Anulare act. Decizia 607/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 607/2008-
Ședința publică din 15 aprilie 2008
PREȘEDINTE: R - - judecător
- - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanta prin mandatar ambii din localitatea Săcuieni,-/A, Cod poștal -, jud. B, împotriva intimaților pârâți din Budapesta,-, Cod poștal 1181, Ungaria și din Săcuieni,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr.953/A din 22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost schimbată în totalitate sentința civilă nr.224 din 22 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria Marghita, în dosar nr.576/2006, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenta reclamantă lipsă, mandatarul, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 6 lei prin chitanța nr.106-1-2 din 15.04.2008 emisă de Primăria Municipiului O - Direcția Finanțe Locale și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
La întrebarea instanței, mandatarul recurentei reclamante arată că nu are probe sau cereri de formulat.
Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei reclamante solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Bihor pentru a se judeca cauza în recurs și nu în apel, având în vedere că valoarea terenului este de 10 milioane lei vechi, pentru cele arătate în motivele de recurs depuse în scris la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.244 din 22 februarie 2007 Judecătoria Marghitaa admis cererea formulată de reclamanta prin mandatar în contradictoriu cu pârâții și Timea - fostă pentru constatare nulitate absolută antecontract de vânzare-cumpărare; a constatat nulitatea absolută a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamantă și pârâți la data de 6 iunie 2004, dispus restabilirea situației anterioare prin restituirea prețului către reclamantă și a bunului imobil de către pârâți, a obligat pe pârâți la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei în cuantum de 12 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin antecontractul de vânzare-cumpărare atacat reclamanta a vândut pârâților - cetățean și Timea suprafața de teren de 1,03 ha. or, în raport de art.41 alin.2 din Constituția României modificată și completată și art.2 alin.1 din Legea 54/1998, pârâtul în calitate de cetățean străin nu putea dobândi drept de proprietate asupra terenului iar faptul că pârâtul - cetățean străin și-a cedat dreptul de a încheia contractul în formă autentică pârâtei Timea nu prezintă relevanță juridică atâta vreme cât sunt încălcate prevederile Constituției României.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal, timbrat cu taxa de timbru aferentă pârâții și Timea solicitând admiterea lui și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii principale ca netemeinică, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că antecontractul de vânzare-cumpărare atacat prezintă toate elementele necesare validității unui act juridic, fiind perfect valabil iar reclamanții au invocat propria culpă întrucât le-a pus la dispoziție apelanților terenul de bunăvoie.
Apelantul și-a cedat dreptul de a încheia contractul în formă autentică astfel încât nu se mai pune problema dobândirii dreptului de proprietate de către un cetățean străin.
Pe de altă parte, obligația care se naște în sarcina promitenților vânzători este obligația de a face, prin actul atacat nu se transferă dreptul de proprietate.
Prin întâmpinarea depusă la această instanță la data de 12 septembrie 2007, intimata prin mandatarul său - soț, a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
S-a arătat că cererea de apel nu cuprinde motivele de drept, apelanta pârâtă Timea nu are calitate procesuală pasivă iar prin declarație autentică apelantul nu poate deroga de la legile care interesează ordinea publică și bunele moravuri, el neavând capacitatea de a contracta, întrucât cetățenii străini și apatrizii nu au această calitate iar obligația de a face este fondată pe o cauză ilicită.
În drept s-a invocat art.115 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr.953/A din 22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, a fost admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții domiciliat în Budapesta, - nr.30, Ungaria și domiciliată în Săcuieni-, județul B în contradictoriu cu intimații prin mandatar, ambii domiciliați în Săcuieni-/A, județul B împotriva sentinței civile nr.224 din 22 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria Marghita, pe care a schimbat-o în totalitate, în sensul că:
A respins cererea formulată de reclamanta prin mandatar împotriva pârâților și fostă pentru constatare nulitate absolută antecontract de vânzare-cumpărare.
Intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în ambele instanțe, în favoarea apelanților, în sumă de 1.416 lei.
Pentru a pronunța în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:
Actul atacat, încheiat de părți la data de 6 iunie 2004, reprezintă o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare, care generează în sarcina părților obligația de "a face" și nu are natura unui act translativ de proprietate.
