Anulare act. Decizia 162/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR. 162/
Ședința publică din 23 februarie 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Maria Petria Martinescu
JUDECĂTOR 3: Marinela
GREFIER:
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienta împotriva deciziei civile nr.1239/R/18 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă revizuienta asistată de avocat și intimata asistată de avocat.
Procedura completă.
Cererea de revizuire a fost declarată în termen și este legal timbrată cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, se comunică 1 ex. de pe întâmpinarea depusă la dosar cu reprezentantul revizuientei care nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.
Reprezentantul revizuientei solicită admiterea cererii de revizuire, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii recursului reclamantei și respingerea recursului intimatei, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate ca legală și temeinică, conform întâmpinării depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.1239/R/16 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, s- admis recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.363/A din 6 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
A fost modificată în tot decizia atacată în sensul că a fost respins apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.10208/24.10.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-.
A fost respins recursul declarat de pârâta împotriva aceleiași decizii.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 3500 lei cheltuieli de judecată în apel și în recurs.
Impotriva acestei hotărâri, contestatoarea (pârâtă în dosarul de fond nr-) a formulat la data de 21 ianuarie 2009 o cerere de revizuire, solicitând admiterea ei, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii recursului declarat de pârâtă și respingerea recursului declarat de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii de revizuire, revizuienta a indicat ca temei de drept dispozițiile art.322 pct.2 pr.civ. susținând că instanța de recurs a făcut trimitere la prev.art.673 (9) pr.civ. dar s-a pronunțat asupra unor aspecte nesupuse judecății. In concret, susține revizuienta, aplicarea dispozițiilor art.673 (9) pr.civ. impunea dovedirea "faptului că unii din coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor".
In raport de acest text de lege, revizuienta apreciază că în cauză nu există dovezile pretinse de lege, caz în care susține că instanța s-a pronunțat asupra unor aspecte neinvocate în recurs, echivalând cu un extra petit.
S-a mai invocat și un minus petit săvârșit de instanța de judecată, în alin.9 fila 4 deciziei contestate, prin motivarea sumară de către instanță a faptului că critica privind reducerea valorii de circulația a imobilului nu se încadrează în nici unul din cazurile de nelegalitate. Sub acest aspect, revizuienta susține că instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a cerut, în sensul art.322 alin.2 pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar (fila 9), intimata a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, pentru neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate prev. de art.322 pr.civ. sub aspectul evocării fondului cauzei. Astfel, intimata susține că în condițiile în care prin decizia civilă a cărei revizuire se solicită, s-a respins recursul declarat de pârâta (deci pretențiile solicitate de aceasta), în raport de dispozițiile art.322 alin.1 pr.civ. (ce permit revizuirea hotărârii pronunțate de instanța de recurs, doar când se evocă fondul), revizuirea este inadmisibilă.
Intimata susține și neîndeplinirea condițiilor reglementate de art.322 alin.2 pr.civ. sub aspectul săvârșirii unei extra petita prin admiterea recursului reclamantei, sau minus petita (prin respingerea recursului pârâtei), precizând că prin sintagma "lucru cerut" trebuie să se înțeleagă acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat și stabilit obiectul dedus judecății.
Examinând cererea de revizuire în raport de dispozițiile de drept invocate în susținerea ei, respectiv art.322 alin.2 pr.civ. motivele de fapt invocate, Curtea constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Obiectul litigiului ce a format dosarul nr- al Judecătoriei Timișoara, soluționat irevocabil prin decizia civilă revizuită în prezentul dosar, l-a constituit partajul succesoral (ieșirea din indiviziune) asupra imobilului situat administrativ în T, str.- - (fostă ) nr.5,.4, înscris în CF nr.13173 T nr.top.199/IV reclamanta -, în calitate de
legatară cu titlu particular a defunctului ei unchi, în cotă de, alături de pârâta, tot legatară cu titlu particular, solicitând atribuirea în natură a întregului imobil în favoarea ei.
Prin sentința civilă nr.10208/24.10.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în ceea ce privește cererea principală formulată de reclamanta -, s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilului sus-menționat, prin atribuirea lui în întregime în proprietatea reclamantei, cu obligarea ei la plata către pârâta a unei sulte în sumă de 136.500 lei, aferentă cotei sale de proprietate de .
Argumentul instanței de fond în soluționarea în această modalitate a petitului de sistare a stării de indiviziune, a fost aceea că imobilul nu este partajabil în natură, că pentru reclamantă el are o valoare sentimentală, întrucât în copilărie a locuit în el, defunctul era unchiul ei, și are și mijloacele de plată necesare pentru aod espăgubi pe pârâtă cu sulta ce i se cuvine. Pe de altă parte, s- reținut că pârâta, în timpul procesului, și-a donat apartamentul în care locuia fiul ei, stabilit în Franța.
