Obligație de a face. Decizia 623/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(520/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.623
Ședința publică de la 7 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR 2: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 3: Bianca
GREFIER -
***** *****
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.65 A din 19.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SUD SA.
are ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al recurentului-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr.52995/6.04.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat, pe care o depune la dosar și avocat, în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte SC SUD SA, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocatul recurentului-reclamant depune la dosar chitanța nr.-/1/7.04.2009, în cuantum de 4 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei.
Avocatul intimatei-pârâte depune la dosar întâmpinare și comunică un exemplar avocatului recurentului-reclamant.
Avocatul recurentului-reclamant nu solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării comunicată astăzi în ședință publică. De asemenea, nu solicită alte probe în afara înscrisurilor aflate la dosar.
Avocatul intimatei-pârâte nu solicită probe noi în recurs.
Părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurentului-reclamant, susținând oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în temeiul dispozițiilor art.304 pct.7 și 9 din Codul d e procedură civilă, modificarea deciziei pronunțată de Tribunalul București, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Arată că a încercat să ajungă la o înțelegere cu partea adversă și să se soluționeze pricina pe cale amiabilă, deși i-a fost încălcat dreptul de proprietate.
Instanța de apel a reținut doar art.6.3 din Normele Tehnice pentru și Executarea de Alimentare cu gaze și a omis să aibă în vedere și art.6.5 din același act normativ care avea în vedere exact situația reclamantului, în sensul că pentru situațiile de excepție, soluțiile de alimentare se stabilesc de operator, cu acceptul scris al proprietarilor acestora.
Potrivit dispozițiilor art.6.3 marcarea conductelor de gaze se face prin marcarea cu plăcuțe și cu acordul scris al proprietarului.
Avocatul intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Arată că art.6.5 din Normele Tehnice pentru și Executarea de Alimentare cu Gaze se referă la poziționarea conductelor de gaze, nu la marcarea existenței acestora.
Avocatul recurentului-reclamant, având cuvântul în replică, arată că art.6.5 din Normele Tehnice pentru și Executarea de Alimentare cu Gaze prevede soluțiile de alimentare a conductelor de gaze.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 4 B, la data de 28.02.2008 reclamantul a solicitat obligarea pârâtei SC " SUD" SA să șteargă de pe gardul locuinței proprietatea sa situată în B-, sector 3 literele, eventual să monteze o plăcuță cu aceste inscripționări, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este proprietarul imobilului indicat mai sus și că acest imobil este împrejmuit cu gard de ciment curat și foarte bine întreținut, în luna octombrie 2007 întregul imobil fiind complet văruit.
S-a mai arătat că pârâta, în mod unilateral, a inscripționat pe gardul proprietatea sa cu o altă vopsea decât culoare decât gardului, literele, apreciind reclamantul că prin această faptă pârâta i-a adus atingere dreptului de proprietate.
A mai arătat reclamantul că a notificat pârâta în scris solicitându-i să renunțe la acest gen de inscripționare dar aceasta i-a comunicat că ar avea la bază norme tehnice interne pentru fixarea rapidă a conductei subterane.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 480, 481 Cod civil.
La data de 31.03.2008, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, deoarece potrivit Ordinului Ministrului Economiei și Comerțului nr.58/04.02.2004, au fost aprobate Normele Tehnice pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze e, iar potrivit art.6 pct.3 din aceste norme prezența conductelor subterane se marchează pe construcții prin inscripții de către executant, pentru ca, în caz de urgență să se minimalizeze timpul de intervenție al organelor abilitate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.115 Cod procedură civilă, precum și Normele Tehnice pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze
Prin sentința civilă nr.2652/12.05.2008, Judecătoria Sectorului 4 Bar espins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC " Sud" SA și a luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Sectorului 4 Bar eținut că pârâta a aplicat cu vopsea de culoare închisă pe gardul proprietatea reclamantului, vertical, literele, marcând prezența unei conducte subterane de gaze. Potrivit normelor tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze e NT-DE-01/2004 art.6 pct.3 prezența conductelor subterane se marchează pe construcții și/sau pe stâlpii sau alte repere fixe din vecinătate, prin inscripții sau plăcuțe indicatoare.
Potrivit art. 53 din Constituția României exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru [. ] apărarea sănătății publice, [. ] prevenirea consecințelor unei calamități e, ale unui dezastru sau ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică.
Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății.
