Obligație de a face. Decizia 620/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1054/2007)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.620
Ședința publică de la 7 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR 2: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 3: Bianca
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.144 A din 2.02.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI și PRIMĂRIA COMUNEI.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-reclamant, personal, lipsind reprezentanții intimaților-pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI COMERȚULUI și PRIMĂRIA COMUNEI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că pricina a fost suspendată la data de 26.06.2007, pentru lipsa nejustificată a părților, în baza dispoz.art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă. La data de 26.02.2009, din oficiu, instanța a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării perimării cererii de recurs, acordând termen la judecată la data de 7.04.2009, cu citarea părților.
Se mai învederează și faptul că recurentul-reclamant a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 30.03.2009, precizări, la care a anexat în fotocopie sentința civilă nr.2062/27.06.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a contencios Administrativ și Fiscal.
Recurentul-reclamant se legitimează cu seria - nr.-, eliberat de SPCEP S1 biroul nr.5, la data de 21.08.2007.
Arată că la acest termen procedura de citare nu este îndeplinită cu intimatul-pârât Ministerul Economiei și Comerțului, care în prezent a fost reorganizat și poartă denumirea de Ministerul Economiei.
Depune la dosar o petiție adresată Ministerului Administrației și Internelor - Secretariatul General - Serviciul relații cu Publicul, înregistrată sub nr.531//13.03.2009 și adresa privind răspunsul dat de către acest minister.
Mai arată că intimata-pârâtă Primăria Comunei nu mai are calitate procesuală în cauză față de înscrisurile care au fost depuse.
Precizează că nu a lăsat pricina în nelucrare întrucât au acționat după desecretizarea contractului cu, pentru anularea hotărârii Consiliului Local.
Curtea, după deliberare, verificând dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu intimatul-pârât Ministerul Economiei și Comerțului, de la fila 31 dosar, apreciază că procedura este legal îndeplinită întrucât aceasta era titulatura acestui intimat-pârât la momentul suspendării judecății; după reorganizare acesta poartă denumirea de Ministerul Economiei, denumire menționată și pe ștampila aplicată pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare.
Curtea apreciază că excepția de perimare este prioritară în raport cu excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul-reclamant, astfel că, acordă acestuia cuvântul asupra excepției de perimare a cererii de recurs.
Recurentul-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea excepției de perimare, susține că nu a avut motiv ca să formuleze cerere de repunere pe rol a pricinii întrucât a așteptat desecretizarea contractului de privatizare încheiat cu și nu cunoștea încă regimul juridic, nu deținea nici anexele la decrete.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.8964/12.06.2006 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 B în dosarul nr- au fost respinse, ca neîntemeiate, atât excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Comunei precum și acțiunea precizată formulată de reclamantul prin care a solicitat obligarea pârâților Ministerul Economiei și Comerțului și Primăria Comunei la plata rentei anuale prevăzută de art.7 alin.4 din Legea nr.134/1995 și a redevenței prevăzută de art.163 și 173 din Legea nr.511/1942 referitoare la drepturile proprietarilor terenurilor petrolifere și obligarea pârâtei Agenția Națională pentru Resurse Minerale, la inițierea unui proiect de hotărâre pentru abrogarea nr.HG511/1997.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că terenurile situate în comuna, sat, județul A, asupra cărora reclamantul pretinde a avea un drept de proprietate prin moștenire legală, potrivit partajului testamentar nr.1223/20.02.1937, testament nr.19/27.04.1943, act de vânzare-cumpărare nr.7628/12.10.1922 și certificat de moștenitor nr.1137/19.06.1993, astfel cum au fost identificate de către reclamant, au fost expropriate prin Decretele nr.335/1978 și nr.113/1986.
Aspectul exproprierii terenurilor a fost învederat de către reclamant, inclusiv prin acțiune, însă instanța a apreciat că împrejurarea dacă exproprierea a fost abuzivă sau nu este fără relevanță în cauză, din punct de vedere al pretențiilor reclamantului și în lipsa contestării distincte a măsurii exproprierii în sine.
Întrucât este vorba de terenuri expropriate, cererea reclamantului de obligare la plata rentei anuale și la redevență au fost apreciate de instanță ca neîntemeiate, întrucât reclamantul nu mai justifică nici un drept de proprietate asupra acestor terenuri, neavând deci calitatea de a solicita plățile cu titlu menționat în acțiune.
Referitor la obligarea pârâtei Agenția Națională pentru Resurse Minerale să inițieze un proiect de hotărâre pentru anulare nr.HG511/1997, prima instanță constatat că încetarea efectelor juridice ale unei hotărârii de guvern are loc prin abrogarea acesteia și nicidecum prin anularea acesteia, pârâta neavând nici o atribuție relativă la întocmirea unor proiecte de anulare a unor hotărâri de guvern.
