Anulare act.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
D E IZIA NR. 21
Ședința publică din 18 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, domiciliată în B,-, -2,.1,.11, sector 3, domiciliată în comuna de, sat de, nr.535, jud. P și G domiciliat în com., sat nr.236, jud.P, împotriva deciziei civile nr. 626/28.10.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, A, toți cu domiciliul în com., sat, pct."", jud. P, domiciliată în com., jud. P,domiciliat în B, sector 1, B-dul - de H, nr.35,. B,.1,. 13, domiciliat în com. Nouă, nr.60, jud. T și, domiciliată în B, Calea, nr.111-135,.8 F,.A,. 1,.1.
Recurs timbrat cu 18 lei taxă judiciară de timbru potrivit ordinului de plată de la fila 57 dosar și 0,15 lei timbru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-reclamanți și G personal, prin procurator, intimații-pârâți, personal și asistați de avocat din Baroul d e Avocați
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin intermediul serviciului registratură s-a depus la dosar din partea recurenților un set de înscrisuri, respectiv adresele nr. 1925/11.03.2008, 3706/10.07.2007, 2974/10.04.2008, 4075/17.06.2008 emise de Primăria Comunei, act de donație din 15 februarie 1994, copii din registrul agricol privind pe defunctul G, copia raportului de expertiză topografică efectuat în dosarul nr- al Judecătoriei Câmpina.
De asemenea s-a mai depus de către intimații-pârâți și întâmpinări la recursul formulat de reclamanți.
Se înmânează reprezentantului intimaților și un set din actele depuse la dosar de către recurenți, iar recurenților prezenți un exemplar al întâmpinărilor depuse la dosar.
Recurenta având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu acte în susținerea motivelor de recurs, respectiv declarații autentificate sub nr.65/11.01.2010 și 66/11.01.2010 de -- și, date de, și o declarație pe proprie răspundere a numitei.
Avocat se opune, solicitând respingerea probelor, întrucât, în condițiile în care părțile se judecă din anul 2006, recurenții aveau posibilitatea depunerii acestor înscrisuri.
Instanța, având în vedere disp.art.305 Cod pr.civilă, care permit încuviințarea probei cu acte, admite cererea formulate de recurenta și comunică apărătorului intimaților o copie de pe aceste înscrisuri.
La solicitarea instanței apărătorul intimaților având cuvântul, arată că a luat cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse la dosar, astfel că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată în acest sens.
Pentru a da posibilitatea recurenților să ia cunoștință de conținutul întâmpinărilor depuse la dosar, iar intimaților de actele depuse de recurentă la acest termen, Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei, au răspuns recurenții-reclamanți și G personal, prin procurator, intimații-pârâți, reprezentați de avocat din Baroul d e Avocați P, potrivit împuternicirii avocațiale din 15.01.2010, intimata-pârâtă, personal și asistată de același avocat, intimații-pârâți, personal și asistați de avocat din Baroul d e Avocați
Recurenta-reclamantă solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și pregăti apărarea și pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării depusă la dosar de intimații-pârâți.
Apărătorul recurenților-reclamanți, avocat se opune la cererea de acordare a unui nou termen pentru lipsă apărare formulată de recurenta-reclamantă, întrucât consideră că se urmărește tergiversarea soluționării cauzei.
Avocat pentru intimații-pârâți, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea de acordare a unui nou termen pentru lipsă apărare formulată de recurenta-reclamantă.
Curtea, în baza disp.art.156 Cod pr.civilă respinge ca neîntemeiată cererea recurentei-reclamante de acordare a unui nou termen de judecată pentru lipsă apărare, având în vedere că prezentul recurs fost declarat la 25 noiembrie 2009, iar citația a fost primită la data de 11 decembrie 2009, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire procedurii de citare aflată la fila 14 dosar, deci cu mai mult de 15 zile înainte de termenul de judecată, astfel încât a avut suficient timp pentru a-și angaja un apărător care să-i apere interesele în prezenta cauză.
Părțile având pe rând cuvântul personal și prin apărători, arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act de declarațiile părților prin apărători, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
La solicitarea instanței de a preciza temeiul de drept al motivelor de recurs formulate, recurenta-reclamantă arată că recursul se întemeiază pe disp.art.304 pct.5,6,7,8 și 9 Cod pr.civilă.
Având cuvântul în susținerea recursului, arată că raportul de expertiză dispus în cauză este incomplet și nu face referire la obiecțiunile pe care recurenții-reclamanți le-au formulat și pe care instanța le-a respins în mod greșit.
