Anulare act. Decizia 1693/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1693/2008-
Ședința publică din 25 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
R - - judecător
- - - judecător
- -- grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâtul - din O, str. B-dul. -, nr.43, - 3,. C,.24, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimații reclamanți, - ambii din localitatea, nr.145, Cod poștal -, jud. B și intimata pârâtă din O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr.342/A din 23 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr.5934 din 11.10.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr-, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurentul pârât lipsă, reprezentantul acestuia avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.81 din 24.11.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, intimatul reclamant personal și reprezentat de avocat în baza împuternicirii avocațiale din 24.11.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, care se prezintă și în reprezentarea intimatului reclamant - lipsă, lipsă fiind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 10 lei achitată prin chitanța nr.- din 25.11.2008 emisă de Poșta Română SA. și timbre judiciare în valoare de 0,15 lei, după care:
Reprezentantul recurentului pârât - invocă excepția lipsei calității procesuale active a intimatului reclamant în ceea ce privește capătul de cerere vizând prestația tabulară și anularea contractului de vânzare cumpărare, care este semnat numai de unul dintre soți.
Instanța, unește excepția invocată de reprezentantul recurentului reclamant, cu fondul cauzei, urmând a se pronunța asupra acesteia odată cu fondul.
Reprezentantul recurentului pârât - solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, admiterea apelului în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în vederea judecării pe fond a cauzei și respingerea excepției invocate de pârâții, vizând constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare în temeiul dispozițiilor OG 92/2003, ce vine în completarea Codului d e procedură fiscală, cu privire la taxele aferente imobilelor impuse înstrăinărilor. Arată că, așa cum reiese și din înscrisul existent la dosar, nici recurentul pârât cumpărător a terenului și nici vânzătoarea nu figurau cu datorii față de stat. Arată că, instanța nu a cenzurat nici motivul privind nulitatea, motiv pentru care solicită casarea cu trimitere deoarece nu s-a demonstrat nici calitatea părților, contractul fiind semnat doar de un singur cumpărător, fondul cauzei fiind nesoluționat.
Reprezentanta intimaților reclamanți și - solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate. În motivare arată că, așa cum rezultă din prevederile art. 109 indice 2 alin.5 din OG 92/2003 care erau în vigoare, art. 113 indice 5 din același act normativ, contribuabilii trebuie să prezinte certificat de atestare fiscală la încheierea contractului de vânzare cumpărare, dar intimata pârâtă și recurentul pârât nu au prezentat certificat fiscal, adeverința neechivalând cu certificat de atestare fiscală. În ceea ce privește prestația tabulară, arată că terenul a fost cumpărat ca bun comun, folosindu-l timp de 10 ani, pașnic, public și sub nume de proprietari.
În replică, reprezentantul recurentului pârât arată că instanța nu a analizat fondul cauzei.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5934/2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr- s-a admis cererea precizată formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții și - și s-a constatat nulitatea de drept a contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 83/11.01.2007 de BNP, încheiat între pârâta, în calitate de vânzătoare și pârâtul, în calitate de cumpărător.
Pe cale de consecință, s-a anulat încheierea nr. 2069/12.01.2007, dispunând radierea înscrisurilor de sub B 18 din 68 și de sub B 4 din 486, restabilind situația de anterioară.
S-a constatat că prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la 12.11.1998 cu pârâta, ca vânzătoare, reclamantul și soția sa au dobândit dreptul de proprietate, cu titlu cumpărare bun comun, asupra imobilelor nr. top. 771/1 din 68, în suprafață de 5175 mp și nr. top. 771/2 din 486, în suprafață de 5179 mp, pentru prețul de 5.000.000 ROL, achitat integral, prezenta hotărâre urmând să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare.
S-a dispus întabularea în a dreptului de proprietate astfel dobândit.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după def., decedată la 27.12.2000, se compune din cota de parte din imobilele nr. top. 771/1 din 68 și nr. top 771/2 din f 486 ( diferența de parte formând proprietatea reclamantului ca urmare a sistării comunității de bunuri) și că vocație succesorală are reclamantul, ca soț supraviețuitor, în parte și reclamantul, în părți, ca fiu.
S-a dispus întabularea în a dreptului de proprietate dobândit de reclamanți, cu titlu moștenire.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 1092al.5 din OG92/2003 actul de înstrăinare a terenurilor încheiat fără să se prezinte certificatul de atestare fiscală este nul de drept. Prin urmare, contractul autentic de vânzare cumpărare încheindu-se fără a se solicita și obține certificatul de atestare fiscală pentru vânzarea imobilelor cu nr. top. 771/1 și 771/2, reprezentând 10354 mp. teren arabil în extravilan este lovit de nulitate absolută.