Din perspectiva textului legii fundamentale, prima instanță a reținut că pârâta a încălcat, prin marcarea prezenței conductei subterane de gaze prin inscripționarea cu vopsea neagră pe gardul proprietatea reclamantului literele, dreptul acestuia de proprietate.
Având în vedere, însă, condițiile prevăzute de legea fundamentală pentru ingerințele în drepturile pe care aceasta le garantează, s-a reținut că respectiva ingerință îndeplinește toate condițiile pentru ca aceasta să se justifice.
Astfel, potrivit textului, restrângerea se poate înfăptui numai prin lege, evident, neavând în vedere accepțiunea formală a noțiunii de lege, ci sensul ei material, adică de normă - să aibă o bază legală în dreptul intern și să fie consecința aplicării normelor care o prevăd.
Având în vedere că Normele Tehnice pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze e au fost aprobate prin Ordinului Ministrului Economiei și Comerțului nr.58/04.02.2004, publicat În Monitorul Oficial al României, instanța a apreciat că norma care reglementează ingerința este atât accesibilă, cât și previzibilă.
Această restrângere se impune și este necesară, având în vedere că se urmărește identificarea cât mai rapidă a unei astfel de conducte în cazul unui accident, timpul de reacție fiind esențial pentru a se putea preveni consecințele unui dezastru. Așadar, este necesar într-o societate democratică să fie luate măsuri de prevenire a dezastrelor.
În ceea ce privește criteriul nediscriminatoriu, instanța a reținut că această normă se aplică în toate cazurile, fiind chiar prevăzute expres modalitățile de marcare, și nu există disproporții între măsura luată și cauza care a determinat-o, nefiind vorba despre o restrângere a exercițiului dreptului.
Referitor la modalitatea de marcare a existenței conductei, considerată de către reclamant ca fiind o încălcare a dreptului de proprietate prin producerea unui prejudiciu estetic gardului său, prima instanță a reținut că Normele Tehnice pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze e prevăd marcarea prezenței conductelor fie prin plăcute, fie cu vopsea, ambele variante fiind acceptate; dacă reclamantul consideră că textul de lege care dă dreptul la opțiune al celor care montează aceste conducte să folosească fie un sistem, fie celălalt, este nelegal, are posibilitatea să atace acest act normativ la instanța de contencios administrativ, invocând excepția de nelegalitate, iar în cazul în care textul de lege este considerat nelegal, atunci se poate ajunge la concluzia că prin aplicarea acestuia i s-a adus atingere dreptului de proprietate și i s-a produs un prejudiciu estetic pentru care poate solicita plata de daune.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul de judecată din data de 19.01.2009, tribunalul a calificat calea de atac formulată de reclamant ca fiind apel, conform dispozițiilor prevăzute de art. 2821Cod procedură civilă.
Cererea de apel a fost legal timbrată.
În motivele de apel formulate, apelantul a susținut că prima instanță a respins greșit cererea de chemare în judecată formulată de acesta, făcând o aplicare greșită a legii și a dispozițiilor constituționale. A arătat că măsura dispusă de pârâtă este abuzivă și îi încalcă dreptul de proprietate pe care îl are asupra gardului său.
În drept, apelantul a invocat dispozițiile prevăzute de art.299 și următoarele Cod procedură civilă, art.480 și art.481 din Cod civil.
La data de 24.11.2008, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, și menținerea hotărârii primei instanțe.
Prin decizia civilă nr.65 A din 19.01.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul - reclamant.