În continuare arată că instanța a interpretat în mod superficial și arbitrar atât contractul de donație și actele notariale depuse la dosar, cât și prevederile art.88 din Legea nr.36/1995 și a respins astfel cererea de anulare contractului de vânzare-cumpărare nr.2359/2007, cu toate că terenul în litigiu a fost folosit de recurenți și, mai mult decât atât, au fost eliberate certificate cu privire la acesta tuturor părților din prezenta cauză.
De asemenea, precizează că în mod greșit instanța a apreciat ca fiind lipsite de relevanță și având un caracter pur declarativ mențiunile din registrul agricol, fără să invoce însă adresele oficiale emise de Primăria.
Consideră că s-a făcut o aplicare greșită a disp.art.274 Cod pr.civilă, în sensul obligării reclamanților la plata cheltuielilor de judecată către pârâți și nu s-a ținut cont de chitanțele depuse de recurenți privind cheltuielile ocazionate de prezentul proces.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat,modificarea hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare și, pe cale de consecință, obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Recurentul-reclamant având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului în funcție de motivele depuse la dosar, modificarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți arată că motivele de recurs formulate de reclamanți nu au nici un suport legal, iar reclamanții nu au făcut dovada că terenul donat le-a aparținut, deoarece, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor acesta aparține moștenitorilor lui, aspect confirmat și de raportul de expertiză efectuat în cauză.
Arată că în mod corect a fost respins capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare-cumpărare, întrucât acest înscris nu a fost depus la dosar și nici nu s-au făcut probe cu privire la el.
Concluzionând, arată că instanțele anterioare au pronunțat hotărâri legale și temeinice care au fost bine motivate în fapt și în drept.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimații-pârâți și, arată că motivele de recurs formulate de reclamanți sunt aceleași cu cele formulate în apel și în mod nejustificat se susține că instanța nu a analizat probele administrate în cauză.
Consideră că pretinsa interpretare superficială și arbitrară contractului de donație nu are acoperire legală, întrucât documentul depus nu are valoare juridică și nu respectă prev.art.813 Cod civil, iar instanța de fond a manifestat rol activ.
Precizează că atât instanța de fond, cât și cea de apel au ținut cont de raportul de expertiză efectuat în cauză și au constatat că obiectivele stabilite de instanță au fost respectate, întrucât au fost identificate cele două terenuri despre care se face vorbire, iar întregul probatoriu administrat demonstrează că acțiunea reclamanților este nu numai neîntemeiată dar și abuzivă.
Solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr. 1074/20.03. 2009 a Judecătoriei Câmpina, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr- reclamanții -, și -G au chemat în judecată pe pârâții, și solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se dispună anularea certificatelor de moștenitor ale pârâților încheiate de notarul și a actului de vânzare cumpărare subsecvent, dintre aceștia și numitul invocând nulitatea lor absolută întrucât au fost încălcate condițiile legale.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt copii lui G (decedat la data de 12.08.2004) și ai lui (decedată la data de 19.12.1969),
iar tatăl lor în anul 1967 făcut cu un schimb de teren în sensul că a preluat suprafața de 3600 mp situat în "punctul ", com., sat, jud. și i-a dat în schimb autorului pârâților un teren de 1600 mp, moștenit de la mama lor, precum și suma de 800 lei pe baza unei chitanțe de mână.
În continuare s-a învederat că împreună cu soția sa au donat din suprafața de 3600 mp soților G și ambii din, un teren de 30 mp, pentru ca aceștia să-și construiască un garaj, în temeiul unui contract de donație încheiat în data de 15.02.1994, și care nu pare a fi autentificat, pârâții, în număr de șapte figurând ca moștenitori donatori și semnând că sunt de acord.
S-a menționat că deși ei sunt posesorii certificatelor de moștenitor nr. 288/2004 și nr. 525/2005 încheiate de Biroul Notarului Public Câmpina, pârâții au obținut certificate de moștenitor pe aceeași suprafață de teren respectiv de 3600 mp, iar în luna iunie 2007 la Biroul Notarului Public s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare în beneficiul lui fără schițele terenului și fără documentația cadastrală necesară.
Având în vedere că reclamanții nu au indicat adresele tuturor pârâților s-au efectuat numeroase demersuri în acest sens, iar la solicitarea instanței de a indica ce acte solicită a fi anulate, la data de 06.02. 2008 reclamanții au depus o cerere în care au precizat că solicită anularea certificatelor de moștenitor nr. 77/2005 și nr. 406/2004, precum și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2359/2007.
La termenul din 7.03.2008 s-au indicat adresele celor doi pârâți și s-a solicitat introducerea în cauză a pârâtei.