Prima instanță a reținut și caracterul accesoriu al capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională pentru Resurse Minerale referitoare la stabilirea rentei și a redevenței, precum și inexistența unei atribuții a acestei pârâte, în sensul de a "ordona" pârâtei SNP SA (în contradictoriu cu care reclamantul a renunțat la judecată în ședința publică de la 13.03.2006) să încheie actele prevăzute de lege privind servitutea instituită asupra terenurilor și să efectueze plata valorii rentei anuale și a redevenței.
Referitor la solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei de întocmire a formelor prevăzute de lege pentru exproprierea terenurilor în cauză, instanța a reținut faptul că reclamantul nu a justificat nici un interes în acest sens, solicitarea acestuia vizând terenuri deja expropriate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, iar în motivarea cererii a arătat că are calitatea și dreptul de a i se plăti de către pârâți contravaloarea rentei petroliere în sumă de 695.711 USD pentru terenurile în suprafață de 26.800 mp. în baza art.2 alin.2 și art.6 din Legea nr.10/2001 modificată prin Legea nr.247/2005, potrivit cărora adevărații proprietari ai terenurilor preluate de către stat în mod abuziv și nelegal și fără despăgubiri își păstrează calitatea de proprietari avută la data exproprierii.
Prin decizia civilă nr.144/02.02.2007, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul - reclamant împotriva sentinței civile nr. 8964/12.06.2006 pronunțată de Judecătoria sector 1 B în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Primăria comunei și Ministerul Economiei și Comerțului.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin cererea de apel formulată, nu au fost indicate motivele de nelegalitate și de netemeinicie a sentinței atacate, ci doar au fost expuse o serie de prevederi legale, apreciată de apelant ca aplicabile acțiunii formulate, și în susținerea cererii menționată expres în apel, de plată a contravalorii rentei petroliere, în sumă de 695.711 USD pentru terenurile în suprafață de 26800 mp.
Astfel apelantul-reclamant a invocat prevederile art.2 alin.2 și art.6 din Legea nr.10/2001, dispoziții care însă nu sunt aplicabile în speță, întrucât reclamantul nu a inițiat o procedură administrativă de acordare a măsurilor reparatorii prevăzută de Legea nr.10/2001, ci a solicitat plata unei rente anuale și a unei redevențe cu privire la terenurile situate în comuna, sat, județul A asupra cărora pretinde un drept de proprietate.
În acest context, în mod corect prima instanță a apreciat că reclamantul nu mai poate solicita plata rentei anuale și a redevenței, terenurile în litigiu fiind expropriate, reclamantul nejustificând vreun drept de proprietate asupra acestora, or, dispozițiile legale care reglementează plata rentei anuale și a redevenței, prevăd plata acestor sume către proprietarii terenurilor pentru exercitarea dreptului de servitute legală, respectiv pentru terenul exploatat, raportat la redevența cuvenită statului.
În ceea ce privește susținerea formulată și în apel, potrivit căreia nr.HG511 și nr.512/1997 sunt false și trebuie să fie abrogate printr-o altă hotărâre de guvern, procedură pe care, însă, trebuie să o inițieze pârâții și pârâtul Ministerul Economiei și Comerțului, tribunalul a constatat că, deși într-adevăr efectele juridice ale unei hotărârii de guvern are loc prin abrogarea acesteia, pârâții nu au vreo atribuție relativă la întocmirea unor proiecte de anulare a unor hotărâri de guvern.
Referitor la cererea apelantului-reclamant de invocare a nulității absolute a Hotărârii Consiliului Local al comunei nr. 21/30.08.1999, prin care s-au inclus în mod abuziv și nelegal terenurile în suprafață de 26.800 mp. care fac obiectul cauzei în categoria bunurilor care aparțin domeniului public, tribunalul a constatat că această cerere nu a fost formulată în fața instanței de fond și că prin urmare, în raport de dispozițiile art.294 alin.1 Cod procedură civilă, este inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii, a formulat recurs recurentul - reclamant -; acesta a arătat că decizia recurată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În ședința publică de la 26.07.2007, la primul termen de judecată în recurs, s-a dispus suspendarea cauzei, în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă; pricina a rămas în nelucrare până la data de 26.02.2009, când Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art.252 alin.1 Cod procedură civilă, a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării excepției de perimare, acordându-se termen la data de 07.04.2009.
Deliberând cu prioritate asupra acestei excepții, în temeiul dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea constată că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, perimarea fiind o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac și având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței părților, în judecată, un timp îndelungat.
În raport de aceste considerații și având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării pricinii, timp în care nici una din părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a recursului și că, în această perioadă, nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Curtea, în temeiul art. 252 Cod procedură civilă, va constata, din oficiu, perimată cererea de recurs formulată de recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr.144 A din 02.02.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți Agenția Națională Pentru Resurse Minerale, Ministerul Economiei și Primăria Comunei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimată cererea de recurs formulată de recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr.144 A din 02.02.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE, MINISTERUL ECONOMIEI și PRIMĂRIA COMUNEI.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.2/06.05.2009
Secția a III-a Civ. -
-
Jud.sector 1. -
Președinte:Simona Gina PietreanuJudecători:Simona Gina Pietreanu, Mirela Vișan, Bianca
