Anulare act. Decizia 621/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(487/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.621
Ședința public de la 7 aprilie 2009
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR 2: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 3: Bianca
GREFIER -
***** *****
Pe rol se afl soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.1495 A din 24.11.2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a III-a Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți PRIMRIA MUNICIPIULUI B și și cu intimata - intervenient.
are ca obiect cerere de constatare nulitate absolut contract vânzare-cumprare.
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint la prima strigare a pricinii, intimatul-pârât, personal și asistat de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.28062/6.04.2009, emis de Baroul Bucure ști - Societate civil de avocați, pe care o depune la dosar, același avocat reprezentând și interesele intimatei-interveniente, în baza aceleiași împuterniciri avocațiale, lipsind recurentul-reclamant și reprezentantul intimatei-pârâte PRIMRIA MUNICIPIULUI
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care,
Curtea dispune lsarea dosarului la o nou strigare pentru a da posibilitatea recurentului-reclamant s fac dovada achitrii taxei judiciare de timbru.
La reluarea dosarului se prezint intimatul-pârât, personal și asistat de avocat -, același avocat reprezentând și interesele intimatei-interveniente, în baza aceleiași împuterniciri avocațiale, lipsind recurentul-reclamant și reprezentantul intimatei-pârâte PRIMRIA MUNICIPIULUI
Se refer de ctre grefierul de ședinț împrejurarea c recurentul-reclamant a depus la dosar, prin serviciul registratur al instanței, la data de 7.04.2009 (ora 925), o cerere prin care solicit acordarea unui termen pentru lips de aprare, respectiv pentru a-și angaja un avocat care s-i reprezinte interesele în instanț, anexând dou exemplare de pe motivele de recurs astfel cum a fost citat și fotocopia chitanței nr.-/6.04.2009 în cuantum de 4 lei, reprezentând taxa judiciar de timbru și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.
Se prezint numita fiind legitimat cu seria - nr.-, eliberat de Poliția Orașului B V, la data de 02.07.2003, pentru recurentul-reclamant, care depune la dosar originalul chitanței nr.-/6.04.2009 în cuantum de 4 lei, reprezentând taxa judiciar de timbru și timbrul judiciar în valoare de 0,15 lei.
Curtea, constatând c intimatul-pârât și intimata-intervenient sunt reprezentanți de același avocat, apreciaz c nu se mai impune comunicarea motivelor de recurs ctre intimata-intervenient.
Avocatul intimatului-pârât și al intimatei-interveniente arat c motivele de recurs sunt formulate de avocat, astfel cum reiese din plicul atașat la dosar, motivele fiind expediate de Cabinetul de Avocatur. Se opune amânrii cauzei pentru motivul invocat în cererea depus la dosar de ctre recurent.
Curtea, dup deliberare, respinge cererea de amânare pentru lips de aprare formulat de recurentul-reclamant întrucât nu este temeinic motivat, în conformitate cu dispozițiile art.156 din Codul d e procedur civil, având în vedere data formulrii recursului (25.02.2009) și faptul c motivele de recurs au fost expediate de Cabinetul de Avocatur, la data de 19.02.2009, conform plicului aflat la fila 4 din dosar.
Avocatul intimatului-pârât și al intimatei-interveniente declar c nu are alte cereri de formulat în faza procesual a recursului.
Curtea, având în vedere c nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul intimatului-pârât și al intimatei-interveniente, având cuvântul, solicit respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea deciziei pronunțate de Tribunalul Bucure ști, și a sentinței pronunțate de Judectoria Sectorului 4 B, ca fiind temeinice și legale, iar pe fond respingerea acțiunii, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecat conform chitanței nr.1/06.04.2009, pe care o depune la dosar;depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra recursului civil de faț, constat urmtoarele:
Prin acțiunea înregistrat la 23 aprilie 2004, reclamanții și au chemat în judecat pe pârâții Primria Municipiului B și, solicitând s se constate nulitatea absolut a contractului de vânzare - cumprare nr.192 din 05 septembrie 1996, încheiat cu SC SA, contract care nu îndeplinește condițiile de validitate ale convențiilor.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția autoritții de lucru judecat, artând c acțiunea în revendicare promovat de reclamanți a fost soluționat în mod irevocabil prin decizia civil nr.3837 din 07 octombrie 2003 pronunțat de Curtea Suprem de Justiție.
a depus la dosar, la data de 07 mai 2004, cerere de intervenție în interes propriu, invocând c este coproprietara apartamentului în litigiu, admis în principiu în ședința public din 02 iunie 2004.