Prin decizia civilă nr.363/A/6 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a admis apelul pârâtei, s-a schimbat în parte sentința civilă apelată în sensul atribuirii imobilului supus împărțelii judiciare în favoarea pârâtei (reclamantă reconvențională în cererea ei de partaj succesoral), cu consecința obligării ei la plata către reclamanta - a sultei de 136.500 lei.
Instanța de apel a apreciat că prima instanță a dispus atribuirea imobilului supus împărțelii reclamantei - pârâtă reconvențională, făcând o apreciere eronată a criteriilor de atribuire prevăzute cu titlu exemplificativ în art.673 ind.9 apartenent legii procedurale civile. Astfel, prima instanță a reținut numai valoarea sentimentală pe care ar avea-o imobilul în litigiu pentru reclamanta-intimată, fără a observa că aceasta nu a mai locuit din copilărie în apartament, și că în ultimii 7 ani (din 2001) cea care a locuit efectiv este pârâta apelantă. Mai mult cea care l-a îngrijit în mod continuu pe defunct și totodată a administrat imobilul în ultimii ani este tot apelanta și nu reclamanta intimată, cu toate că cea din urmă era nepoata soției lui.
Dovadă că defunctul a apreciat serviciile și devotamentul apelantei, este aceea că i-a lăsat din averea sa, cealaltă J testând-o în favoarea intimatei, probabil în amintirea soției sale, și în considerarea legăturii de rudenie cu aceasta.
Prin decizia civilă nr.1239/R/18 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-, s- admis recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.363/A din 6 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
A fost modificată în tot decizia atacată în sensul că a fost respins apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.10208/24.10.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-.
A fost respins recursul declarat de pârâta împotriva aceleiași decizii.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 3500 lei cheltuieli de judecată în apel și în recurs.
Instanța de recurs a reținut greșita interpretare și aplicare de către instanța de apel a dispozițiilor legale în materia - partajului, respectiv art.673 ind.9 pr.civ. subliniind că enumerarea criteriilor de împărțirea bunurilor este exemplificativă și nu limitativă, iar în speța de față în mod greșit Tribunalul Timișa apreciat că se impunea atribuirea imobilului în proprietatea exclusivă a pârâtei.
Din expunerea cronologică a pretențiilor ce au făcut obiectul dosarelor de fond și a modului de soluționare a lor, în fiecare grad de jurisdicție, raportat la temeiul de drept invocat de revizuientă, art.322 pct.1, sub aspectul săvârșirii unui minus petit, sau extra petit, după caz, Curtea constată că cererea de revizuire este neîntemeiată.
Art.322 alin.2 pr.civ. în cele 3 ipoteze reglementate (instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut; nu s- pronunțat asupra unui lucru cerut; s-a acordat mai mult decât s-a cerut), nu se referă la temeiurile cererilor, ci numai la obiectul lor, deci la pretențiile concrete formulate de reclamant sau pârât în cererea principală sau cererea reconvențională, după caz.
Revizuienta susține că motivarea instanței de recurs, vizează doar criteriile de atribuire a imobilului în favoarea reclamantei, invocată de aceasta și în apel, care, în opinia ei, nu au nimic în comun cu dispozițiile art.673 ind.9 pr.civilă.
Aceste susțineri însă, nu pot constitui temei pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire, sub aspectul săvârșirii unui extra petit, întrucât, așa cum am mai precizat, acesta se raportează strict la obiectul pretențiilor (în speță, obiectul îl constituie sistarea stării de indiviziune asupra apartamentului între cele două coproprietăți).
In fapt, criticile revizuientei privesc modul de aplicare și interpretare de către instanța de recurs a dispozițiilor art.673 ind.9 pr.civ. acesta fiind temeiul pentru care instanța de recurs, raportat la art.304 pct.9 pr.civ. a admis recursul reclamantei. Aceste critici nu mai pot fi invocate, din nou, pe calea cererii de revizuire, ipotezele de extra petit și minus petit, menționate de revizuientă, fiind imperativ necesar a se raporta la obiectul cauzei, și nu interpretarea și aplicarea temeiului de drept al acțiunii.
In consecință, Curtea constată că cererea de revizuire este neîntemeiată și o va respinge ca atare, iar în baza art.274 pr.civ. va obliga revizuienta să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuienta împotriva deciziei civile nr.1239/R/18 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr-.
Obligă revizuienta să plătească intimatei suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 februarie 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.: / 20.03.2009
Dact. /GK./ 2 ex./23.03.2009
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud.,
Inst.recurs: jud.Gh.,.
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Maria Petria Martinescu, Marinela
