Anulare act. Decizia 356/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 356
Ședința publică din data de 25 martie 2008
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de reclamanta, domiciliată în S,-, județ P împotriva deciziei civile nr. 751 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții domiciliat în S,-, județ P, domiciliată în S,-, județ P și pârâții domiciliat în B-,.2, sector 1, Primăria și Primarul Orașului, județ
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 18 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, pentru a da posibilitatea apărătorului intimatului pârât să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 25 martie 2008, când a dat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele;
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Prahova sub nr. 7887/2006 reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții, Primăria S și Primarul Orașului S, solicitând să se constate nulitatea absolută a dispoziției nr.8/16.01.2003 a Primarului orașului S privind pe pârâtul, a certificatului de moștenitor nr.21/25.03.2003 eliberat de Notarul Public Iunia din B, pe numele defunctei () cu domiciliul în (AM) 81 (06400) și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii formulate reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare cumpărare încheiat cu SC SA P nr.675-N( ) nr.806 - N( ) și nr.225 - N ( ) au dobândit în baza art. 9 din Legea nr. 112/1995 apartamentul aflat în clădirea și anexa din orașul S, dul - I nr.42, întrucât anterior cumpărării au avut calitatea de chiriași ai spațiilor respective.
Prin dispoziția a cărei nulitate absolută se solicită a fi constatată, Primarul orașului Sad ispus restituirea în natură legatarului universal al defunctei pârâtul a mai multor bunuri imobile respectiv spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință situate la parterul imobilului din S,- indiviz din 2957 mp. din care 2445,69 mp. reprezintă curți construcții, iar 151,95 mp. cota indiviză din terenul aferent construcției C3.
Reclamanții au mai precizat că au dobândit în baza dispozițiilor Legii nr. 112/1995 prin contractele de vânzare cumpărare încheiate cu SC SA P și câte o cotă parte indiviză din terenul aflat sub construcții.
S-a menționat că în cuprinsul certificatului de moștenitor eliberat de pe urma defunctei masa succesorală cuprinde imobilul din S,-, dobândit de către defunctă în baza dispoziției nr. 8/16.01.2003 deși prin dispoziția respectivă acesta a fost restituie în natură pârâtului, iar art. 23 alin.4 din Legea nr.10/2001 statuează că dispoziția de restituire în natură a imobilului face dovada proprietății și are forța probantă a unui înscris autentic.
Prin încheierea din data de 21.11.2006 a Tribunalului Prahovas -a dispus disjungerea soluționării capătului de cerere vizând constatarea nulității absolute a dispoziției nr. 8/2003 emisă de primăria S - prin primar, de capătul de cerere vizând constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.21/2003 emis de BNP G formându-se dosarul nr- al Tribunalului Prahova.
Prin sentințele civile nr. 126/2007 și nr.127/2007 pronunțate de Tribunalul Prahova au fost admise excepțiile de necompetență materială și declinată competența de soluționare a celor două cauze în favoarea Judecătoriei Sinaia.
Cauzele au fost înregistrate pe rolul Judecătoriei Sinaia sub nr- și nr-.
La termenul din 7 mai 2007 instanța a dispus conexarea celor două dosare, constatând îndeplinite prevederile disp.art.164 Cod pr.civilă.
De asemenea, la același termen instanța a pus în discuția părților excepția lipsei de interes invocată prin întâmpinare de către pârâtul.
Prin sentința civilă nr. 450/7.05.2007 Judecătoria Sinaiaa admis excepția lipsei de interes și a respins acțiunea formulată de reclamanți ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că în fapt, prin sentința atacată a fost admisă excepția lipsei de interes formulată de pârâtul și respinsă acțiunea cu privire la constatarea nulității absolute a dispozițiilor nr.8 din 16 ianuarie 2003, emisă de Primarul Oraș
Soluția instanței este greșită, deoarece prin contractele de vânzare cumpărare încheiate cu SC SA P, a dobândit în baza art.9 din Legea nr.112/1995 apartamentele aflate în clădirea și anexa din orașul S - I nr.42, întrucât anterior cumpărării au avut calitatea de chiriași ai spațiilor respective.
Astfel, reclamanta susține că are titlu și pentru terenul de sub construcție, iar referirea în cadrul dispoziției nr.8/2003 la o dispoziție distinctă pentru acest teren, înseamnă,evident, că acest drept nu îi e recunoscut, astfel că reacția sa este dictată de un interes imediat și nu de unul viitor, cum se arată în sentință.
Se mai arată că dispoziția respectivă a fost emisă în timp ce pe rolul instanțelor se purta un proces între,ca reclamantă, pe de o parte și reclamanții din prezentul dosar împreună cu Primăria S și statul Român pe de altă parte,deși atât timp cât pe rolul instanțelor se purta un proces nu se putea face nici un act de restituire vreunei alte persoane.
În motivarea apelului reclamanta mai arată că sentința Judecătoriei Sinaia este nelegală și sub un alt aspect, respectiv faptul că în practicaua sentinței s-a luat măsura conexării la prezentul dosar a dosarului nr.321/2007 al aceleiași instanțe, iar în sentință nu se face referire la conexare și nici dacă au fost respinse ambele acțiuni conexate.
Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr. 751 din 7 decembrie 2007, prin care a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prin dispoziția nr. 8/2003 a Primarului orașului S dată în baza Legii nr.10/2001 s-a restituit în natură pârâtului în calitate de legatar universal al defunctulei, spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință, situate la parterul imobilului din S-, excepție făcând spațiul cu destinația de locuință situat tot la parter care a fost înstrăinat către. S-a mai restituit în natură terenul în suprafață de 2597,64 mp.indiviz din 2957 mp. din care 2445,69 mp. reprezintă curți construcții iar 151,95 mp. cota indiviză din terenul aferent construcției C3.
În dispoziție s-a menționat că spațiul de la parterul clădirii înstrăinat conform contractului de vânzare cumpărare nr. 806N/1997 și terenul aferent construcțiilor notate pe planul de situație cu C1, C2, C3 nu fac obiectul acesteia, urmând ca situația lor să facă obiectul unor dispoziții distincte.
Susținerea reclamantei că, are titlu și pentru terenul de sub construcție, iar referirea,în cadrul dispoziției nr.8/2003 la o dispoziție distinctă pentru acest teren, înseamnă, evident,că acest drept nu îi e recunoscut", atrage doar interpretarea unei eventualități, a unui interes viitor condiționat de emiterea dispoziției la care se face vorbire.
Astfel, o acțiune în atacarea dispoziției de restituire, față de raportul juridic dedus judecății, trebuie exercitată de către persoana care, în urma desființării dispoziției atacate, ar putea beneficia de anumite drepturi de pe urma acestei desființări. Or, demersul procedural al reclamanților apelanți, titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilelor - apartamente aflate în clădirea și anexele ce au fost restituite pârâtului prin dispoziția atacată, nu este în măsură de a avea o asemenea finalitate, putând eventual să ducă la intrarea imobilului în patrimoniul statului, fapt ce nu afectează în nici un fel drepturile reclamanților conferite de Legea nr. 112/1995.
Tribunalul Prahovaa precizat că instanța de fond prin admiterea acțiunii, a reținut corect că reclamanții nu obțin nici un beneficiu personal, constatarea nulității dispoziției Primarului orașului S și a certificatului de moștenitor putând avea efecte doar în relațiile dintre pârâți.
S-a mai motivat de asemenea că, nici susținerea apelantei că dispoziția respectivă a fost emisă în timp ce pe rolul instanțelor se purta un proces între, ca reclamantă, pe de o parte și reclamanții din prezentul dosar împreună cu Primăria și Statul Român pe de altă parte, fapt ce conduce la nulitatea acesteia, nu are temei întrucât dispoziția a fost emisă unor terțe persoane, față de procesul la care se face referire, așa cum reiese din decizia nr. 1792/2005 a Inaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta, înregistrat la această instanță sub nr-/21.02.2008, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, criticând-o pentru netemeinicie.
Un prim motiv de recurs este acela că, prin dispoziția emisă în baza Legii nr.10/2001 a Primarului Orașului S s-a adus atingere dreptului de proprietate. Astfel, deși în baza Legii nr.112/1995 au dobândit prin contractele de vânzare cumpărare încheiate cu SC SA P și câte o cotă indiviză din terenul aflat sub construcție, în dispoziția atacată se arată că regimul terenului va fi reglementat printr-o altă dispoziție.
Motivează recurenta că deține titlu și pentru terenul de sub construcție, iar referirea în cadrul Dispoziției nr.8/16.01.2003, la o,dispoziție distinctă" pentru acest teren, înseamnă că acest drept nu îi este recunoscut.
De asemenea, recurenta arată că dispoziția respectivă a fost emisă pe parcursul procesului purtat cu, iar în timpul soluționării procesului, nu se putea face nici un act de restituire vreunei alte persoane.
Un alt motiv de recurs este acela că instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererea de conexare, cu toate că, în baza art.164 din Codul d e procedură civilă s-a luat măsura conexării dosarului nr.321/2007, la prezentul dosar.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, urmează să admită recursul pentru considerentele ce se vor preciza în continuare:
Deși în practicaua sentinței civile nr. 450/7.05.2007 a Judecătoriei Sinaias -a dispus conexarea dosarului nr.321/2007 la dosarul nr.320/2007,instanța prin dispozitiv nu s-a pronunțat asupra acțiunilor conexe.
Astfel, acțiunile conexe au vizat capete de cerere distincte și anume constatarea nulității absolute a Dispoziției nr.8/16.01.2003 a Primarului orașului și constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor nr. 21/25.09.2003 a Notarului Public Iunia din
Așadar prin sentința civilă nr. 450/7.05.2007 Judecătoria Sinaia avea obligația ca prin dispozitiv să se pronunțe asupra ambelor acțiuni conexe, pronunțându-se însă numai în privința unei singure acțiuni, greșeală preluată și de instanța de apel.
Așa fiind, Curtea văzând și dispozițiile art.312 (1) (2) (5) din Codul d e procedură civilă, va admite recursul, va casa decizia și sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, iar cu ocazia rejudecării cauzei tribunalul va avea în vedere și celelalte motive invocate de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta, domiciliată în S,-, județ P împotriva deciziei civile nr. 751 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții domiciliat în S,-, județ P, domiciliată în S,-, județ P și pârâții domiciliat în B-,.2, sector 1, Primăria și Primarul Orașului, județ P și în consecință;
Casează decizia sus menționată și sentința civilă nr. 450 din 7 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Sinaia și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.RD/BA
3 ex./7.03.2008
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin Rodica Duboșaru