Prin sentința civil nr.3530 din 23 iunie 2004, Judectoria Sectorului 4 Baa dmis excepția autoritții de lucru judecat invocat de pârâtul, a admis cererea de intervenție în interes propriu formulat de intervenienta, a respins acțiunea reclamanților și, constatând existența puterii de lucru judecat.
Instanța a reținut, în esenț, c la termenul din 23 iunie 2004, reclamanții au precizat obiectul cererii de chemare în judecat - acțiune în revendicare, existând identitate de obiect, prți și cauz cu un proces de revendicare soluționat deja în mod irevocabil.
Apelul declarat de reclamanți a fost admis de Tribunalul Bucure ști - Secția a Va Civil (dosarul nr-), instanț care, prin decizia civil nr.539 din 27 aprilie 2007, desființat hotrârea fondului și a trimis cauza spre rejudecare.
Instanța de apel a reținut c reclamanții nu și-au modificat obiectul cererii de chemare în judecat prin concluziile asupra excepției autoritții lucrului judecat, nu au renunțat la judecarea pretențiilor deduse judecții - constatarea nulitții absolute a actului de vânzare - cumprare nr.192 din 05 septembrie 1996, situație în care nu sunt întrunite condițiile prevzute de art.1201 Cod civil.
Tribunalul a constatat c pe parcursul soluționrii litigiului a intervenit decesul reclamantului, moștenitorul defunctului fiind.
În rejudecare (dosar nr-), s-a depus la dosar o cerere de intervenție accesorie, în interesul pârâtului, cererea fiind formulat de numita, aceasta susținând c este coproprietara imobilului ce figureaz în contractul de vânzare - cumprare a crui nulitate se solicit a se constat.
Judectoria Sectorului 4 Bap ronunțat sentința civil nr.1085 din 22 februarie 2008, prin care a admis excepția prescripției extinctive, invocat din oficiu de instanț în raport de dispozițiile art.45 din Legea nr.10/2001, respingând acțiunea introdus de reclamantul ca fiind prescris. Totodat, a admis cererea de intervenție accesorie formulat de intervenienta.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut termenul special de prescripție instituit de art.45 din Legea nr.10/2001, fr distincție dup cum acțiunea formulat este în nulitate absolut ori relativ, este aplicabil în cauz, chiar dac reclamanții nu au invocat în mod explicit, în cuprinsul cererii de chemare în judecat, prevederile acestui act normativ.
termenului special de prescripție este incontestabil, întrucât, în raport de obiectul și cauza cererii deduse judecții, este îndeplinit în totalitate ipoteza normei cuprinse în art.45 alin.5 din Legea nr.10/2001, fiind vorba despre o acțiune în nulitatea înstrinrii, având ca obiect un imobil despre care se pretinde c a fost preluat fr titlu valabil. Instanța, în temeiul principiului disponibilitții (art.129 alin.6 Cod de procedur civil), nu poate modifica obiectul ori cauza acțiunii, îns este îndreptțit și obligat s dea eficienț normelor de drept substanțial și procedural aplicabile cererii formulate.
Cât privește invocarea dispozițiilor art.1841 Cod civil, prima instanț a constatat c dispoziția legal menționat nu mai este aplicabil prescripției extinctive în raport de prevederile art.18 din Decretul nr.167/1958.
Întrucât acțiunea principal a fost respins ca prescris, instanța de fond a admis cererea de intervenție accesorie formulat de intervenienta.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, care, criticând hotrârea pronunțat, a învederat c în mod greșit instanța de fond a invocat din oficiu excepția prescripției dreptului la acțiune, conform art.45 alin.5 din Legea nr.10/2001, întrucât aceast lege nu a stat la baza întocmirii actului de înstrinare a imobilului în litigiu, contractul fiind încheiat potrivit Legii nr.112/1995, astfel c textul susmenționat a fost aplicat retroactiv.
Potrivit unei alte critici, s-a artat c instanța de fond nu a avut în vedere prevederile art.1865 și urmtoarele Cod civil, referitoare la condițiile de întrerupere a cursului prescripției extinctive.
Prin decizia civil nr.1495 A din 24 noiembrie 2008, Tribunalul Bucure ști - Secția a III a Civil a respins apelul formulat de apelantul - reclamant, în contradictoriu cu intimații - pârâți Primria Municipiului B, și intervenienta, ca nefondat.
