Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 350/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 350
Ședința publică din data de 25 martie 2008.
PREȘEDINTE: Marin Eliza
JUDECĂTOR 2: Duboșaru Rodica
JUDECĂTOR 3: Gherasim Elisabeta
GREFIER - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în B, Cartier -, nr. 50, județul B, împotriva deciziei civile nr. 343/6 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantele, ( fostă ), ambele domiciliate în B, Cartierul Episcopiei, - 4,. 24, județul
Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de timbru de 9,50 lei conform nr. 4/2008, timbru judiciar de 0,15 lei, anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă prin avocat conform împuternicirii avocațiale cu nr. 15/2008 din Baroul Buzău, lipsă fiind intimatele-reclamante și ().
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul depune la dosar originalul nr. 4/2008 privind taxa judiciară de timbru, împuternicire avocațială cu nr. 15/2008 ( Baroul Buzău ), alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat având cuvântul arată că decizia civilă nr. 343/6 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Buzăua fost dată cu încălcarea legii, în sensul că s-au nesocotit dispozițiile art. 488 și 489 Cod civil. Susține că obiectul dezbaterii succesorale îl putea constitui doar dreptul de creanță născut ca efect al sporului de valoare adus eventual terenului proprietatea exclusivă a recurentei. În altă ordine de idei, aceeași situație de fapt ar fi îndreptățit promovarea unei acțiuni de constatarea dobândirii dreptului de proprietate de către succesorii în contradictoriu cu proprietarii terenului. Susține apărătorul recurentei că instanța de apel în mod nelegal a apreciat ca fiind dovedit dreptul de proprietate al defunctului asupra construcției pe baza înscrisurilor care " dovedeau exclusiv contribuția sa la modernizarea unui imobil". Atât terenul cât și construcția edificată pe terenul în litigiu excede masei succesorale rămase de pe urma defunctului, neputând face obiectul partajului.
Un alt motiv de recurs privește invocarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantelor-intimate în promovarea acțiunii de partaj succesoral motivat de faptul că autorul lor direct, decedat la data de 25 iulie 2004, nu a acceptat nici expres și nici tacit moștenirea tatălui său, acesta din urmă decedat la data de 14 nov. 1994, astfel încât nu puteau opera regulile moștenirii prin retransmitere. Calitatea procesuală a reclamantelor-intimate era așadar condiționată de dovada exercitării dreptului de opțiune succesorală a tatălui lor, în sensul acceptării de către acesta a moștenirii lăsate de autorul său, dovadă imposibil de administrat întrucât singura acceptantă a moștenirii rămasă de pe urma soțului său a fost recurenta-pârâtă.
Solicită admiterea recursului, casarea, modificarea ambelor decizii și pe fond respingerea acțiunii promovată de reclamante. Cu cheltuieli de judecată.
După ce s-au pus concluzii de către apărătorul recurentei-pârâte se prezintă în instanță, avocat ( Baroul Buzău ) în calitate de apărător al intimatelor-reclamante care solicită respingerea recursului ca nefundat. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele;
Prin cererea înregistrată la udecătoria Buzău sub nr.3842/2005 reclamantele și au chemat în judecată civilă pe pârâta solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămase de pe urma defuncților, decedat la 14 noiembrie 1994 și decedat la 25 iulie 2004.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că sunt fiicele defunctului și nepoatele defunctului bunicul lor, că pârâta este mama defunctului și soție supraviețuitoare a defunctului iar masa succesorală supusă partajului se compune dintr-o casă de locuit și terenul aferent în suprafață de 150 mp. situat în B,-.
După administrarea probatoriilor cu ace, interogatorii și martori, Judecătoria Buzăua pronunțat la 26 mai 2005 încheierea de admitere în principiu prin care a admis în principiu acțiunea, a constatat deschisă succesiunile celor doi defuncți, a reținut că de pe urma defunctului au rămas ca moștenitori în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de 5/8 din masa succesorală și fiu,cu o cotă de 3/8 și aceeași masă care se compune din casă de locuit și teren aferent în suprafață de 150 mp. situat în B,-.
