Anulare act. Decizia 1511/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1511
Ședința publică de la 16 2009
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtele, și - împotriva deciziei civile nr. 271 din 05 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentele pârâte, -, personal și asistate de avocat -, intimatul reclamant, reprezentat de avocat, lipsind intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat -, pentru recurentele pârâte, și -, a depus la dosar adresa nr. -/09.12.2009, emisă de Primăria Municipiului C, cu privire la evoluția în timp a denumirii străzii -.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat -, pentru recurentele pârâte, și -, a solicitat, în principal, admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare; în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei civile atacate, în sensul menținerii sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. A precizat că instanța de apel a amânat pronunțarea șapte zile pentru depunerea de concluzii scrise, iar reclamantul, odată cu depunerea concluziilor scrise a depus și un set de înscrisuri noi, înscrisuri pe care instanța de apel și-a întemeiat soluția, cu încălcarea dreptului pârâtelor la apărare și cu încălcarea principiului contradictorialității.
A precizat că reclamantul nu justifică un interes personal și actual, atâta vreme cât acțiunea a fost promovată în nume propriu și nu în calitate de reprezentant pentru, ce are ca punct de lucru terenul situat în C,-, jud. De asemenea, apreciază că nu s-a făcut dovada că între persoana reclamantului și imobilul - teren situat în C,-, jud. D ar exista raporturi juridice civile locative sau de altă natură ce ar determina drepturi care la rândul lor ar justifica interesul în promovarea acțiunii și nici nu s-a făcut dovada că ar fi succesorul legal al bunurilor - construcții ce au aparținut sau; cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile recurate ca fiind legală și temeinică, apreciind că instanța de apel în mod corect a reținut că reclamantul justifică un interes personal și actual în promovarea acțiunii, urmând ca instanța de fond, în rejudecare, să se pronunțe asupra fondului cauzei; fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de.
1. Prin sentința civilă nr.1546 din 09.nov.2005 a Tribunalului Doljs -a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Craiova, reținându-se în considerente că instanța a admis excepția necompetentei materiale invocată din oficiu având in vedere că reclamantul este un terț față de dispoziția atacată, deci obiectul acțiunii nu este plângere formulată in baza Legii 10/2001, ci anulare act, iar competenta aparține instantei de drept comun Judecătoriei Craiova.
Primind dosarul Judecătoria Craioval -a înregistrat sub nr- (17081/C/2006) si a dispus citarea părților.
La termenul din data de 02.02.2007 s-a depus copie de pe certificatul de deces al pârâtului și s-a indicat ca moștenitoare a acestuia - in calitate de legatar cu titlu particular conform certificatului de calitate de moștenitor nr.17/08.02.2006 emis de BNP solicitându-se de către reclamanți introducerea in cauză a acesteia in calitate de pârâtă. La același termen s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei -.
La termenul din data de 27.04.2007 reclamantul a depus precizare de acțiune prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a dispoziției nr.6642/16.12.2004 emisă de Primarul Municipiului C pentru următoarele considerente: terenul în suprafață de 177. care a fost restituit moștenitorilor autorului G, fiind situat în C- și nu este același cu terenul pe care a fost situată construcția compusă din parter și etaj situată în-, fostă-,fostă-, dobândită de G prin actul de adjudecare nr.30/1936 a Tribunalului Dolj, Secția III -a, transcris la Grefa aceluiași Tribunal la nr.10415/1936 și investit cu titlu executoriu nr.337/1937.Acel teren se învecina la cu str.-,stradă nesistematizată pe atunci și care avea alt traseu decât cel actual. str.- a fost modificat in sensul că la intersecția acesteia cu str.- a fost lărgit după demolarea clădirilor situate pe str.- cu str.-, ca urmare a cutremurului din 1977.Terenul pe care se află construcția - prăvălie la parter și locuința la etaj- este situat sub actuala Str.- și trotuarul acesteia, iar în actul de adjudecare nu s-a menționat nimic cu privire la suprafața terenului pe care se află construcția adjudecată. Din actul de adjudecare și buletinul clădirii întocmit ca urmare a recensământului imobilelor din 1946 rezultă că amprenta la sol a clădirii parter și etaj a avut o suprafață de 101. lățimea la stradă fiind de 5.Suprafața restituită prin dispoziția Primarului este de 177 mp. având lățimea la str.- de 14,32.iar in interior o lungime de 12,36.In raport de vecinătățile înscrise în actul de adjudecare, terenul atribuit pârâților și pe care se află construcția proprietatea reclamantului a aparținut lui vecinul dinspre Vest al lui G și al lui, proprietarul imobilului din-,Jud.Procesul-verbal din 25.08.2004 privind starea de fapt a terenului solicitat nu a ținut cont de actele prezentate de părți de schimbările intervenite până la data emiterii dispoziției și de suprafața reală a terenului ocupat de fosta proprietate a lui.