În temeiul art. 115 Cod pr.civilă pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată deoarece susținerea reclamanților în sensul că ei ar fi vândut o suprafață de teren ce le-ar fi aparținut este câtă vreme acest teren a făcut parte din masa succesorală a tatălui lor defunct.
Au precizat pârâții că o perioadă scurtă de timp tatăl lor l-a lăsat pe tatăl reclamanților să folosească terenul în discuție, însă numai pentru a cosi iarba, iar autorul reclamanților a propus ca tatăl lor să folosească un teren al soției acestuia, însă părinții nu au mai putut exploata terenurile și fiecare și-a stăpânit suprafața pe care o primise ca zestre de la părinți.
Au arătat pârâții că nu au cunoștință să se fi făcut vreodată un înscris, cu atât mai mult cu cât suprafața de teren pe care a cosit-o o perioadă de timp tatăl lor, era mult mai mică decât cea pe care a dat-o spre folosință, iar în privința donației s-a menționat că nu a existat niciodată un înscris autentic.
La rândul său pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că la data de 01.08.2007 a cumpărat de la, și, cota de din terenul fâneață în suprafață de 3699,80. situat în com., pct. " ", cealaltă cotă de fiind cumpărată de.
Față de susținerea reclamanților că certificatele de moștenitor ale pârâților și actul de vânzare cumpărare sunt încheiate cu încălcarea vădită a legii, pârâtul a menționat că la încheierea actului său au fost anexate mai multe înscrisuri.
Ulterior, la data de 11.04.2008 și pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, în motivarea cererii aducând aceleiași argumente ca și pârâtul.
La termenul de judecată din data de 11.04.2008 reclamanții au formulat un răspuns la întâmpinările depuse prin care au învederat că certificatele de moștenitor nr. 77/2005 și nr. 406/2004 au stat la baza întocmirii certificatului de moștenitor nr. 56/2005, iar contractul de vânzare-cumpărare nr. 2398/2007 s-a întocmit la același birou notarial, prin el pârâții vânzând suprafața de 3.699, 80. situată în com. Doftana, sat, pct. lână, din suprafața lor de teren, conform certificatelor de moștenitor nr. 525/2005 și 288/2004.
Mai arată reclamanții că autorul lor a plătit impozit pe această suprafață din 1966 până la data decesului, contractul de vânzare cumpărare este lovit de nulitate relativă, în măsura în care le încalcă drepturile succesorale situație în care ar trebui constatată anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 56/2005 și pe cale de consecință, radierea parțială din cartea funciară, în conformitate cu art. 34 și 35 din Decretul nr.7/1996 și Decretul lege nr. 115/1938.
În aceeași ședință din data de 11.04.2008 reclamanții prin apărător au precizat la solicitarea instanței că doresc anularea certificatelor de moștenitor nr. 77/2005; 406/2004; 56/2005 și a contractelor de vânzare cumpărare nr. 2359/2007 și nr. 2398/2007.
La termenul de judecată din data de 23.05.2008 s-a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și invocată de aceștia, excepție respinsă pentru motivele arătate în încheierea de ședință.
După încuviințarea și administrarea probatoriilor cu acte, interogatoriu, martori și expetiză topo rinp. sentinta civila nr. 1074/20.03.2009, Judecatoria Câmpinaa respins acțiunea formulată ca neîntemeiată si i-a obligat pe reclamanți să plătească pârâților, suma de 4.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată, pârâtei suma de 2250 lei, precum și pârâtului suma de 2250 lei, cu același titlu.
Pentru a pronunta o asemenea solutie, instanța de fond a constatat, în primul rând faptul că din înscrisurile comunicate de Biroul Notarului Public - și, nu există certificatele de moștenitor cu nr. 77/2005 și 406/2004, acestea reprezentând numerele dosarelor de succesiune, care au stat la baza întocmirii certificatului de moștenitor nr. 56/2005, prin care s-a stabilit masa succesorală și moștenitorii defunctului (autorul pârâților). S-a reținut că în masa succesorală a fost inclus și terenul în suprafață de 3.700 mp situat în com., pct. " Lângă Islaz", care, în anul 1967, potrivit susținerilor reclamanților, ar fi făcut obiectul schimbului indicat de ei, astfel că nu se mai impunea includerea acestuia în masa succesorală a defunctului și cu toate că reclamanții au făcut referire la existența unei chitanțe încheiate cu ocazia efectuării pretinsului schimb între autorii lor, nu au depus nimic la dosar.