Promisiunea de vânzare-cumpărare este valabil încheiată "consensum", căci ea nu urmărește să producă efectele contractului promis, ci doar să-i prefigureze conținutul și să-i garanteze încheierea ulterioară în forma solemnă prevăzută de lege.
Or, în prezent, nici o formă legală nu interzice cetățeanului străin, în speță, dreptul de a încheia o astfel de convenție care generează în sarcina părților doar obligația " de a face".
Prin urmare, în mod greșit prima instanță a analizat actul încheiat de părți prin prisma dispozițiilor art.41 alin.2 din Constituția României și art.2 alin.2 din Legea 54/1998, care instituie o incapacitate specială a cetățenilor străini și apatrizi de a dobândi terenuri în România, câtă vreme actul atacat nu este să transfere dreptul de proprietate asupra terenului în discuție, din patrimoniul promitentului vânzător, în patrimoniul promitentului cumpărător.
Capacitatea cetățeanului străin de a dobândi teren în România poate fi analizată doar în momentul încheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare, în raport de normele în vigoare la acel moment.
Pe de altă parte, atât obligația de " a face" asumată de promitentul vânzător, cât și dreptul corelativ al beneficiarului poate face obiectul unei transmisiuni între vii sau "mortis cauza", ori câtă vreme promitentul cumpărător cetățean străin și-a cedat dreptul de a obține perfectarea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică și de a dobândi în proprietate terenul în discuție în favoarea numitei - cetățean român - în speță nu se mai pune problema încălcării dispozițiilor art.2 alin.1 și 2 din Legea 54/1998.
Împotriva acestei decizii, în termen a declarat recurs petenta prin mandatar, solicitând în principal casarea hotărârii atacate cu trimitere pentru rejudecare în recurs la Tribunalul Bihor, iar în subsidiar admiterea acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit Tribunalul Bihora recalificat calea de atac din recurs în apel, având în vedere valoarea litigiului de până la un miliard de lei.
În ceea ce privește fondul cauzei, apreciază că instanța de apel a interpretat greșit actul atacat ca fiind o promisiune sinalagmatică, deși numai vânzătorul s-a obligat la încheierea contractului de vânzare - cumpărare, caz în care promisiunea este unilaterală.
Mai arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea Legii 54/1998 și a Codului civil, care prevăd că cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenului.
Totodată instanța a încălcat principiul disponibilității, nepronunțându-se asupra calității procesuale a pârâtei apelante Timea și nici asupra condițiilor de validitate ale convenției conform art. 998 Cod civil.
Verificând recursul, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu conform art. 306 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Contrar susținerilor recurentei, actul atacat este o promisiune sinalagmatică de vânzare - cumpărare și nu una unilaterală, întrucât ambele părți contractante au drepturi și obligații derivând din acest act.
Pe de altă parte fiind un antecontract, actul nu este translativ de proprietate, ori din punct de vedere al cerințelor legale, nici o dispoziție legală nu interzice cetățeanului străin să încheie o astfel de convenție, care așa cum spuneam. nu transferă proprietatea, ci doar prefigurează conținutul și garantează încheierea ulterioară a actului translativ de proprietate.
În ceea ce o privește pe petenta Timea, în mod corect a reținut instanța de apel că a operat o transmitere a calității procesuale, ca urmare a cedării de către pârât în favoarea acesteia a dreptului de a obține perfectarea contractului și de a dobândi în proprietate terenul în litigiu.
Referitor la competența materială a instanței, în mod corect tribunalul a soluționat cauza în apel, obiectul cauzei (constatarea nulității absolute a unui antecontract de vânzare cumpărare) nefiind evaluabil în bani, nefiind aplicabile dispozițiile art. 292 Cod procedură civilă.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea urmează în temeiul art. 312 alineat 1 coroborat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă să respingă recursul ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamanta prin mandatar ambii din localitatea Săcuieni,-/A, Cod poștal -, jud. B, împotriva intimaților pârâți din Budapesta,-, Cod poștal 1181, Ungaria și din Săcuieni,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr.953 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
Red.dec.- /07.05.2008
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./12.05.2008, Ex.2
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