La același termen s-a dispus citarea reclamantei - SRL prin lichidator judiciar - SRL, deoarece s-a învederat de către avocatul reclamantului că această societate este in lichidare judiciară.
La termenul din data de 19 oct.2007 instanța a pus in discuție exceptia lipsei calității procesuale pasive a lichidatorului si a dispus a nu se mai cita reclamanta - SRL prin lichidator având in vedere sentința nr.219/06.07.2004 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială și de contencios Administrativ.
La același termen s-a depus de către reclamant prin avocat copie adresă emisă de Oficiul Registrului Comerțului din care rezultă că - SRL a fost radiată și s-a închis procedura falimentului.
Instanța a invocat tot la acel termen din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei - SRL având in vedere că din actele depuse de lichidator si din certificatul emis de Registrul Comerțului rezultă că - SRL a fost radiată din Registru astfel că nu mai are capacitate procesuală de exercițiu, excepție care a fost admisă la acel termen, dispunându-se scoaterea din cauză a acestei reclamante.
Tot atunci a fost invocată de pârâții, și - excepția lipsei de interes a reclamantului deoarece acesta a invocat că terenul aparține - SRL, ori prin radierea acesteia din Registrul Comerțului, reclamantul nu mai are interes să solicite constatarea nulității absolute a Dispoziției Primarului, iar instanța a dispus unirea cu fondul cauzei excepției în baza art.137 alin.2 civ.
Tot la ultimul termen de judecată aceiași pârâți au invocat excepția lipsei de interes a reclamantului cu o altă motivare decât cea invocată de aceiași pârâți la termenul din 19.10.2007 și anume pentru că toate construcțiile au aparținut - SRL, care este radiată din Registrul Comerțului, si al cărei unic asociat a fost reclamantul, acesta nu a făcut dovada calității de succesor al societății, iar pe de altă parte intre reclamant și titularul dreptului de proprietate asupra terenului nu au existat raporturi locative, excepție care a fost unită cu fondul cauzei.
La același termen a fost invocată de către aceiași pârâți excepția lipsei capacității de exercițiu și a lipsei capacității de folosință a - SRL întrucât societatea a fost radiată, iar instanța constatat cu privire la aceste excepții că la termenul din 19.10.2007 s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei - SRL invocată din oficiu deoarece aceasta societate a fost radiată, astfel că nu mai are capacitate procesuală de exercițiu, si s-a dispus în consecință scoaterea din cauză a acesteia
2. Prin sentința civilă nr. 14066 din 3 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei de interes a reclamantului invocată de pârâții, și -.
A fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului C, Primarul Municipiului C, și -.
A fost obligat reclamantul la 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată către pârâții, și -.
Pentru se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin Dispoziția nr.6642/16.12.2004 a Primarului Mun.C s-a aprobat restituirea parțială în natură a terenului în suprafață de 177 mp.(din suprafața totală solicitată de 190 mp.)situat în C,fosta-(fostă str.30 1972)notificat sub nr.93/N/2001 având elementele de identificare cuprinse in procesul-verbal nr.15577 /25.08.2004 și în schița anexă la acesta,ce constituie părți integrante ale acestei dispoziții,numiților și, urmând ca pentru suprafața de teren care nu a fost restituită în natură precum și pentru construcțiile naționalizate și demolate, persoanele respective să fie invitate la Primăria C pentru negocieri.
Conform certificatului de calitate de moștenitor nr.17/08.02.2006 emis de BNP unica moștenitoare a defunctului decedat la 13.01.2006 este pârâta - in calitate de legatar cu titlu particular iar conform certificatului de calitate de moștenitor nr.53 C/01.04.2005 emis de BNP G moștenitoarele defunctei decedată la 04.02.2005, sunt pârâtele și - in calitate de fiice.