Pentru a decide astfel, Tribunalul Bucureștia reținut că inscripționarea literelor pe gardul proprietatea reclamantului a fost făcută de pârâtă în temeiul art.6 pct.3 din Normele Tehnice pentru proiectarea și executarea sistemelor de alimentare cu gaze e, aprobate prin Ordinul Ministrului Economiei și Comerțului nr.58/4.02.2004, publicat în Monitorul Oficial al României nr.58/4.02.2004. Conform acestor dispoziții legale, pârâta are posibilitatea de a marca conducta de gaze, atât prin vopsire cât și prin aplicarea unor plăcuțe cu inscripții. Faptul că pârâta a ales modalitatea de a marca conducta de gaze prin inscripționarea literelor pe gardul reclamantului, nu înseamnă că aceasta a încălcat actul normativ în vigoare sau dispozițiile constituționale, așa cum fără temei susține acesta, ci a ales varianta prin care a considerat că se marchează mai bine conducta subterană de gaze e, marcare care se impunea să fie făcută pentru protejarea cetățenilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul prevăzut de art.301 Cod procedură civilă, recurentul - reclamant, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei pronunțată de Tribunalul București în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și obligării pârâtei la înlocuirea inscripționării cu vopsea prin montarea de plăcuțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.299, art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, art.480 - 481 cod civil și art.44 din Constituție, recurentul - reclamant a arătat că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii și a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, a susținut recurentul - reclamant că deși a reținut incidența dispozițiilor art.6.3 din Normele Tehnice pentru și Executarea de Alimentare cu Gaze, instanța de apel a omis să aibă în vedere și prevederile art.6.5 din același înscris, conform căruia "pentru situațiile de excepție(căi de acces private), soluțiile de alimentare se stabilesc de operator, cu acceptul scris al proprietarilor acestora"; legea a fost greșit aplicată întrucât textul de lege prevede alternativ marcarea prezenței conductelor de gaze prin inscripționări cu vopsea ori prin aplicarea de plăcuțe; instanța de apel deși recunoaște și reține că intimata SC " Sud" SA a încălcat dreptul de proprietate, drept garantat de constituție în art.44 alin.2, consideră și ridică la de lege, Normele Tehnice Pentru și Executarea de Alimentare cu Gaze, făcând în acest sens referire la incidența în prezenta speță a art.53 din Constituție, care prevede restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
În această situație, instanța încadrează măsura dispusă de către intimată în art.53, ignorând însă, faptul că acest articol permite restrângerea exercițiului unor drepturi, dar numai ca excepție și condiționat, iar restrângere se poate înfăptui numai prin lege.
Constituția limitează chiar legea de restrângere doar la anumite situații clar definite în art.53 alin.2, impunând în același timp și două condiții cumulative: restrângerea să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să nu aducă atingere existenței dreptului sau a libertății.
Într-adevăr, art.6.3 din Normele Tehnice pentru și Executarea de Alimentare cu Gaze, prevede dreptul furnizorului cu privire la modul de marcare a prezenței conductelor de gaze, fie prin inscripții sau plăcuțe, însă în art.6.5 se precizează clar că "pentru situațiile de excepție (căi de acces private), soluțiile de alimentare se stabilesc de operator, cu acceptul scris al proprietarilor acestora".
Dacă instanța ar fi făcut o analiză corectă și o mai bună interpretare, ar fi putut deduce că aplicarea uneia sau celeilalte metode, în cazul în care este vorba de o proprietate privată, trebuie să se facă obligatoriu numai cu aprobarea proprietarului. Recurentul nu a fost întrebat cum să se marcheze prezența conductelor în zonă; instanța tratează cu superficialitate această speță și ignorând în totalitate art.129 Cod civil, în sensul depunerii diligențelor necesare aflării adevărului și justei soluționări, supervizează o măsură abuzivă și creează un precedent periculos în detrimentul nedisimulat al încălcării dreptului de proprietate.
A susținut recurentul - reclamant că în acest fel se deschide calea unor abuzuri contra democrației care în nici o perioada nu se manifestau atât de vădi; o dovadă în plus o reprezintă probele depuse la dosar din care rezultă indubitabil că în municipalitățile europene problema acestor inscripționări a fost rezolvată în sensul respectului față de proprietate și față de aspectul urbanistic și estetic prin montarea unor plăcuțe standardizate ca dimensiuni și de culori diferite (pentru apă, canal, gaze, electricitate etc.) care permit atașarea unor inscripționări specifice fiecărui tip de serviciu furnizat.
Cererea de recurs a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei achitată cu chitanța nr.-/1/07.04.2009 eliberată de CEC - Bank SA _Splaiul; s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,5 lei.