În considerentele deciziei, tribunalul a artat urmtoarele:
Referitor la prima critic, și anume aceea c instanța de fond nu a respectat prevederile art.1841 Cod civil, care statueaz c, în materie civil, judectorii pot aplica prescripția dac cel interesat nu va fi invocat acest mijloc, tribunalul a apreciat ca fiind neîntemeiat, întrucât acest text a fost abrogat implicit prin Decretul nr.167/1958, care, în art.18, stabilește c instanța de judecat și organul arbitral au obligația ca din oficiu s verifice dac dreptul la acțiune sau executarea silit sunt prescrise; or, în cauza de faț, instanța a procedat în concordanț cu aceast prevedere legal, fiind pus în discuția prților excepția de prescripție, ca atare principiul contradictorialitții fiind pe deplin respectat.
Așa dup cum s-a concluzionat prin sentința civil nr.762 din 07 februarie 1997, pronunțat de Judectoria Sectorului 4 B, hotrâre definitiv și irevocabil, imobilul situat în B,-, sector 4, naționalizat conform Decretului nr.92/1950, a fost în mod abuziv în proprietatea statului, fiind preluat fr titlu, astfel c sunt incidente în speț dispozițiile Legii nr.10/2001, care stabilește regimul juridic al imobilelor ce au fost preluate abuziv în intervalul 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Faț de aceste considerente, tribunalul a înlturat, ca fiind nefondate, susținerile fcute de apelant, în conformitate cu care se arat c instanța de fond a aplicat greșit în cauz prevederile legale menționate referitoare la prescripția dreptului la acțiune. Tribunalul a considerat c prima instanț a aplicat în mod just dispozițiile art.45 alin.5 din Legea nr.10/2001, text în care se arat c, prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în cadrul unui termen de un an de la data intrrii în vigoare la legii, termen care, ulterior, a fost prelungit, ajungându-se în final ca termenul de prescripție s fie de 18 luni.
Nefondat a fost privit și critica potrivit creia se susține c prima instanț nu ar fi ținut cont de situațiile care conduc la întreruperea prescripției; or, în cauz nu s-a administrat de ctre reclamant nicio prob care s demonstreze faptul c acesta a svârșit acte care sunt de natur s întrerup curgerea termenului de prescripție stabilit de lege.
În termen legal a declarat recurs reclamantul.
Prin motivele de recurs, acesta susține c a solicitat, prin cererea de chemare în judecat formulat, constatarea nulitții absolute a contractului de vânzare - cumprare nr.192 din 05 septembrie 1996, încheiat de pârât și intervenient cu SC SA, pentru fraud la lege.
Astfel, la data încheierii actului contestat, cumprtorii aveau cunoștinț de existența litigiului având ca obiect revendicarea apartamentul în cauz; deși au aflat situația juridic a imobilului, au cerut totuși lmuriri de la Primria Municipiului B, care, prin departamentul de resort, a rspuns pârâtului și intervenientei c nu exist niciun dosar pe rolul instanțelor de judecat, așa fiind validat, cu complicitatea funcționarilor din primrie, vinderea apartamentului. Recurentul precizeaz c, la data solicitrii de informații, Primria s-a antepronunțat rspunzând c nu, dar, în același timp, a schimbat numrul poștal și cadastral al apartamentului printr-un joc de cifre și strzi.
Având în vedere aceast schimbare, afirmându-se, la acel moment, c recurentul cere altceva decât ceea este în realitate, nu se putea solicita nulitatea unui contract încheiat asupra apartamentului pentru care instanța nu stabilise cu exactitate cine este proprietar. Ulterior, la rmânerea definitiv și irevocabil a hotrârii, fostul proprietar a atacat actul de vânzare - cumprare, vorbind de un alt imobil, pentru care s-a aplicat Legea nr.112/1995; pe de alt parte, recurentul a constat c instanțele nu au fcut vorbire de sentința civil nr.762/1998 a Judectoriei Sectorului 4 B, prin care s-a consfințit definitiv și irevocabil dreptul acestuia de proprietate.
Tribunalul, în mod tendențios, a criticat faptul c reclamantul nu a depus dovezi din care s rezulte c putea fi aplicat instituția întreruperii termenului de prescripție, deși ele se gsesc la dosarul cauzei și demonstreaz acest fapt. Consider c orice acțiune întrerupe termenul de prescripție, iar pasivitatea sa nu poate fi probat.