Conform raportului de expertiză efectuat in cauză vecinătățile suprafeței restituite în natură prin Dispozitie sunt înscrise eronat in procesul-verbal nr.15577 /25.08.2004,in sensul că la nu este proprietate privată, ci str.- -, iar la Vest nu este str.- -,ci proprietate privată.
Mai rezultă că deși din procesul-verbal respectiv rezultă că terenul solicitat prin notificare este ocupat de trotuar,str.- -,alee de acces și o construcție metalică neautorizată, s-a constatat că in realitate terenul din- este ocupat de trotuarul str.- - si traversat in partea de sud de o cale de acces,care nu exista anterior, iar dimensiunile pe cele patru laturi ale suprafeței retrocedate sunt de fapt dimensiunile construcției din metal și zidărie ce aparține reclamantului și care nu are forma, dimensiunile și amplasamentul imobilului naționalizat, precum și că nu există identitate între terenul în suprafață de 177 mp.retrocedat pârâților și terenul pe care l-a avut in proprietate autorul lor G.
Prin urmare, construcția la care se referă reclamantul in acțiune este situată pe terenul de 177 mp retrocedat pârâților prin Dispoziția nr.6642/16.12.2004, retrocedare care insă s-a făcut pe un teren ce nu reprezintă vechiul amplasament al celui care a aparținut autorului acestora,
Insă, reclamantul nu a justificat existenta unui interes legitim in formularea plângerii împotriva Dispoziției Primarului.
Astfel din motivele arătate de acesta în acțiune rezultă faptul că invocă cu privire la teren doar că l-ar fi deținut in calitate de membru cooperator din anul 1978, insă nu depune acte doveditoare in acest sens, nici in ceea ce privește dreptul său de proprietate, nici că i- ar fi fost preluat de către stat, sau că ar fi solicitat reconstituirea in baza legilor fondului funciar, iar in precizarea de acțiune invocă doar că acesta nu ar fi aparținut autorului pârâților G, ci vecinului de la Vest al acestuia din urmă nesusținând de această dată că i-ar aparține sau i-ar fi aparținut lui, reclamantului.
Motivul principal invocat de reclamant este insă acela al existentei pe acest teren al unei construcții despre care susține că o are in proprietate conform certificatului de urbanism nr.2315/18.09.2002 emis de Primăria C și deciziei civile nr.1840/20.06.1995pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA,
Existenta construcției respective pe terenul de 177 mp retrocedat pârâților este confirmată de raportul de expertiză, insă reclamantul nu dovedește dreptul său de proprietate asupra acesteia și nici că ar fi ridicat-o cu autorizație de construcție, ba chiar aceasta nici nu ar mai trebui să existe in prezent in cazul in care s-ar fi pus în executare sentința civilă nr.5688/05.05.1993 a Judecătoriei Craiova rămasă definitivă prin respingerea apelului și irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr.3560/02.11.1994 a Tribunalului Dolj și respectiv prin decizia civilă nr.1840/20.06.1995 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, aceasta din urmă fiind tocmai cea invocată de reclamant.
Astfel certificatul de urbanism invocat de acesta este emis pentru - SRL al cărei asociat a fost reclamantul, iar din acesta rezultă că terenul pe care s-a edificat construcția a fost un teren intravilan aparținând domeniului public de interes local la acea dată, iar prin sentința civilă nr.5688/05.05.1993 a Judecătoriei Craiova,menționată mai sus, s-a admis acțiunea formulată de Primăria C împotriva pârâtului si a fost obligat acesta să își demoleze construcția constând in chioșc metalic pe fundație de beton plus zidărie BCA și să readucă terenul in situația anterioară până la 05.09.1993.
De asemenea din referatul nr.15577/15.12.2004, din procesul-verbal nr.15577/25.08.2004 întocmite de Primăria C și din adresele nr.13399/07.04.2004 și nr.-/03.12.2001 ale Primăriei C rezultă că reclamantul nu deține autorizație de construire pentru chioșcul respectiv.
Prin urmare, faptul că reclamantul deține o construcție ridicată ilegal și care de fapt trebuie demolată în baza unei hotărâri judecătorești și faptul că este amplasată pe un teren cu privire la care reclamantul nu a justificat măcar în aparență un drept de proprietate, nu este de natură să justifice un interes legitim al acestuia în formularea plângerii și deci în solicitarea ca terenul de sub aceasta să nu fie atribuit altor persoane.