Intimata - pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, susținând că soluția instanței de apel este legală întrucât art.6.3 din Normele Tehnice prevede în mod alternativ posibilitatea marcării prin vopsire ori prin aplicarea unor plăcuțe cu inscripții a existenței conductelor subterane de gaze
Cu referire la dispozițiile art.6.5 din Normele Tehnice pentru și Executarea de Alimentare cu Gaze, intimata - pârâtă a arătat că acestea reglementează o altă ipoteză decât aceea existentă în cauză și anume pozarea conductelor subterane de distribuție a gazelor e (iar nu marcarea existenței acestor conducte); prin urmare, nu este nevoie de acordul proprietarului pentru marcarea existenței unei conducte subterane de gaze
A concluzionat intimata - pârâtă că normele tehnice la care a făcut referire au fost elaborate în conformitate cu dispozițiile Constituției României și constituie chiar o modalitate de protejare a intereselor cetățenești, că exemplele date de recurentul - reclamant referitoare la modalitatea de inscripționare în țări membre ale Uniunii Europene nu au fost însoțite de indicarea cadrului legislativ european și că hotărârea recurată nu cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii,
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, susținerile părților și dispozițiile legale incidente în speță, Curtea reține că recursul nu este fondat și urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Instanța de apel a făcut corecta interpretare și aplicare, în speță, a dispozițiilor art.6.3 din Normele Tehnice pentru și Executarea de Alimentare cu aprobate prin Ordinul Ministrului Economiei și Comerțului nr.58 din 04.02.2004, publicată în Monitorul Oficial nr.173/27.02.2004 conform cărora "prezența conductelor subterane se marchează pe construcții și/sau pe stâlpi sau alte repere fixe din vecinătate, prin inscripții sau plăcuțe indicatoare de către executant".
Această normă tehnică este parte componentă a unui act juridic emis de Ministerul Economiei și Comerțului, în conformitate cu dispozițiile art.5 alin.6 din nr.HG738/2003, astfel că are forță juridică obligatorie.
Prevederea legală sus-menționată dă posibilitatea operatorului să folosească, la alegerea sa, una din modalitățile enumerate de marcarea prezenței conductelor subterane (inscripții sau plăcuțe indicatoare fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art.44 din Constituția României și ale art.480 - 481 Cod civil, întrucât deși reprezintă o restrângere a prerogativelor dreptului de proprietate, această restrângere este necesară într-o societate democratică pentru protejarea unui interes de ordin general și anume prevenirea consecințelor unui dezastru, iar legiuitorul a prevăzut alternativ cele două posibilități.
Recurentul - reclamant susține în mod greșit că în cauză sunt incidente dispozițiile art.6.5 din Normele Tehnice în sensul că pentru alegerea modalității de marcare a prezenței conductelor de gaz era necesar acceptul său, exprimat în scris, întrucât această dispozițiile se aplică doar în situația instalării (pozării) conductelor subterane de distribuție a gazelor e nu și în cazul semnalizării prezenței acestora.
Curtea reține, de asemenea, că restrângerea dreptului de proprietate al recurentului - reclamant prin normele tehnice sus-menționate îndeplinește condiția de a fi prevăzută într-o dispoziție legală deoarece conceptul de "lege" în sens larg, include toate actele normative edictate într-un sistem de drept (inclusiv, ordonanțe, hotărâri de guvern, ordine ale miniștrilor), iar nu numai legea ca act normativ adoptat de parlament.
Nu se poate reține că, instanța de apel a încălcat dispozițiile art.129 Cod procedură civilă care reglementează rolul activ al judecătorului întrucât au fost analizate criticile apelantului - reclamant, prin raportare la dispozițiile legale incidente în speță.
Curtea reține că recurentul - reclamant a invocat încălcarea dispozițiile art.129 Cod procedură civilă în sensul că instanța de apel "a tratat cu superficialitate" speța, fără a motiva ce împrejurări de fapt sau de drept a omis să pună în dezbaterea părților instanța de apel ori ce greșeală a săvârșit în aflarea adevărului.
În ceea ce privește critica prin care s-a susținut că în alte orașe europene inscripționările se fac exclusiv prin montarea de plăcuțe, Curtea constată că recurentul - reclamant nu a invocat aplicarea unei norme comunitare aplicabilă în România, ci doar a invocat practica altor orașe din state ale Europei, fără a proba existența unei dispoziții legale aplicabile pe teritoriul României care să prevadă doar posibilitatea montării de plăcuțe nu și inscripționarea utilizată de intimatul - pârât.
Pentru toate aceste considerente, reținând că decizia recurată nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii, iar hotărârea a fost dată cu corecta interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță, Curtea, în temeiul dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul - reclamant, împotriva deciziei civile nr.65 A din 19.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC " SUD" SA.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
--- - - - -- -
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.2/21.05.2009
Secția a III-a Civ. -
-
Jud.sector 4. -
Președinte:Simona Gina PietreanuJudecători:Simona Gina Pietreanu, Mirela Vișan, Bianca