În cauz, arat recurentul, nu sunt incidente termenele de prescripție instituite de legea special indicat de instanț în apel; astfel, tribunalul trebuia s țin cont de unele modificri în privința dreptului de a cere restituirea în natur a imobilelor ce au fost obiectul Legilor nr.112/1995, nr.1/2000, nr.10/2001 și nr.247/2005, legi ce au avut toate ceva de adugat sau de eliminat din celelalte texte de lege aprute. Recurentul consider c Lege nr.247/2005 este aplicabil în speț, repunându-l în termenul de a putea cere nulitatea oricrui act încheiat cu fraudarea legii.
Solicit recurentul s se constate c, începând din anul 1996, reclamanții și se judec pentru acest imobil, ce a fost vândut cu fraudarea Legii nr.112/1995, fiind, pe rând, proprietari, dup care au fost deczuți din drept, printr-o hotrâre judectoreasc ce a uitat s aplice instituția autoritții de lucru judecat.
Instanța de apel a fcut confuzii, intenționate sau din necunoaștere, vorbind de prescripția extinctiv cu aplicarea retroactiv a textului de lege; or, din conținutul art.15 din Constituția României, rezult clar c aplicarea retroactiv a legii civile nu este permis, atrgând nulitatea actului emis prin înclcare.
Instanța de fond, respectiv tribunalul nu au respectat îndrumrile deciziei civile nr.539 din 27 aprilie 2007, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a Va Civil, ce d direcția de abordare și soluționare a cauzei - cu privire la aspectele generale de drept. Prin acesta se consemneaz c se impune constatarea nulitții actului dedus judecții, respectiv contractul încheiat cu înclcarea condițiilor sancționate de art.966 Cod civil.
În recurs nu s-au administrat noi probe.
Examinând decizia recurat prin prisma criticilor formulate, subsumate motivului prevzut de art.304 pct.9 Cod de procedur civil, Curtea constat urmtoarele:
Cât privește obiectul cererii de chemare în judecat, acesta este cel invocat de reclamant, respectiv constatarea nulitții absolute pentru fraud la lege a contractului de vânzare - cumprare nr.192 din 05 septembrie 1996, încheiat de, cu SC SA, în calitate de mandatar al Primriei Municipiului B, în temeiul Legii nr.112/1995. Asupra acestei acțiuni s-au pronunțat și instanțele anterioare, îns din perspectiva unei excepții de ordine public, absolut și peremptorie, aceea a prescripției dreptului material la acțiune prin raportare la prevederile art.45 din Legea nr.10/2001.
În acest sens, în mod corect s-a reținut c nu se rezum la situația de fapt cauza cererii de chemare în judecat, îns aceasta nu poate fi confundat nici cu temeiul de drept indicat de reclamant, care poate fi eronat ori incomplet. Litigiul dedus judecții a fost soluționat în baza normelor de drept aplicabile acestuia, fiind vorba de un contract de vânzare - cumprare încheiat în temeiul Legii nr.112/1995, pentru un imobil preluat de stat fr titlu valabil, ce era proprietatea autoarei recurentului. Acest imobil, fiind înstrinat ctre chiriași, se supune dispozițiilor Legii nr.10/2001, în speț art.45.
Soluționându-se în mod corect cererea de chemare în judecat pe aspectul prescripției, criticile din recurs, ce vizeaz reaua credinț a prților contractante la momentul semnrii convenției de vânzare - cumprare, nu pot fi analizate, acestea antamând fondul litigiului, iar nu excepția.
La calculul termenului de prescripție prevzut de art.45 din Legea nr.10/2001 - 18 luni de la data intrrii în vigoare a normei, trebuie, într-adevr, s se aib în vedere eventualele cauze de întrerupere sau suspendare, cum susține și reclamantul.
În speț, recurentul a precizat c pân la soluționarea irevocabil a acțiunii în revendicare promovat împotriva chiriașilor cumprtori la data de 23 februarie 2000, deci pân la identificarea imobilului asupra cruia emitea pretenții, nu a putut formula o cerere de constatare a nevalabilitții titlului pârâtului și intervenientei din prezenta cauz.
Curtea constat, sub acest aspect, c, prin sentința civil nr.373 din 30 mai 2001, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a Va Civil și de contencios Administrativ, definitiv prin decizia civil nr.233 din 04 iunie 2002 Curții de Apel Bucure ști - Secția a IV a Civil și irevocabil prin decizia civil nr.3837 din 07 octombrie 2003, pronunțat de Curtea Suprem de Justiție - Secția Civil, a fost respins acțiunea în revendicare promovat de reclamanții și împotriva pârâților și cu privire la imobilul din B,- - 20,.1,.2, sector 4, considerându-se c reclamanții nu au fcut dovada calitții lor de proprietari asupra imobilului revendicat.
