Anulare act. Decizia 209/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 209

Ședința publică de la 20 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Gheorghiu

JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Andronic

JUDECĂTOR 3: Georgeta

Grefier:

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurentul și pe intimații - - (), - Grup SRL, având ca obiect anulare act împotriva deciziei civile numărul 116 din 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul asistat de av. și av. pentru intimata - Grup SRL. reprezentantul intimatei - - și intimata.

rocedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la al treilea termen de judecată, la primul termen de judecată, instanța, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului.

Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată instanța acordă cuvântul părților pe excepția nulității recursului formulat de.

Av. pentru recurent solicită respingerea excepției arătând că recursul este motivat și motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă.

Pe fond av. arată că atât instanța de fond cât și cea de apel au apreciat greșit probele, motivarea instanțelor este contradictorie și solicită admiterea recursului. Depune concluzii scrise.

Av. pentru intimata - Grup SRL arată că recursul nu este motivat întrucât recurentul face trimitere la dispozițiile art. 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă dar nu le argumentează și nu aduce critici în fapt și în drept.

În baza dispozițiilor art. 306 alin. 1 și 302 lit. c Cod procedură civilă solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.

Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr.7318 din 10 iunie 2008 Judecătoriei Iași, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictor cu pârâtele - - A și - Grup SRL I, având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr.196/2000 încheiat între cele două pârâte pentru suprafața de 210. teren.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, apel care a fost respins prin decizia civilă nr.116 din 11 februarie 2009 Tribunalului Iași.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut:

Reclamantul investind Judecătoria Iași cu cererile având ca obiect constatarea nulității parțiale contractului de vânzare-cumpărare nr. 196/24.01.2000 cu privire la suprafața de 210. și revendicarea suprafeței de 250. situate în I, strada - nr. 83-87, invocă calitatea sa de titular al dreptului de proprietate.

Având a analiza legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond în cererea având ca obiect constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare, tribunalul reține corecta soluționare a acestei cereri în sensul respingerii sale însă nu pentru considerentele reținute de Judecătoria Iașia căror substituire se impune.

În raport cu principiile ce guvernează materia convențiilor, vânzarea lucrului altuia invocată de reclamant, nereglementată în legislația română, nu este sancționată cu nulitatea absolută a actului.

Invocarea de către reclamantul, care se pretinde proprietar al suprafeței de 210. teren ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 196/24.01.2000, doar a împrejurării că vânzarea a fost consimțită de o persoană care nu este titulară a dreptului de proprietate, nu poate fi primită de instanță. Acest motiv care este însă de nulitate relativă și nu absolută astfel cum arată reclamantul, nu poate fi invocat decât de cumpărător nu și de proprietarul lucrului, deoarece în virtutea principiului relativității efectelor obligatorii ale contractului și a inopozabilității contractelor față de persoanele care nu au luat parte la încheierea lui, proprietarul lucrului poate să își valorifice dreptul său de proprietate pe calea acțiunii în revendicare care de altfel a fost formulată, unde trebuie să își dovedească dreptul exclusiv asupra bunului revendicat.

Numai dacă proprietarul lucrului vândut cere să se constate nulitatea actului pe motiv că vânzarea s-a făcut în frauda lui, urmărindu-se de către vânzător și cumpărător scoaterea bunului din proprietatea sa, acțiunea poate fi primită, pentru că vânzarea făcută în frauda dreptului proprietarului este un caz de nulitate absolută.

În prezentul litigiu, reclamantul nu a invocat drept motiv de nulitate intenția de fraudă a părților din contract, susținând doar că vânzătorul a înstrăinat un bun proprietatea altuia.

Fără a analiza, cum greșit a făcut instanța de fond, calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, obiect al contractului de vânzare-cumpărare, tribunalul reține că soluția de respingere a cererii de constatare a nulității este legală. Compararea drepturilor autorilor de la care provin titlurile în sensul de a se da eficiență titlului ce provine de la autorul al cărui drept este preferabil, poate fi făcută de către instanță doar în cadrul unei acțiuni în revendicare. Dincolo de această acțiune, instanța nu are căderea de a proceda la o stabilire a persoanei în patrimoniul căreia dreptul de proprietate există, în speță într-o acțiune de constatare a nulității actului de vânzare-cumpărare grevată doar pe protecția proprietății.

a formulat recurs împotriva deciziei tribunalului, considerând-o nelegală și netemeinică, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, iar în fapt următoarele:

- greșit i s-a respins acțiunea, atât timp cât din probatoriul cu înscrisuri administrat, rezultă că terenul este proprietatea sa, a aparținut autorilor săi, pentru care a solicitat autorităților competente emiterea titlului de proprietate. Pârâtele au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate, care nu au corespondent în realitate, nu a intabulat suprafața prevăzută în certificat.

- vânzarea s-a efectuat în consolidarea dreptului, înțelegerea a fost în aceste condiții, deoarece în momentul vânzării s-a întocmit documentația cadastrală, deși el, recurentul, câștigase în instanță dreptul de proprietate;

- instanța de apel și cea de fond nu au analizat corespunzător probele administrate, răspunsul pârâtelor la interogator, existând neconcordanțe între hotărârea judecătorească, documentația ce a stat la baza emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate și acest certificat; la data încheierii acordului de voință în fizic s-a prezentat așa-zisa intabulare din decembrie 1993 care face vorbire de o hotărâre judecătorească ce urma să fie dată în 1994.

Prioritar se reține că recursul este nul pentru considerentele la care ne vom referi în continuare:

Potrivit art.306 al.1 Cod procedură civilă dacă recursul nu a fost motivat înlăuntrul termenului de recurs prevăzut de art.301 Cod procedură civilă, și în condițiile art.303 al.2 din același cod - care prevăd ca fiecare motiv de recurs să fie indicat și dezvoltat separat, este nul; nulitatea nu operează de drept ci trebuie constatată de instanță.

Pe de altă parte casarea sau modificarea unei hotărâri ce poate cere conform normei imperative din art.304 Cod procedură civilă, numai pentru cazurile expres și limitativ prevăzute la punctele 1-9 ale articolului menționat.

Motivele invocate prin cererea de recurs de față nu fac posibilă încadrarea lor în punctele menționate 7 și 9 și nici într-un alt motiv din cele limitativ și expres prevăzute în art.304 Cod procedură civilă.

Motivele de recurs invocate fac referire doar la aprecierea probelor, la valabilitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate - deși acesta nu face obiectul prezentei judecăți, și ele nu se referă la considerentele de fapt și drept pentru care tribunalul a respins apelul.

Cum motivele invocate nu permit analizarea hotărârii în cadrul niciunui motiv din cele menționate la pct.1-9 ale art.304 Cod procedură civilă, această neregularitate a cererii este sancționată cu nulitatea, potrivit art.306 al.1 Cod procedură civilă.

În speță nefiind incidente motive de ordine publică din cele prevăzute la art.306 al.2 Cod procedură civilă, se va constata nul recursul.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Constată nul recursul formulat de împotriva deciziei civile nr.116 din 11.02.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.

Obligă recurentul să plătească intimatei - Grup SRL, suma de 1190 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

-

-

27.2009.-

2 ex.-

Președinte:Elena Gheorghiu
Judecători:Elena Gheorghiu, Adriana Elena Andronic, Georgeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 209/2009. Curtea de Apel Iasi