Împotriva acestei sentințe declarat apel reclamantul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, fără însă a depune motive de apel.
3. Prin decizia civilă nr. 271/5 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis apelul formulat de reclamantul,împotriva sentinței civile nr. 14066 din - pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți PRIMĂRIA MUN. C, PRIMARUL MUN. C,.
S-a desființat sentința civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele considerente:
Instanța de fond a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului C, Primarul Municipiului C, și - prin admiterea excepției lipsei de interes reclamantului invocată de pârâți.
În acest sens, a reținut că reclamantul deține o construcție ridicată ilegal și care de fapt trebuie demolată în baza unei hotărâri judecătorești, fiind amplasată pe un teren cu privire la care reclamantul nu a justificat în aparență un drept de proprietate, nu este de natură să justifice un interes legitim al acestuia în formularea plângerii și, deci, în solicitarea ca terenul de sub aceasta să nu fie atribuit altor persoane.
Instanța a apreciat astfel niște situații de fapt, în condițiile în care în cauză dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, întocmită de expert prin care s-a constatat din analiza situației de la fața locului, comparativ cu istoricul proprietăților, că nu există identitate între terenul în suprafață de 177. reconstituit pârâților prin dispoziția nr. 6642/16 2004 emisă de Primarul Municipiului C, în baza Legii nr. 10/2001 descris în actul de punere în posesie și buletinul clădirii.
În ceea ce privește interesul juridic ( legitim), acesta este o condiție necesară pentru ca o persoană fizică sau juridică să dobândească calitatea de parte într-un proces civil. Condiția interesului se concretizează în folosul practic, material ori moral pe care l-ar putea obține oricare dintre părți de pe urma activității judiciare pe care intenționează să o desfășoare.
Activitatea procesuală nu poate fi declanșată și întreținută fără justificarea unui interes juridic de către persoana care solicită protecția organelor de justiție.
Interesul juridic reprezintă o entitate juridică distinctă față de interesul ocrotit de lege ( dreptul subiectiv ): el este o condiție de ordin subiectiv care se analizează, de regulă, atât în persoana reclamantului, cât și a pârâtului. Interesul juridic este prezent și în acele acțiuni ( cazul în speță), prin care nu se urmărește în mod direct valorificarea unor drepturi subiective ( acțiuni posesorii, cele pentru asigurarea dovezilor, acțiunile în constatare negative, etc. ). Este un interes personal și direct, adică propriu celui ce promovează acțiunea civilă sau îndeplinește un act procedural; îmbinarea intereselor generale cu cele personale justifică promovarea acțiunii civile și de alte persoane sau organe decât cele care sunt sau pretind a fi titulare a unui drept subiectiv.
De asemenea, din conținutul concluziilor scrise depuse de apelantul reclamant și a înscrisurilor doveditoare rezultă că apelantul reclamant a fost asociatul unic atât al SRL care chiar dacă a fost radiată din registrul comerțului, la data respectivă nu avea în patrimoniu bunurile mobile și imobile ale unei alte societăți, respectiv SRL C, care are punct de lucru la adresa din C,-, județul D, unde există terenul în litigiu și pe care este amplasată construcția metalică pe zidărie BCA a acestei societăți comerciale al cărei administrator și asociat unic este apelantul-reclamant.
4. Impotriva acestei hotarari judecatoresti au declarat recurs intimatele parate, și -, in termen, motivat si timbrat.
Criticile sunt in esenta urmatoarele: decizia s-a pronuntat cu încălcarea dreptului pârâtelor la apărare și cu încălcarea principiului contradictorialității. A precizat că instanța de apel a amânat pronunțarea șapte zile pentru depunerea de concluzii scrise, iar apelantul reclamant, odată cu depunerea concluziilor scrise a depus și un set de înscrisuri noi, înscrisuri pe care instanța de apel și-a întemeiat soluția. A mai sustinut că reclamantul nu justifică un interes personal și actual, atâta vreme cât acțiunea a fost promovată în nume propriu și nu în calitate de reprezentant pentru, ce are ca punct de lucru terenul situat în C,-, jud. De asemenea, apreciază că nu s-a făcut dovada că între persoana reclamantului și imobilul - teren situat în C,-, jud. D ar exista raporturi juridice civile locative sau de altă natură ce ar genera drepturi care la rândul lor ar justifica interesul în promovarea acțiunii și nici nu s-a făcut dovada că ar fi succesorul legal al bunurilor - construcții ce au aparținut sau
S- solicitat, în principal, admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare; în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei civile atacate, în sensul menținerii sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
S-au depus: taxa timbru, imputerniciri avocatiale si adresa nr. -/2009 a Primariei municipiului C privind evolutia in timp a nomenclaturii str. -.