Ca o consecință a constatării nulității acelui contract de vânzare cumpărare, instanța de fond a dispus restabilirea situației de CF. anterioară, anulând încheierea de CF. nr.2069/12.01.2003 și radierea înscrierilor de sub B 18 din CF. 68 și de sub B 4 din CF. 486.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal apelantul a formulat apel solicitând schimbarea în totalitate a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate.
În motivarea apelului formulat, apelantul a arătat că dispozițiile OG 92/2003 trebuie analizate nu numai în litera legii ci și în spiritul ei. Astfel, legiuitorul prin înserarea acestei obligații legale a avut în vedere imposibilitatea sustragerii proprietarilor de imobile de la plata impozitelor și taxelor către stat. Mai mult din adeverința cu nr.4618/11.10.2007 emisă de Primăria comunei rezultă cu certitudine că vânzătoarea respectiv pârâta nu figurează în evidențele fiscale cu terenuri declarate, neavând astfel vreo datorie față de organul fiscal.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Prin decizia civilă nr.342/A din 23 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul în O-.-.3..24. în contradictoriu cu intimații și. în nr.145, jud. B și. în O-, împotriva sentinței civile nr. 5934 din 11.10.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a păstrat-o în totalitate.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Conform art. 109/2 al.5 din OG 92/2003 în varianta în vigoare la momentul întocmirii actului ( actualmente aceste dispoziții se regăsesc la art. 113/5 din același act normativ) pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale locale datorate autorității administrației publice locale pe a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează. Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor prezentului alineat, sunt nule de drept.
Din probele administrate în cauză rezultă că la încheierea contractului de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 83/11.10.2007 de BNP încheiat între pârâta în calitate de vânzător și pârâtul în calitate de cumpărător, nu s-a prezentat certificatul de atestare fiscală cerut de dispozițiile OG 92/2003 ori, neprezentarea certificatului de atestare fiscală este sancționată de legiuitor cu nulitatea actului de înstrăinare.
Examinând dispozițiile art. 113(5) din OG 92/2003, tribunalul a reținut că legiuitorul a prevăzut în mod expres sancțiunea nulității actului de înstrăinare ca urmare a nedepunerii certificatul de atestare fiscală, astfel încât instanța de judecată are competența doar de a constata intervenția nulității de drept, nu și de a pronunța această nulitate, nulitatea intervenind în baza legii. Prin urmare, interpretarea solicitată de apelant nu are nici o susținere legală. De asemenea, prezentarea de către apelant a unei adeverințe care să ateste că vânzătoarea nu are nici o datorie față de bugetul administrației publice locale, nu are nici o relevanță în constatarea intervenției nulității, întrucât adeverința nu echivalează cu prezentarea certificatului de atestare fiscală, ori legiuitorul a sancționat în mod expres nedepunerea acelui certificat de atestare fiscală.
Față de aceste considerente și văzând în drept și dispozițiile OG. 92/2003, instanța prin prisma dispozițiilor art. 296 cod procedură civilă, a respins ca nefondat apelul formulat și a menținut ca legală și temeinică sentința atacată.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat a declarat recurs pârâtul solicitând casarea acesteia și desființarea sentinței civile nr. 5934/11.2007 a Judecătoriei Oradea, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că prin contractul de vânzare cumpărare nr.83/11.01.2007 recurentul a cumpărat de la intimata, terenul în suprafață de 10.354 mp. pe care îl și folosește de la acea dată, fără să fie tulburat în posesie, după cum rezultă din declarația martorului Atila.
Recurentul susține că în mod greșit cele două instanțe au constatat nul contractul de vânzare cumpărare pentru lipsa certificatului fiscal la data încheierii contractului, deoarece dispozițiile legale care reglementează această situație din nr.OG92/2003 trebuie analizate nu numai în litera legii ci și în spiritul ei.
Astfel, recurentul arată că din adeverința nr.4618/11.2007 emisă de Primăria comunei, rezultă cu certitudine că vânzătoarea nu figura în evidențele fiscale cu terenuri declarate, ca atare nu avea vreo datorie față de organele fiscale.