S-a constatat deschisă și succesiunea defunctului ale cărui succesoare sunt reclamantele în calitate de fiice cu cote de câte 3/16 din aceeași masă succesorală, desemnându-se experți pentru identificarea bunurilor, evaluare și formularea propunerilor de lotizare.
După pronunțarea încheierii de admitere în principiu, pârâta a depus la dosar înscrisuri și o cerere prin care a solicitat modificarea încheierii de admitere în principiu, în sensul excluderii din masa de partaj a imobilului situat în B-, despre care a susținut că nu a aparținut defunctului și s-a aflat în proprietatea sa indiviză și a surorii sale, fiind moștenit de la autorii comuni și. La cererea de modificare a încheierii de admitere în principiu reclamantele s-au opus și după efectuarea expertizelor și răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamante, Judecătoria Buzău prin sentința civilă nr.5405/4 noiembrie 2005, a admis acțiunea și a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform expertizei variantă unică, prin care a atribuit bunurile în natură și pentru complinirea loturilor a obligat pârâta la plata unei sulte de 159.975.000 lei ROL, stabilindu-se termen pentru achitarea sultelor până la data de 4 februarie 2006.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din bunurile casă de locuit și terenul aferent de 150 mp. situat în B-, că moștenitorii sunt cei reținuți prin încheiere de admitere în principiu, la fel și cotele lor, că pârâta deși legal citată nu s-a prezentat și nu a depus la dosar întâmpinare fiind astfel decăzută din dreptul de a propune probe iar cererea de modificare a IAP- nu a putut fi primită în condițiile art.673/7 Cod pr.civilă,întrucât reclamantele s-au opus.
Sentința a fost atacată cu apel d e pârâta și de reclamante, acestea din urmă susținând că instanța a fost lipsită de rol activ și nu a încuviințat obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, respingând cererea de efectuare a unei noi expertize, solicitând completarea probatoriului cu o nouă expertiză de specialitate.
La rândul ei pârâta a susținut că formulează critici atât împotriva încheierii de admitere în principiu cât și a sentinței, ambele fiind pronunțate cu încălcarea dispozițiilor legale privind citarea sa, întrucât reclamantele au indicat domiciliul său în-, B, în realitate locuind în comuna Vadu Pașii, astfel că nu a avut cunoștință de proces, că imobilul supus partajului nu s-a aflat în patrimoniul vreunuia din defuncți, fiind moștenit de la părinții săi și și că împărțeala efectuată de instanța de fond nesocotește drepturile succesorale ale surorii sale alături de care are calitatea de proprietar în indiviziune asupra imobilului în litigiu, astfel că sentința nu este opozabilă.
În temeiul art.295 alin.2 Cod pr.civilă tribunalul a dispus la 14 aprilie 2006 completarea probatoriilor cu o nouă expertiză construcții pentru evaluarea bunurilor și formularea propunerilor de lotizare,și după efectuarea acestora, a pronunțat decizia civilă nr.276/25 septembrie 2006, prin care admițând apelurile, a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu și sentința excluzând de la masa de partaj suprafața de 150. teren aferent casei de locuit situat în B-, a reținut că valoarea masei partajabile este de 76.000 lei RON conform raportului de expertiză, modificat de instanța conform IAP atribuindu-se apelantei pârât imobilul casă de locuit și anexele și obligând-o pe acesta la plata unei sulte de câte 14.250 lei RON către reclamante.
Pentru a decide astfel tribunalul a reținut că terenul în suprafață de 150 mp este bun propriu al pârâtei dobândit prin moștenire de la părinții săi, și în mod greșit a fost inclus în masa partajabilă rămasă de pe urma defunctului, în privința casei de locuit aflată pe teren stabilind că a fost edificată în timpul căsătoriei pârâtei cu soțul său, ca și anexele aparținând astfel în cotă de masei succesorale rămase de pe urma defunctului.
Celelalte motive de apel formulate de pârâtă au fost considerate neîntemeiate iar apelul declarat de reclamante a fost considerat fondat întrucât expertiza efectuată în apel a stabilit valori superioare față de expertiza efectuată la instanța de fond și omologată de aceasta.
Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta considerând-o nelegală și netemeinică, în raport de disp.art.304 pct.5 Cod pr.civilă, susținând că instanțele au pronunțat hotărâri nelegale pentru a luat cunoștință de proces doar după pronunțarea încheierii de admitere în principiu,fiind citată la un alt domiciliu decât cel real, că instanțele au supus partajului un imobil care este bunul său propriu așa cum a dovedit cu actele depuse la dosar și că s-au încălcat disp.art.797 Cod civil, împărțeala fiind efectuată cu nesocotirea drepturilor unui dintre coproprietari respectiv.
La dosar în instanța de recurs a depus acte și prin decizia civilă nr. 1/8 ianuarie 2007, Curtea de APEL PLOIEȘTI admițând recursul pârâtei a casat decizia Tribunalul Buzău, și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că primul motiv de recurs referitor la lipsa de procedură cu recurenta este neîntemeiat, întrucât ea a fost citată pe tot parcursul procesului în B,-, unde are domiciliul cu care figurează în evidența Direcției Evidența Persoanelor B și în care locuiește efectiv, așa cum rezultă din adresa nr. 13389/12 august 2005 eliberată de Poliția Mun.
A mai reținut Curtea că instanța de apel d eși face referire în considerentele hotărârii la certificatul de moștenitor prin care recurenta și sora sa au dobândit în proprietate imobilul în discuție, compus din suprafața de 453 mp. și casa din 2 camere, bucătărie, și antreu, și la încheierea nr.4174/2005 emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate B, prin care cele două moștenitoare și-au intabulat dreptul de proprietate asupra imobilul, a dispus ca teren de 150 mp. să fie excluși din masa partajabilă, stabilind calitatea sa de bun propriu al pârâtei, dar în privința construcției reține că este bun supus partajului, față de probele testimoniale.
A reținut Curtea că în aceste condiții includerea construcției în masa partajabilă în absența unor argumente de drept care să justifice înlăturarea actelor depuse de pârâtă, apare ca fiind realizată într-o incorectă aplicare a disp.art.728 Cod civil,că sub acest aspect instanțele nu au calificat regimul juridic al clădirii probatoriul fiind insuficient, în cauză impunându-se a se efectua o nouă expertiză constructor, care să stabilească pornind de la descrierea casei de locuit, conform certificatului de moștenitor din 11 aprilie 1978, dacă imobilul amplasat pe terenul din B,-, este unul și același cu cel moștenit de pârâtă, concluziile expertizei urmând a fi coroborate cu celelalte probatorii administrate.
În raport de considerentele deciziei de casare, Tribunalul Buzăua dispus efectuarea unei expertize cu obiectivele stabilite de Curtea de APEL PLOIEȘTI, aceasta fiind întocmită de expertul, cu participarea unui expert asistent din partea apelantelor reclamante.
După efectuarea expertizei Tribunalul Buzăua pronunțat decizia civilă nr. 343/6 noiembrie 2007, prin care admițând apelurile declarate de reclamante și de pârâtă, a schimbat în parte IAP-ul pronunțată de Judecătoria Buzău la 26 mai 2005 și sentința, în sensul că a scos de la masa de partaj suprafața de 150 mp. teren intravilan aferent casei de locuit situată în B,-, în valoare de 10.000 lei RON conform expertizei și a reținut că valoarea masei partajabile este de 76.000 lei RON.
A confirmat raportul de expertiză al acestui expert, pe care l-a modificat conform încheierii de admitere în principiu, a atribuit apelantei pârâte casa de locuit în discuție în valoare de 72.600 lei RON și anexele în valoare de 3.400 lei RON, obligând-o pe aceasta să plătească sulte apelantelor reclamante, câte 14.250 RON conform cotelor,menținând restul dispozițiilor IAP-ului și sentinței.
După compensarea parțială a cheltuielilor de judecată, a obligat apelantele reclamante să plătească apelantei pârâte suma de 200 lei RON fiecare cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că față de expertizele efectuate în cauză și declarațiile martorilor audiați a rezultat că imobilul casă de locuit și anexele au fost construite în anul 1972, ele nefiind aceleași cu imobilul moștenit de pârâtă, astfel că imobilul casă de locuit așa cum a fost identificat de expertul ca fiind o construcție din cărămidă având regimul de înălțime parter, cu tencuieli din mortar de var-ciment la exterior și interior, șarpantă simplă din lemn, învelitoare cu tablă, pardoseli din lemn și mozaic, face parte din masa succesorală.