Acest demers al recurentului - reclamant nu reprezint o cauz de întrerupere a prescripției extinctive, în sensul art.16 din Decretul nr.167/1958, pe de o parte, pentru c acțiunea a fost formulat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 (adic la 23 februarie 2000), iar, pe de alt parte, deoarece acesta a fost respins, cererea nefiind efectiv (fcut în scopul de a fi admis) sub aspectul calitții de proprietar a reclamanților.
Deși contest imposibilitatea promovrii unei cereri de constatare a nulitții contractului de vânzare - cumprare atacat anterior datei de 23 martie 2004 (data formulrii cauzei pendinte) în lipsa unei hotrâri care s stabileasc în favoarea sa dreptul de proprietate asupra apartamentului în litigiu, recurentul face trimitere la sentința civil nr.762 din 07 februarie 1997, pronunțat de Judectoria Sectorului 4 B, definitiv și irevocabil, prin care Consiliul Local al Municipiului Baf ost obligat s-i restituie acestuia și defunctului imobilul din B,-, sector 4, între care și apartamentul nr.2 de la etajul 1.
Nici aceast hotrâre judectoreasc nu prezint relevanț în cauz, având în vedere c prescripția prevzut de legea special nu începuse s curg pentru a putea fi întrerupt. Ea produce îns efecte juridice doar în ceea ce privește stabilirea regimului juridic al apartamentului deținut de pârât și intervenient, întrucât prin aceasta s-a recunoscut preluarea fr titlu a bunului în cauz, situație în care se aplic Lege nr.10/2001.
Articolul 45 din acest act normativ nu a fost astfel modificat prin Legea nr.247/2005 în legtur cu termenul în care se pot formula cereri de constatare a nulitții contractelor de vânzare - cumprare încheiate în temeiul Legii nr.112/1995 încât s-i permit reclamantului repunerea în termenul de exercitare a dreptului la acțiune. Legea prevede c "prin derogare de la dreptul comun,indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an (termen prelungit succesiv prin OUG nr.109/2001 și OUG nr.145/2001) de la data intrrii în vigoare a prezentei ".
Chiar dac recurentului - reclamant nu i se poate reproșa pasivitatea faț de restituirea bunului proprietatea autoarei sale, împrejurarea c începând cu anul 1996 formulat mai multe cereri de chemare în judecat nu este de natur s înlture soluția pronunțat în prezenta cauz. Nemulțumirea sa referitoare la deciziile luate de alte instanțe nu poate face obiectul cenzurii în prezenta cale de atac, aceasta fiind strict limitat la legalitatea hotrârii instanței de apel.
Conform art.15 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
În speț, nu este vorba de o aplicare retroactiv a dispozițiilor art.45 din Legea nr.10/2001, având în vedere c acțiunea de faț a fost formulat la data de 23 martie 2004, deci dup intrarea în vigoare a acestui act normativ, astfel încât este supus termenelor de prescripției stipulate prin derogarea de la dreptul comun.
Curtea apreciaz c nici ultima critic a recurentului nu este fondat, acesta fcând vorbire în motivele de recurs de efectele deciziei de îndrumare pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a Va Civil, respectiv decizia civil nr.539 din 27 aprilie 2007.
Cu referire la acest aspect, instanța de recurs constat c hotrârea menționat nu conține nicio dezlegare în drept asupra cererii de constatare a nulitții actului de vânzare - cumprare, care s fi fost obligatorie pentru judectorii fondului, raportat la dispozițiile art.315 alin.1 Cod de procedur civil coroborate cu prevederile art.316 Cod de procedur civil.
Având în vedere toate aceste considerente, Curtea, conform art.312 alin.1 Cod de procedur civil, va respinge recursul, ca nefondat.
Întrucât recurentul a czut în pretenții, faț de dispozițiile art.274 Cod de procedur civil, acesta va fi obligat la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecat, ctre intimatul, reprezentând onorariu de avocat, achitat cu chitanța nr.1 din 06 aprilie 2009 (fila 21 dosar recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul - reclamant, împotriva deciziei civile nr.1495 A din 24 noiembrie 2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a III a Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți PRIMRIA MUNICIPIULUI B, și cu intimata - intervenient.
Oblig pe recurent la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecat ctre intimatul - pârât.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședinț public, azi 07 aprilie 2009.
Președinte, Judector, Judector,
Grefier,
Red.
.
2ex./ 03.07.2009
-3.-;
Jud.4.-
Președinte:Simona Gina PietreanuJudecători:Simona Gina Pietreanu, Mirela Vișan, Bianca