Recursul este fondat si se va admite ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel, potrivit art 85 Cod procedura civila
Actele de procedura ale instantei indeplinite cu neobservarea formelor legale, se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor, iar in cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie, in conformitate cu art. 105 alin. 2 Cod procedura civila.
Dispozitiile legale enuntate in precedent situate in Titlul II - Dispozitii generale de procedura, sunt aplicabile atat judecatii in prima instanta, cat si in caile de atac.
Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta, ce vor fi enuntate in cele ce succed, se aplica si in instanta de apel, nefiind potrivnice celor cuprinse in titlul IV, potrivit art. 298 Cod procedura civila, dupa cum urmeaza:
Partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile, potrivit art. 129 alin. 1 Cod procedura civila.
Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii, oral sau in scris, precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare, conform art. 129 alin. 4 Cod procedura civila.
Este socotita prima zi de infatisare aceea in care partile legal citate, pot pune concluzii - art. 134 Cod procedura civila.
Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, urmand a fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.Dovada si dovada contrariese vor administra pe cat cu putinta in acelasi timp, asa cum rezulta din disp. art. 167 alin. 1 - 3 Cod procedura civila.
Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132nu vor putea fi invocatein cursul instantei, afara de cazurile: cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea; cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii; cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat, potrivit art. 138 alin. 1 pct. 2 - 4 Cod procedura civila.
In cazurile prevazute la pct. 2 si 4, partea adversaare dreptul la contraprobanumai asupra aceluiasi aspect, in conformitate cu disp. art. 138 alin. 2 Cod procedura civila.
Totusi,partea decazutadin dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutand in fapt, si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice, potrivit art. 171 Cod procedura civila.
De asemenea, se impune a se aminti si anumite dispozitii legale cuprinse in Titlul IV, referitoare la apel, la formele sale si la judecarea acestei cai de atac:
Potrivit disp. art. 287 alin. 1 pct. 3 si 4 Cod procedura civila, cererea de apel va cuprinde: motivele de fapt si de drept pe care se inainteaza apelul,dar si dovezileinvocate in sustinerea apelului. Cerintele de la pct. 3 si 4, sunt prevazute subsanctiunea decaderii.Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar cand dovezile propuse suntinscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5, conform art. 287 alin. 2 si 3 Cod procedura civila.
Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114 ind. 1 si va dispune citarea partilor. Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, odata cu citatia, o copie de pe cererea si de pe motivele de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata, potrivit art. 289 alin. 1 si 2 Cod procedura civila.
In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 114 ind. 1, comunicarea motivelor de apelsi a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare si, mai mult, daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114 ind. 1 alin. 3 sau 4, dupa caz - conform art. 291 alin. 1 si 2 Cod procedura civila.
In orice caz, partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel d e alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instantasau aratatein motivarea apelului ori in intampinare. Dar, instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dezbateri, potrivit art. 292 alin. 1 Cod procedura civila.
Instanta de apel verifica,in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, putand incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile art. 292, daca se considera ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei - art. 295 alin. 1 si 2 Cod procedura civila.
In cauza, Curtea constata ca aceste dispozitii legale care guverneaza judecata in apel au fost aplicate in mod necorespunzator, intrucat tribunalul a pronuntat solutia recurata luand in considerare concluziile scrise depuse la dosar -veritabile motive de apel si in baza unor inscrisuri- probe in sensul art. 172 si urm. Cpc, depuse de apelant dupa inchiderea dezbaterilor, inscrisuri atasate la concluziile scrise depuse la dosar dupa amanarea pronuntarii, amanare dispusa de instanta la cererea acestuia.