Referitor la contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2359/2007, cu privire la care 3 reclamanții au solicitat de asemenea anularea parțială, s-a constatat că ei nu l-au depus la dosar și nu au fost în măsură să ofere alte elemente de identificare, respectiv care sunt părțile și obiectul acestuia, iar pârâții au contestat existența vreunui înscris, precum și convenția de schimb pretins încheiată de autorul lor.
În ceea ce privește schimbul s-a concluzionat de către instanța de fond că atâta timp cât contractul având ca obiect bunuri imobile - terenuri, nu a fost încheiat cu respectarea formei autentice prev. de art.11 din Decretul nr.144/1958, în vigoare la momentul pretinsului schimb, respectiv în anul 1967, analizarea celorlalte apărări ale reclamanților este inutilă, întrucât forma contractului fiind o condiție de valabilitate a actului juridic, nu se mai impune examinarea celorlalte motive de nulitate invocate de reclamanți, în situația în care aceștia chiar menționează faptul că s-a încheiat numai o chitanță a cărei existență nici nu a fost dovedită.
Pe baza probatoriilor administrate s-a conchis că terenul în litigiu este cel din certificatul nr. 525 din 22.12.2005, certificat întocmit ulterior certificatului nr. 56 întocmit la 07.02.2005, a căruia anulare se solicită.
Referitor la înscrisul intitulat "act de donație", depus de reclamanți în dovedirea susținerilor lor, instanța de fond a constatat că este un act încheiat fără respectarea disp. art. 813 cod civil prin care părinții pârâților fac mențiunea că donează un teren în suprafață de 30 mp, situat în punctul - în perimetrul construibil, fără a se putea stabili despre ce teren este vorba.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză, instanța de fond a reținut faptul că terenul în suprafață de 3.700 mp este cel din certificatul de moștenitor nr. 56/2005 și cel din contractul de vânzare-cumpărare nr. 2398/2007, iar terenul de 1600 mp este
situat în com., sat, str. -, pct. "Centru " și este menționat în certificatul de moștenitor nr. 63/1996, având suprafața de 1.497
Prima instanță a făcut aplicarea disp. art. 88 din Legea nr.36/1995 pentru a stabili legalitatea certificatului de moștenitor menționat anterior, iar în privința cererii reclamanților, vizând contractul de schimb, s-a reținut că inițial au solicitat constatarea nulității absolute, iar ulterior constatarea nulității relative a contractului de înstrăinare, motivat de faptul că le sunt încălcate drepturile succesorale, ceea ce nu a reieșit din probe. Totodată cererea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare nr.2359/2007, a fost respinsă ca neîntemeiată întrucât actul nu s-a depus la dosar și nici nu s-au menționat motivele de anulare a acestuia.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs, recalificat de catre instanta de control judiciar ca fiind apel, reclamantii, si G, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate, întrucât sentinta nr. 1074/20.03.2009, nefiind semnata de d-na judecator este nula, conform art.258 Cod procedură civilă.
Sustin apelantii ca instanta de fond nu a analizat în conformitate cu atributiile puterii judecatoresti, sub toate aspectele, probele administrate in cauza, chiar dupa precizarile ulterioare depunerii actiunii, facute de cabinetul " ", a respins in mod nemotivat obiectiunile, in numar de 6, la raportul de expertiza tehnico-topografica, precum și suplimentarea probei cu interogatoriul paratilor solicitat de reclamanti, pe motiv ca îl au deja formulat conducandu-se astfel la o inegalitate de tratament judiciar, a interpretat în mod superficial si arbitrar prevederile art.88 din legea nr.36/1995, contractul de donatie depus la dosar și actele notariale trimise in dosarul cauzei prin intermediul de catre Biroul Notarului Public din Câmpina.
În continuare s-a considerat că în mod nejustificat mentiunile din registrul agricol au fost apreciate ca lipsite de relevanta in privinta stabilirii dreptului de proprietate avand un simplu caracter declarativ, fara sa se invoce si adresele oficiale ale Primariei, care vorbesc in mod categoric de un schimb de teren intre autorii partilor, situație care a condus la pronuntarea unei hotarari netemeinice si nelegale.
O altă critică a vizat faptul că în mod nelegal s-a stabilit că nu se poate dispune anularea certificatelor de mostenitor nr.77/2005, 406/2004, pe motiv ca acestea nu exista, ele fiind numerele unor dosare notariale, insa instanța de fond nu le-a solicitat de la Biroul Notarului Public din Câmpina deși aveau legatura directa si nemijlocită cu dosarul cauzei, încălcându-se astfel dispozițiile legale in materie de nulitate absoluta si relativa vizând obligația instanței de a da curs verificarii unor acte autentice.
Apelanții au precizat de asemenea că au indicat motivele de nulitate ale contractului de vânzare-cumpărare nr. 2359/2007, contrar celor reținute de instanță care nu a ținut seama de certificatele de moștenitor nr. 525/2005 și nr. 288/2004 și care face o confuzie cu privire la terenul în suprafață de 3700 mp, în sensul că există în puncte diferite, adică și.
Au mai aratat apelantii ca prima instanta, a aplicat gresit disp. art. 274 pr.civ. in sensul obligarii lor la plata cheltuielilor de judecata catre parati, fara sa cont de
chitantele privind cheltuielile facute de ei cu deplasarea avocatilor de la B la Câmpina si retur si onorariile acestora.
În continuare s-a menționat că in mod netemeinic si chiar superficial, instanta de fond a ignorat raportul de expertiza topografica, respingand obiectiunile facute la acesta si, mai mult decat atat, nu a admis intocmirea unui alt raport, a ignorat probele lor in privinta terenului cumparat de catre paratii si, probe ce constau in verificari de cadastru si intabulare care atestau vanzarea terenului in timpul procesului, lucru interzis de lege.
Au considerat apelanții ca, din oficiu, instanta de fond trebuia sa extindă cadrul procesual, sa constate eventual uzucapiunea terenului aflat in litigiu si nu să dea forta probanta unor acte autentice produse, dupa parerea lor, in mod fraudulos de catre parati, sanctionandu-i cu respingerea actiunii ca neintemeiata și constatand ca nu este nici un fel de nulitate a acestor acte.
Intimatii parati, au formulat intampinare prin care au învederat ca sentinta atacată, fiind semnata de catre judecatorul care s-a pronuntat in fond si de catre grefier, nu poate fi considerata nula, iar criticile formulate la raportul de expertiză sunt neintemeiate, avand in vedere in primul rand obiectivele pe care instanta le-a trasat expertului topometru si carora acesta a trebuit sa se supuna.
S-a învederat de pârâți că probele au fost administrate corespunzător, presupusul contract de donație este un înscris sub semnătura privata, care are mai cu seama caracterul unei înțelegeri incheiate pentru o suprafata de teren de 30. intre autorul parților, pârâți si terte persoane.
În continuare s-a arătat că reclamantii au o reprezentare gresita asupra legislației în vigoare dupa 1989, dar si anterior,iar critica lor vizând contractul de vânzare nr.2359/2007 este neîntemeiată avand in vedere prev.art.112 si 113 Cod.pr.civ.
În aceeași întâmpinare s-a subliniat că instanța de fond a avut in vedere cele doua certificate de moștenitor atunci când a comparat cele doua suprafețe de teren, punctele in care sunt situate acestea si vecinătățile lor, iar reclamanții nu au adus in cauza nicio proba din care sa rezulte ca ar exista nereguli in ceea ce privește intabularea dreptului de proprietate al intervenienților pârâți, situație care contrazice motivul unsprezece de apel.
Referitor la motivul doisprezece de apel au considerat intimații, ca acesta reprezintă o apărare, prin el nefăcându-se o solicitare către instanța de control, iar art.274 Cod pr.civilă care explica modul de acordare a cheltuielilor de judecată si partea ce urmează a le suporta, atrage netemeinicia motivului opt din calea de atac formulată.
Pe cale de consecință, au concluzionat intimații că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinica si legala, bine motivata atât in drept cat si in fapt.
Intimații-pârâți și au formulat și ei întâmpinare prin care au solicitat menținerea sentinței de fond, arătând că apelanții-reclamanți nu au invocat nimic nou, în motivele de apel, față de ceea ce a rezultat din probele administrate și care au fost pe larg analizate la fond.
Au învederat intimații că în certificatul de moștenitor nr. 525/2005, apare terenul în litigiu în masa succesorală a defunctei, mama reclamanților, iar ulterior în succesiunea defunctului G, dar acest act reprezintă un fals în declarații care atrage nulitatea în baza art. 1173. civ. și care lipsește de orice fundament juridic acțiunea reclamanților.
Prin decizia civilă nr. 626 din 28 octombrie 2009 Tribunalul Prahovaa respins apelul declarat de reclamanți, dispunând obligarea acestora la plata sumelor de câte 1.860 lei către, și a sumelor de câte 800 lei către și.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în speță nu există certificatele de moștenitor nr.77/2005 și 406/2004 a căror anulare parțială s-a solicitat a se constata de către reclamanți, ci acestea sunt numerele dosarelor de succesiune, care au stat la baza întocmirii certificatului de moștenitor nr.56/2005, prin care s-a constatat masa succesorală și moștenitorii defunctului
A stabilit instanța de control judiciar că în certificatul menționat anterior este inclus și terenul în suprafață de 3.700. situat în com. pct." lângă " (care, în anul 1967 ar fi făcut, potrivit susținerilor reclamanților, obiectul schimbului realizat de autorul lor, G, cu autorul pârâților), suprafață ce a fost înstrăinată în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2398/2007 pârâților și, în cote de fiecare.
Având în vedere susținerile apelanților, potrivit cărora, cu ocazia schimbului s-a încheiat numai o chitanță, ( a cărei existență nu a fost dovedită) instanța, ținând cont că acest act nu a fost încheiat cu respectarea formei autentice, prev. de art.11 din Decretul 144/1958 (în vigoare la momentul pretinsului schimb), iar forma contractului este o condiție de validitate a actului juridic, a apreciat că analizarea celorlalte apărări ale reclamanților este inutilă.
Pe baza probatoriilor administrate în cauză, tribunalul a conchis că nu este reală susținerea reclamanților, în sensul că terenul în litigiu apare în cele două certificate de moștenitor în condițiile în care rezultă cu certitudine faptul că în suplimentul la certificatul inițial nu putea fi trecut același teren, iar vecinii celor două suprafețe sunt diferiți, suprafața în discuție fiind cea din certificatul nr.525/2005, act întocmit ulterior certificatului nr. 56/2005.
S-a apreciat de către instanță ca fiind neîntemeiată susținerea reclamanților cu privire la numeroasele modificări din registrul agricol, pe considerentul că mențiunile din evidențele agricole ale localității au un simplu caracter declarativ, fără relevanță în privința stabilirii dreptului de proprietate, reținându-se, totodată, prin raportul de expertiză efectuat în cauză, că terenul de 3.700. este cel din certificatul de moștenitor nr. 56/2005 și, respectiv din contractul de vânzare-cumpărare nr.2398/2007, iar terenul de 1.600. este situat în com., sat, str.-, fiind menționat în certificatul de moștenitor nr.63/1996 cu suprafața de 1.497.
Reținând că în speță nu s-a făcut dovada existenței vreunui contract de schimb între autorii pârâților sau a unui alt motiv de anulare a certificatului de moștenitor nr.56/2005, instanța de apel a considerat că în mod temeinic și legal s-a respins cererea reclamanților de către Judecătoria Câmpina.
Referitor la cererea apelanților de anulare a certificatelor de moștenitor nr.77/2005 și 306/2004 s-a stabilit că soluția instanței de fond în privința respingerii acestora este legală și temeinică, întrucât aceste acte nu există, ele fiind numerele
dosarelor notariale, iar contractul de vânzare-cumpărare nr.2359/2007 nu a fost depus la dosar și nici nu s-au indicat motivele lui de anulare.
Totodată, s-a stabilit că în mod corect s-a respins cererea reclamanților privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.2398/2007, în condițiile în care nu s-a făcut dovada încălcării drepturilor succesorale ale acestora, cu ocazia întocmirii lui.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamanții, și G, invocând prev. art.304 pct.5,6,7,8,9 10 Cod pr.civilă.
Au învederat recurenții că prin hotărârea atacată se respinge apelul lor împotriva sentinței nr.1074/20.03.2009 a Judecătoriei Câmpina care, potrivit art.258 Cod pr.civilă era nulă, nefiind semnată de judecătorul care a pronunțat-
O altă critică a vizat împrejurarea că instanța nu a analizat, în conformitate cu atribuțiile puterii judecătorești probele administrate în cauză, a respins nemotivat obiecțiunile lor în număr de șase la raportul de expertiză topo, precum și suplimentarea probei cu interogatoriul pârâților, interpretând în mod superficial și arbitrar contractul de donație depus la dosar.
În continuare s-a menționat că Tribunalul Prahovaa considerat mențiunile din registrul agricol, ca fiind lipsite de relevanță în privința stabilirii dreptului de proprietate, fără să invoce și adresele oficiale ale Primăriei, a reținut că nu poate dispune anularea certificatelor de moștenitor nr.77/2005 și 406/2004 pe motiv că aceste acte nu există, însă nu a solicitat acte în completarea dosarului de la Biroul Notarului Public.
Totodată, s-a precizat că instanța a respins cererea privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.2359/2007 pe motiv că actul nu s-a depus la dosar și nu s-au indicat motivele sale de anulare, dar acest lucru este revoltător, întrucât prin notele scrise depuse la dosar "s-a indicat pe puncte și motivat și elementele de nulitate ale acestui contract".
S-a învederat de către recurenți că instanța nu face nici un fel de vorbire despre certificatul de moștenitor al reclamanților nr.525/2005, care are valoare probantă în dosarul cauzei, suprafața de 3.700. teren contestat de ei și vândut de pârâți făcând obiectul unei confuzii a instanței, în sensul că există în puncte diferite "suprafețe de teren de aceeași valoare numerică reală și vecine în același timp".
Sub un alt aspect s-a arătat de către recurenți că instanța a ignorat raportul de expertiză tehnică topografică efectuat în cauză, respingând obiecțiunile la această lucrare și nu a ținut cont de probele lor cu privire la terenul cumpărat de către pârâții și, probe constând în verificări de cadastru și intabulare. Totodată s-a considerat că s-au aplicat în mod greșit dispozițiile art.274 Cod pr.civilă, în sensul obligării lor la plata cheltuielilor de judecată ale pârâților, fără a se ține cont de chitanțele privind cheltuielile efectuate de ei cu deplasarea avocaților și onorariile acestora.
O ultimă critică formulată de reclamanți a vizat împrejurarea că instanța, din oficiu, trebuia să extindă cadrul procesual, să constate, eventual, uzucapiunea terenului aflat în litigiu, nu să acorde forță probantă unor acte autentice, produse "în mod fraudulos de către pârâți" și să-i sancționeze pe ei cu respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pe cale de consecință, s-a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
La data de 12 ianuarie 2010 prin serviciul registratură al instanței s-a depus de către reclamanți un set de acte în susținerea motivelor de recurs.
În baza art.308 alin.2 Cod pr.civilă intimații și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat pe considerentul că hotărârea pronunțată în apel este temeinică și legală, expunând pe larg motivele pentru care se impune această soluție.
La rândul lor, intimații, și au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât motivele formulate nu au nici un suport legal, ele fiind în majoritate bazate pe motivele de apel care au făcut obiect de analiză și verificare al instanței de control judiciar.
Examinând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate, dar și a dispozițiilor legale incidente în prezenta speță, curtea reține următoarele:
Sub un prim aspect se învederează de către recurenți că prin decizia nr.626/28.01.2009 s-a respins apelul declarat de ei împotriva hotărârii primei instanțe deși aceasta era nulă, nefiind semnată de către magistratul care a instrumentat cauza.
Într-adevăr, disp.art.258 Cod pr.civilă statuează că după ce s-a întrunit majoritatea se întocmește dispozitivul hotărârii de îndată, care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecător, arătându-se atunci când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.
În speță, atât minuta sentinței civile nr.1074/20.03.2009, cât și dispozitivul acestei hotărâri judecătorești sunt semnate de magistratul care a soluționat raportul juridic dedus judecății, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la filele 380 și 383 ( verso) din dosarul Judecătoriei Câmpina, situație în care, susținerile recurenților vizând nulitatea acestei sentințe sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse în consecință.
Criticile formulate de către reclamanți, în sensul că instanța de apel a ignorat raportul de expertiză topo efectuat în cauză, probele administrate de ei în privința terenurilor cumpărate de pârâții și vizând verificări de cadastru și intabulare, nu face vorbire de certificatul de moștenitor nr.525 din dosarul nr.738/2005 al Biroului Notarului Public, a respins nemotivat obiecțiunile la raportul de expertiză, precum și suplimentarea probei cu interogatoriul pârâților se încadrează în disp. art.304 pct.10 Cod pr.civilă ( text de lege care a fost invocat,de altfel și de către recurent în petitul căii de atac promovate).
Având în vedere că acest text care reglementează situațiile în care instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, este abrogat, el nu mai poate face obiectul de analiză al instanței de recurs.
Pe de altă parte, în ceea ce privește nemulțumirile recurenților legate de analizarea probelor administrate în cauză, interpretarea în mod superficial și arbitrar a contractului de donație depus la dosar, a mențiunilor din registrul agricol privind proveniența terenului în litigiu de 3700 și a diferenței de 1300.( până la 5000.) se impune a se face precizarea că toate aceste critici se referă în mod
exclusiv la stabilirea greșită a situației de fapt (în opinia reclamanților) ca urmare a interpretării eronate a probatoriului administrat în cauză.
Ținând cont că pct.11 al art.304, care permitea cenzurarea în recurs a pretinselor greșeli de fapt consecutive aprecierii eronate a probelor, nu mai constituie motiv de recurs în actuala reglementare, fiind abrogat, rezultă că aceste critici nu mai pot fi valorificate pe calea recursului.