S-a reținut că pe parcursul soluționării cauzei, apelanta a vândut împreună cu sora sa imobilul, prin contractul de vânzare cumpărare depus la dosar în apel la 17 octombrie 2007, o dovadă în plus că imobilul casă de locuit face parte din masa succesorală fiind și acest contract de vânzare cumpărare pe care apelanta l-a încheiat.
Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta, considerând-o nelegală și netemeinică, în raport de prevederile art.304 pct. 9 Cod pr.civilă, constând în aceea că s-au încălcat disp.art.488-489 Cod civil, că și în ipoteza în care susținerile reclamantelor sunt reale, obiectul dezbaterii succesorale ar putea constitui doar dreptul de creanță născut ca efect al sporului de valoare aduse eventual terenului proprietatea sa exclusivă, că în mod greșit tribunalul a apreciat ca fiind dovedit dreptul de proprietate al defunctului asupra construcției, deși actele depuse la dosar dovedeau exclusiv contribuția sa la modernizarea acestuia, atât terenul cât și construcția în litigiu nefăcând obiectul partajului.
A mai invocat pârâta excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor motivat de faptul că autorul lor nu a acceptat nici expres și nici tacit moștenirea tatălui său astfel că nu puteau opera regulile moștenirii prin transmitere.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, C constată că recursul de față este nefondat pentru considerentele ce se vor arăt în continuare astfel;
Prima susținere formulată de recurentă în sensul că s-au încălcat disp.art.488-489 cod civil apreciindu-se în mod nelegal ca fiind dovedit dreptul de proprietate al defunctului asupra construcției este neîntemeiată, deoarece din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că imobilul casă de locuit în discuție face obiectul partajului, aspect dovedit atât cu martorii audiați în cauză cât și cu expertiza efectuată în instanța de apel după casarea dispusă de Curtea de APEL PLOIEȘTI, expertiza care concluzionează că imobilul casă de locuit are tencuieli din mortar de var ciment la exterior și interior, șarpantă simplă din lemn, învelitoare cu tablă, pardoseli din lemn și mozaic, ele fiind construite în anul 1972 și nefiind același cu imobilul moștenit de pârâtă. Că imobilul supus partajului nu este unul și aceleași cu imobilul pretins de pârâtă ca bun al său propriu indiviz cu sora sa rezultă și din faptul că aceasta a înțeles să înstrăineze imobilul pe baza contractului de vânzare cumpărare nr.16 mai 2006 - pe parcursul procesului, aspect corect sesizat și de instanța de apel.
Probele administrate au dovedit că imobilul a fost edificat în anul 1970 cu materiale noi, fiind o construcție relativ nouă față de construcția tatălui recurentei, astfel că susținerile acesteia sunt neîntemeiate, în mod corect imobilul fiind inclus în masa partajabilă.
Susținerea conform căreia nu a acceptat succesiunea tatălui său și că astfel reclamantele nu au calitate procesuală activă este o susținere pe care recurenta pârâtă o face pentru prima dată în recurs, neapărându-se niciodată pe parcursul procesului în acest sens, și în plus nici nu a fost dovedită în vreun mod.
Din probele administrate rezultă că acceptarea succesiunii s-a făcut tacit autorul reclamantelor preluând bunul din succesiune inclusiv imobilul în litigiu.
Pentru considerentele arătate recursul de față este nefondat, în cauză nefiind incidente motivele de casare sau modificare a hotărârilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă astfel că urmează a fi respins ca atare.
În baza art. 274 Cod pr.civilă urmează ca recurenta pârâtă să fie obligată să plătească intimatelor reclamante suma de 595 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELELEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr.343/6 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantele intimate și (fostă ).
Obligă recurenta să plătească intimatelor suma de 595 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2008.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. EM/BA
2 ex./26.03.2008
3842/2005 Jud.
a- Trib.buzău
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.-
Președinte:Marin ElizaJudecători:Marin Eliza, Duboșaru Rodica, Gherasim Elisabeta