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimații deși legal citați, nu au formulat întâmpinare, iar în ședința publică din 25 noiembrie 2008, intimații reclamanți prin reprezentantul lor au solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Verificând hotărârile atacate, prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prev. de art. 304 Cod procedură civilă, a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.83/11.01.2007 de către -, intimata a înstrăinat recurentului, terenul intravilan în suprafață de 5175 mp. cu nr. top. 771/2 înscris în CF. nr.486 - și terenul în suprafață de 5.179 mp. cu nr.top. 7771, înscris în CF. nr.68, cu prețul de 5000 RON.
Prin acțiunea înregistrată la 29 ianuarie 2007, reclamanții și au solicitat a se constata nulitatea absolută a contractului de mai sus, pentru cauză ilicită și vânzarea bunului altuia, invocând în susținerea cererii lor, contractul sub semnătură privată(fila 9 fond), încheiat la 12 noiembrie 1998 între pârâta, ca vânzătoare și reclamantul de rândul 1 împreună cu soția, în prezent decedată, act prin care aceeași vânzătoare le-a înstrăinat terenurile din litigiu.
Prin precizarea făcută pe parcursul soluționării cauzei în fond și depusă la fila 24, reclamanții au solicitat a se constata nulitatea contractului autentic și pentru lipsa certificatului fiscal la data încheierii contractului, cerință impusă de art. 109 indice 2 pct.5 din nr.OG92/2003, completată prin OG35/2006, text în baza căruia instanța de fond a constatat nulitatea de drept a contractului de vânzare cumpărare nr.83/2007 și a perfectat antecontractul de vânzare cumpărare încheiat în 1998, hotărâre confirmată apoi de către instanța de apel.
Potrivit textului de lege evocat mai sus, într-adevăr cu ocazia înstrăinării dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale locale datorate autorității administrației publice locale pe a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, în caz contrar actele de înstrăinare fiind nule de drept.
Este adevărat de asemenea că, cu ocazia încheierii contractului autentic nu a fost prezentat acel certificat fiscal prevăzut de art. 109 indice 2 alin. (5) din OG. nr.92/2003, completată, însă această lipsă a fost suplinită pe parcursul soluționării cauzei, deoarece, din adresa nr. 4618/11.2007 emisă de "comuna ", rezultă că intimata, în cursul lunii ianuarie 2007 nu figura în evidențele fiscale cu terenuri declarate, din care rezultă că aceasta nu avea datorie față de administrația publică locală (fila 60 - fond).
De asemenea, potrivit certificatului de atestare fiscală, privind impozitele și taxele locale, nr.4110/27 septembrie 2007 (fila 58 - fond) emisă de către aceeași autoritate (comuna ), intimata nu figura cu debite față de aceasta.
Potrivit textului de lege mai sus evocat, certificatul de atestare fiscală face dovada achitării tuturor obligațiilor fiscale ale contribuabilului către autoritatea administrației publice locale pe a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează, dovadă care în speță s-a făcut prin actele arătate deja, astfel că scopul prevăzut de lege a fost atins cu privire la bunul din litigiu.
Întrucât instanțele au soluționat cauza exclusiv pe excepție, cu privire la acest capăt de cerere - nulitatea contractului autentic, respectiv au reținut nulitatea de drept a actului în lipsa certificatului de atestare fiscală, fără să cerceteze motivele de nulitate invocate în acțiunea introductivă, Curtea de APEL ORADEA în temeiul art. 312 alin. (5) Cod procedură civilă va admite ca fondat recursul civil de față, va casa decizia civilă nr.342/23 mai 2008 Tribunalului Bihor și va desființa cu trimitere spre rejudecare aceleași instanțe sentința civilă nr.5934/2007 a Judecătoriei Oradea, pentru soluționarea pe fond a tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită.
Cu privire la excepția invocată de reprezentantul recurentului în ședința publică din 25 noiembrie 2008, vizând lipsa calității procesuale a intimatului reclamant în ceea ce privește capătul de cerere vizând prestația tabulară, aceasta urmează a fi analizată de către instanță cu ocazia rejudecării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de pârâtul - din O, str. B-dul. -, nr.43, - 3,. C,.24, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimații reclamanți, - ambii din localitatea, nr.145, Cod poștal -, jud. B și intimata pârâtă din O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr.342 din 23 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează și desființează sentința civilă nr. 5934 din 11.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea cu trimitere pentru o nouă judecare la Judecătoria Oradea, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică de azi, 25 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
Red.dec.- /17.12.2008
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./18.12.2008
Ex.2
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena