Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 23/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE-
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 23
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Veronica Grozescu
JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, sector 6,-, - 31,.4,.3,.56 împotriva deciziei civile nr. 259/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în B,-,.104,. G,.2, jud. B, domiciliată în B, sector 2,-,.29 C,.B,.5,.68, domiciliată în B,-,.45,.C,.3,.15, jud.B, domiciliată în B,-,. 2,. C,. 3,. 16, jud. B, domiciliată în B,-,.7,.2,.210 jud. B, COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în com., jud. B și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în B,-, jud.
Recurs timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței seria 49-12-58/ și 0,15 lei timbru judiciar, anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant personal, lipsind intimații-pârâți, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și Comisia Județeană B pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin intermediul serviciului registratură intimatele și au depus la dosar întâmpinare.
Recurentul-reclamant depune la dosar motive de recurs însoțite de un set acte, respectiv certificatul nr- emis de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 20.11.2009, din care rezultă că acesta formulat cerere de-/282/2007 de la Tribunalul Buzău la o altă instanță egală în grad, cu termen de judecată la data de 25.03.2010, xerocopia titlului de proprietate nr. 22838/9 emis la data de 5.09.1994 pe numele lui, copii
de pe sentința civilă nr.590/11.10.2006 pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr.728/2006, încheiere din 30.09.2008 pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr-, raportul de expertiză tehnică judiciară completare efectuat în dosarul nr- al Judecătoriei Pogoanele.
În continuare arată că alte cereri nu mai are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
În atare împrejurare, instanța apreciază ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării sentinței civile nr.341/09.04.2009 pronunțată de Judecătoria Pogoanele.
Curtea, având în vedere că motivele de recurs depuse la data de 16.11.2009 nu pot fi încadrate în niciunul din cazurile de nelegalitate prevăzute de disp.art.304 Cod pr.civilă, iar motivele prezentate astăzi, au fost depuse după termenul legal de 15 zile de la comunicarea deciziei civile nr. 259/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 60 dosar apel, în baza disp.art.137 Cod pr.civilă, coroborat cu art. 306 Cod pr.civilă invocă din oficiu și pune în discuție excepția nulității recursului declarat.
Recurentul-reclamant având cuvântul, solicită respingerea excepției nulității recursului invocată din oficiu de instanță și, pe cale de consecință, admiterea acestuia în raport de motivele formulate și depuse la dosar.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pogoanele sub nr. 1035/282/20.08.2007, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei, decedată la data de 23.11.1997, cu ultimul domiciliu în comuna, județul B, urmând să se constate compunerea masei de partaj, calitatea de moștenitori a părților și cotele indivize ce se cuvin acestora.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este fiul defunctei, iar pârâții sunt fiicele, respectiv soțul supraviețuitor al acesteia, cu toții moștenitori cu vocație succesorala concretă la succesiune.
In continuare, reclamantul a învederat că averea succesorală rămasă de pe urma defunctei este formată din cota parte indiviză de 1/2 din dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri: suprafața de 7 ha si 7.200 teren amplasată pe teritoriul comunei, județul B, astfel cum rezultă din titlul de proprietate nr.22838/09/05.09.1994; suprafața totala de 7.700 teren amplasată pe teritoriul satului Frumoasă, comuna, județul B, conform titlului de proprietate nr.54770/98/19.11.2003; casa de locuit situată în comuna, județul B, construită din paiantă, acoperită cu tablă, compusă din patru camere și două holuri și anexe gospodărești.
A mai arătat reclamantul că pârâtul, în calitate de soț supraviețuitor urmează să culeagă 1/4 din averea succesorală, deci cota acestuia urmează să fie de 1/8, iar el împreună cu celelalte pârâte urmează să culeagă 3/4 din moștenire, deci cota comună de 3/8, care se va împărți în mod egal între descendenți.
La data de 07.09.2007, reclamantul a formulat o cerere de modificare a cererii introductive sub aspectul compunerii masei succesorale (file 20-21), cerere precizată ulterior (file 33-34) și apoi completată sub aspectul cadrului procesual subiectiv (fila 53), prin care a solicitat instanței, în contradictoriu și cu pârâtele Comisia Județeană B pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și Comisia Locală, anularea parțială a titlului de proprietate nr. 22838/9/05.09.1994, în sensul diminuării suprafeței de teren amplasată pe teritoriul satului, comuna, județul B, în intravilan, în tarlaua 97, parcela 4381, de la 2.554 la 1.554 și recunoașterea dreptului său de proprietate asupra diferenței de 1.000 mp teren, în calitate de moștenitor al defunctului său bunic matern, cu consecința excluderii acestei suprafețe din compunerea masei bunurilor de împărțit.
Prin aceeași cerere, reclamantul a mai solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a tuturor actelor de înstrăinare întocmite de pârâtul, după decesul numitei, cu privire la bunurile mobile și imobile dobândite în timpul căsătoriei cu defuncta.
Reclamantul nu a individualizat actele a căror desființare a solicitat-o, nefiind în măsură să-și complinească cererea nici în termenul fixat în acest scop, astfel că, prin încheierea de ședință pronunțată la data de 09.10.2007, în conformitate cu prevederile art. 133 alin. 1 Cod.proc.civilă, constatând lipsa obiectului ultimului capăt al cererii completatoare, instanța a declarat nulă, în parte, aceasta cerere.
In susținerea celorlalte pretenții afirmate prin cererea completatoare reclamantul a invocat, în esență, faptul că prin sentința civilă nr.590/11.10.2006 pronunțată de Judecătoria Pogoaneleis -a recunoscut, în calitate de moștenitor al defunctului său bunic matern- -dreptul de proprietate asupra suprafeței totale de 3,12 ha teren, din care 1.000 teren intravilan categoria de folosință "curți si clădiri" și faptul că această ultimă suprafață de teren s-ar afla în incinta imobilului supus partajului, fiind înscrisă în titlul de proprietate eliberat pe numele pârâtului.
In apărare, în conformitate cu prevederile art.115 și urm Cod proc.civilă, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a învederat, în esență, că susținerile reclamantului cu privire la faptul că ar fi proprietarul unei porțiuni de 1.000 loc de casă, ca moștenitor al defunctului, nu corespund adevărului întrucât casa de locuit cu terenul de sub aceasta i-au fost date prin testamentul din data de 28.03.1952, dată la care reclamantul nici nu era născut.
In dovedirea apărărilor sale, pârâtul a depus, în copie, testamentul autentificat sub nr.55/1952 la Judecătoria Rurală
De asemenea, pârâta a depus întâmpinare prin care a arătat, în esență, următoarele:
Reclamantului i s-a recunoscut, prin sentința civilă nr.590/11.10.2006, dreptul de proprietate pentru suprafața de 3,12 ha teren în calitate de moștenitor al bunicului matern, astfel că, din punct de vedere moral, nu ar mai avea dreptul să-i cheme în judecată pe frații săi pentru succesiunea după mamă. După căsătorie, tatăl său-pârâtul, împreună cu defuncta au locuit cu bunicii din partea mamei- și, purtându-le de grija acestora în perioada 1947-1957, când a decedat. Aceeași gospodărie este în prezent locuită de și de pârâtele și.
Părinții săi au fost deposedați, pământul trecând, în mod forțat, în proprietatea fostei Ulterior, pământul a revenit în proprietatea familiei, iar
după moartea defunctei, în înțelegere cu toți frații acesteia, au convenit să nu deschidă succesiunea pentru a-l proteja pe pârâtul, în vârstă de 80 de ani la acea data.
Pârâtele și i-au îngrijit pe părinți din 1995 și până în prezent, locuind în casa părintească, muncind pământul, culegând roadele acestuia și având grijă de gospodărie.
Pretențiile sale succesorale s-ar cuveni discutate în urma decesului ambilor părinți, îndeosebi pentru că proprietarul pământului-paratul, este în viață, având vârsta de 89 de ani.
Ceilalți pârâți, legal citați, nu au depus întâmpinari și nu au formulat cereri reconvenționale.
Din oficiu, s-a solicitat Comisiei Locale și Comisiei Locale comunicarea actelor care au stat la baza eliberării titlurilor de proprietate nr. 22838/9/05.09.1994 și nr. 54770/98/19.11.2003.
În baza probelor administrate, prin încheierea interlocutorie din data de 31.10.2007, instanța a admis în parte acțiunea, a constatat deschisă succesiunea defunctei, componența masei partajabile, calitatea de moștenitori a părților, cotele succesorale ce le revin. S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea parțială a titlului de proprietate nr. 22838/9/5.09.1994 emis de Comisia Județeană B pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.
Prin aceeași încheiere, s-a dispus efectuarea unor expertize tehnice în specialitatea construcții și topografie, pentru evaluarea bunurilor și formularea propunerilor de lotizare.
Prin cererea depusă la dosar la data de 5.06.2008, reclamantul și-a completat acțiunea, solicitând să se dispună și partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului, pârât în prezenta cauză, decedat pe parcursul procesului, la data de 11.02.2008.
Pârâtele și au arătat că au locuit cu părinții din anul 1993, iar tatăl lor, le-a lăsat prin testamentul autentificat sub nr. 1052/8.11.1999 de " și -", casa și terenul aferent.
Ulterior, reclamantul a solicitat completarea masei partajabile cu o serie de bunuri (enumerate în cererea completatoare), precum și anularea testamentului autentificat sub nr. 1052/8.11.1999, pe considerentul că, dată fiind vârsta și starea de sănătate a tatălui său, nu putea să semneze un testament.