Or, asa cum s-a aratat in precedent, proba cu inscrisuri sau completarea probei,solicitate in termen, se incuviinteaza de catre instanta daca este apreciata ca utila, dar este obligatorie administrarea probei inainte de dezbaterea asupra fondului, fiind necesar ca partea adversa - intimatii in acest caz, sa fie in masura sa puna concluzii atat asupra cererii de probatorii, sa ia cunostiinta de continutul inscrisurilor depuse - odata incuviintata proba si, mai mult, sa aiba posibilitatea reala de a propune contraproba, dupa caz.
Dar, chiar si in situatia in care, intimatii ar fi fost decazuti din dreptul de a propune contraproba, acestia aveau posibilitatea - asa cum s-a aratat in precedent, de a se apara, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.
Prin analizarea "criticilor" din Concluziile scrise si "administrarea" probei cu inscrisuri cu nerespectarea exigentelor impuse de dispozitiile legale, fara sa fi fost solicitate prin motivele de apel, dupa inchiderea dezbaterilor si in Camera de Consiliu, inscrisuri ce au fost avute in vedere de instanta si au stat la baza solutiei pronuntate, au fost nesocotite dispozitiile legale enuntate in precedent privind: citarea si comunicarea actelor de procedura, incuviintarea probelor, decaderea din proba.
Prin procedeul aratat mai sus, intimatii parati au fost pusi in imposibilitatea totala de a-si valorifica vreunul din drepturile procedurale consfintite de lege, fiind incalcat dreptul lor la aparare, dar si principiile procesului civil care se refera la: desfasurarea procesului cu citarea partilor in sedinta publica, la oralitate, contradictorialitate si egalitatea de arme - consfintite si prin art. 6 par. 1 CEDO si care garanteaza dreptul la un proces echitabil.
Instanta pusa in situatia de a primi inscrisuri noi atasate de parte la concluziile scrise, fie nu le ia in seama, in raport cu neregularitatea depunerii acestora, fie repune cauza pe rol, in conditiile art. 151 Cod procedura civila. Cea de-a treia cale aplicata de tribunal, respectiv luarea in considerare a acestora in Camera de Consiliu, fara ca intimatii sa cunoasca aceasta imprejurare si fara a se da posibilitatea intimatilor sa se apere - este gresita si nelegalitatea savarsita nu poate fi remediata, decat prin reluarea judecatii apelului.
De altfel, pentru intimati era previzibil ca instanta se va pronunta asupra apelului nemotivat si care nu cuprindea cereri de completare sau refacere a probatoriului, numai in raport cu sustinerile si dovezile administrate in primei instante, potrivit dispozitiilor legale aratate in precedent.
Procedeul urmat de tribunal, ce a generat parctic derularea unui alt proces in Camera de Consiliu, in care s-au primit adevarate motive de apel si s-au administrat probe, are efectul echivalent al judecarii unei cereri si a dezbaterii in fond fara citarea partilor, cerinta legala valabila inclusiv pentru administrarea probelor. Nerespectarea formelor legale conduce in mod categoric la nulitatea actului de procedura - decizia pronuntata in apel, iar vatamarea produsa intimatilor nu se poate inlatura decat prin desfiintarea acestei hotarari si reluarea judecatii de la actul anulat, potrivit art. 315 alin. 2 Cod procedura civila.
Avand in vedere toate aceste considerente, este incident cazul de recursde casareprev. de art. 304 pct. 5 Cod procedura civila - cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 si de trimitere prev. de art. 312 alin. 5 Cod procedura civila - cand judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului.
de prioritatea in examinare a acestui motiv de recurs, de solutia de casare cu trimitere care s-a impus, apare de prisos analizarea celui de-al doilea motiv de recurs care vizeaza solutia propriu-zisa data de tribunal, respectiv modul de rezolvare a criticii vizand exceptia lipsei de interes ridicata in prima instanta.
In orice caz, in privinta acestei chestiuni, instanta de recurs nu are de dezlegat nicio problema de drept, in sensul art. 315 alin. 1 alin. 1 teza I Cod procedura civila.
Dupa casare, pentru o justa solutionare a cauzei, tribunalul va judeca din nou apelul, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata, potrivit art. 315 alin. 3 Cod procedura civila.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtele, și - împotriva deciziei civile nr. 271 din 05 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI
Casează decizia susmenționată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe Tribunalul Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
4 ex/15.01.10
Tehnored.
Jud. fond
Jud. apel
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