Referitor la cererea de anulare a certificatelor de moștenitor nr.77/2005 și 406/2004 se reține că în mod corect instanța de apel, pe baza înscrisurilor comunicate de Biroul Notarului Public - și (fila 107 dosar fond) a concluzionat că nu există certificate de moștenitor cu acest număr,ci ele sunt numerele dosarelor de succesiune care au stat la baza întocmirii certificatului de moștenitor nr. 56/2005.
Câtă vreme primele două acte nu există,iar acest din urmă certificat de moștenitor a fost analizat de instanța de fond și control judiciar în privința valabilității sale, susținerile recurenților în raport de soluțiile pronunțate de instanțe sub acest aspect sunt nefondate și urmează a fi înlăturate.
În privința contractului de vânzare-cumpărare nr.2359/2007 Tribunalul Prahova, a apreciat că soluția Judecătoriei Câmpina referitor la această problemă este legală, în condițiile în care el nu a fost depus la dosar și nici nu s-au arătat motivele sale de anulare.
Deși se susține de către recurenți că prin notele scrise depuse la dosar " s-a arătat pe puncte și motivat și elementele de nulitate ale acestui contract", afirmațiile acestora sunt contrazise, întrucât prin notele scrise depuse la instanța de fond ( fila 341-347 dosar Judecătoria Câmpina ) nu se face nicio mențiune cu privire la acest act de vânzare-cumpărare (ci doar la contractul de vânzare-cumpărare nr2398/2007, certificatul de moștenitor și actul de partaj voluntar încheiat între și ) și nu se indică în drept motivele pe care se întemeiază cererea lor vizând nulitatea înscrisului în discuție. În raport de argumentele expuse anterior, soluția instanței sub acest aspect este legală și urmează fi menținută.
În privința cheltuielilor de judecată, dispozițiile art. 274 Cod pr.civilă statuează că partea care a căzut în pretenții este obligată să plătească cheltuielile de judecată ale părții adverse, la solicitarea acesteia din urmă, în virtutea principiului culpei procesuale.
Din moment ce apelul reclamanților a fost respins ca nefondat, rezultă că aceștia au căzut în pretenții și, în mod firesc, în raport de textul de lege menționat anterior,ei trebuie să plătească cheltuielile de judecată efectuate de către celelalte părți (în speță onorariu de avocat), fiind lipsite de relevanță în acest context propriile lor cheltuieli ocazionate de angajarea unui apărător și deplasarea acestuia la proces.
O ultimă critică formulată de reclamanți pleacă de la premisa că instanța de judecată, din oficiu, trebuia să extindă cadrul procesual și să constate uzucapiunea terenului în litigiu.
Unul dintre principiile care guvernează desfășurarea procesului civil este acela al disponibilității. Potrivit acestui principiu, reclamantul este cel care fixează limitele cererii de chemare în judecată, ale cadrului procesual cu privire la pretenția concretă dedusă judecății și persoanele între care există raportul juridic litigios.
Totodată, disp.art.129 alin.6 Cod pr.civilă, stipulează că în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Având în vedere că în prezenta cauză nu s-a solicitat de către reclamanți prin cererea de chemare în judecată inițială și nici ulterior, prin precizările la acțiune, a se face aplicarea prevederilor din materia uzucapiunii, instanța, din oficiu, nu putea să extindă cadrul procesual, așa cum reiese din cele prezentate în precedent, deoarece o atare măsură echivala cu încălcarea principiului disponibilității.
În raport de toate aceste considerente, Curtea apreciază că în speță nu sunt incidente disp.art.304 pct.5,6,7,8,9, Cod pr.civilă invocate de recurenți în susținerea căii de atac, motiv pentru care, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat, menținând ca legală decizia atacată.
Deoarece se află în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod pr.civilă, recurenții vor fi obligați să plătească intimaților și câte 500 lei, iar intimaților, și câte 1.070 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat conform chitanțelor aflate la dosarul de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, domiciliată în B,-, -2,.1,.11, sector 3, domiciliată în comuna de, sat de, nr.535, jud. P și G domiciliat în com., sat nr.236, jud.P împotriva deciziei civile nr. 626/28.10.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții, A, toți cu domiciliul în com., sat, pct."", jud. P, domiciliată în com., jud. P,domiciliat în B, sector 1, B-dul - de H, nr.35,. B,.1,. 13, domiciliat în com. Nouă, nr.60, jud. T și, domiciliată în B, Calea, nr.111-135,.8 F,.A,. 1,.1.
Obligă recurenții să plătească intimaților și câte 500 lei, iar intimaților, și câte 1070 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,18 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - - - - - -
GREFIER,
VG/VM
17 ex/8.02.2010
nr- Judec.Câmpina
nr- Trib.
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