Pârâta a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la averea succesorală rămasă de pe urma defunctului, constatarea calității sale de moștenitoare testamentară conform legatului cu titlu particular instituit în favoarea sa prin testamentul autentic din 8.11.1999, având ca obiect imobilul casă de locuit și terenul în suprafață de 10.000, teren arabil situat în extravilanul comunei, județul
În baza probelor administrate, prin sentința civilă nr. 341/9.04.2009, Judecătoria Pogoanelea admis în parte acțiunea completată, a admis cererea reconvențională, a respins ca neîntemeiate capetele de cerere din acțiunea principală privind includerea la masa de partaj a unor bunuri și anularea testamentului
autentificat sub nr. 1052/8.11.1999, a constatat că a revenit pârâtelor și, în calitate de moștenitoare testamentare, cu câte o cotă parte de, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului și a dispus sistarea stării de indiviziune existentă între părți prin omologarea în parte a raportului de expertiză topografică ing. și a raportului de expertiză construcții civile-refăcut-ing..
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, din probele administrate, nu a rezultat existența vreuneia din cauzele de nulitate absolută sau relativă a testamentului autentificat sub nr. 1052/8.11.1999, iar pârâtele și, beneficiare ale testamentului, au acceptat moștenirea testamentară lăsată de autorul lor. S-a mai învederat că lotizarea omologată corespunde cel mai bine criteriilor legale de partajare.
Prin decizia civilă nr. 259/14.10.2009, Tribunalul Buzăua respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 341/9.04.2009 a Judecătoriei Pogoanele, reținând că prima instanță a făcut o apreciere corectă a probelor și o aplicare justă a legii.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul, considerând-o nelegală și netemeinică, prin soluția dată fiind favorizate pârâtele, încălcându-se chiar și Constituția României în ceea ce privește dreptul de proprietate. A solicitat admiterea recursului și rejudecarea cauzei pe fond.
Ulterior, la data de 15.01.2010, reclamantul a depus la dosar motivele de recurs.
Întrucât motivarea invocată prin însăși cererea de recurs nu se încadrează în niciunul din cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 304 Cod proc.civilă, precum și față de data depunerii motivelor de recurs, Curtea a invocat, din oficiu, excepția nulității recursului.
Examinând excepția invocată în raport de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale în materie, Curtea reține următoarele:
Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 Cod proc.civilă sub denumirea de motive de modificare sau casare.
Obiectul analizei instanței de recurs este limitat la motivele de modificare sau casare enumerate în textul de lege anterior menționat.
În virtutea rolului activ, reglementat de art. 129 alin.4 Cod proc.civilă, instanța trebuie să stabilească exact temeiul de drept corect al căii de atac exercitate și să îl încadreze, în măsura în care este posibil, într-unul din cazurile prevăzute de art. 304 Cod proc.civilă.
Curtea, procedând la analiza criticii invocate de recurent în termenul legal (prin însăși cererea de recurs), constată că aceasta reprezintă o afirmație generală conform
căreia decizia atacată este nelegală și netemeinică, cu solicitarea de a se face o nouă judecată, neputând fi încadrată în prevederile art. 304 Cod proc.civilă.
Referitor la motivele de recurs depuse la data de 15.01.2010, se impun următoarele precizări:
Potrivit art. 303 Cod proc.civilă, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, care este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, conform art. 301 Cod proc.civilă.
În speță, hotărârea recurată a fost comunicată reclamantului la data de 3.11.2009 (a se vedea în acest sens dovada existentă la fila 60 dosar apel), iar motivele de recurs au fost depuse la data de 15.01.2010, deci, peste termenul legal.
Față de toate aceste considerente și având în vedere că în speță nu este incidentă nicio nulitate de ordine publică, de natură să afecteze legalitatea deciziei, Curtea, în temeiul art.137 Cod proc.civilă raportat la art. 306 Cod proc.civilă, va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, sector 6,-, - 31,.4,.3,.56 împotriva deciziei civile nr. 259/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâții, domiciliată în B,-,.104,. G,.2, jud. B, domiciliată în B, sector 2,-,.29 C,.B,.5,.68, domiciliată în B,-,.45,.C,.3,.15, jud.B, domiciliată în B,-,. 2,. C,. 3,. 16, jud. B, domiciliată în B,-,.7,.2,.210 jud. B, COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în com., jud. B și COMISIA JUDEȚEANĂ B PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în B,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
- - - --- -- -
Grefier,
Red.jud.
Tehnored.CC
11 ex/20.01.2010
nr- Judecătoria Pogoanele
Putere -
nr- Tribunalul Buzău
,
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120/2006
Președinte:Veronica GrozescuJudecători:Veronica Grozescu, Cristina Paula Brotac Andra
