Anulare act. Decizia 646/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 646/2008-

Ședința publică din 17 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Trif Doina

- -

- JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

- -

- JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

- --

- judecător

- grefier

Pe rol fiind judecarea recursului civile declarat de recurenții pârâți - junior, ambii cu domiciliul în O str. - ne. 96 județul B, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în O-. 19 județul B, împotriva deciziei civile nr. 1053/A/2007 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost schimbată în totalitate sentința civilă nr. 2615 din 23 aprilie 2004 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 1639/2003, având ca obiect: anulare act,

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă recurentul pârât - jr. asistat de reprezentantul său și al recurentei pârât, lipsă, av. Romul în baza împuternicirii avocațială nr. 522/2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, precum și intimatul reclamant asistat de reprezentanta sa av. în baza împuternicirii avocațială din 17.04.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:

Reprezentanta intimatului pârât depune note de ședință la dosar.

Nefiind alte cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurenților pârâți solicită admiterea recursului și menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Oradea, în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei. Se arată că a fost necesară încheierea contractului de întreținere din cauza faptului că întreținuții erau bolnavi, dar nu sufereau de boli psihice care să le afecteze discernământul, ci de boli specifice vârstei lor înaintată. Nu au existat motive de anulare a contractului deoarece nu a fost dovedită lipsa discernământului și nici prejudicierea celor doi, iar seniore era singurul îndreptățit să atace actul.

Reprezentanta intimatului reclamant solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate ca legală și temeinică a hotărârii instanței de apel, cu cheltuieli de judecată în sumă de 600 lei. Se susține că s-a făcut dovada că cei doi nu au avut discernământ când au semnat contractul, astfel că în mod corect s-a admis acțiunea și s-a constatat nulitatea contractului. Cele două expertize efectuate în cauză au fost contrarii, astfel că s-a solicitat avizul de la IML Minovici, ca organ superior de verificare, fiind dovedit cu acte că cei doi sufereau de etilism, ce le influența grav discernământul.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prinsentința civilă nr. 2615 din 23 aprilie 2004 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 1639/2003, a fost respinsă acțiunea reclamantului împotriva pârâților, jr. și, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 06.06.2002, cei trei pârâți, precum și defuncta, au încheiat un contract de întreținere ce a fost autentificat de Notarul Public sub nr. 1848/2002. Conform acestui contract și au transmis pârâților jr. și nuda proprietate asupra imobilului înscris în CF 3236, top. 2208/9, situat în O,-, în schimbul unei întrețineri viagere. De asemenea întreținuții și-au reținut dreptul de uzufruct asupra imobilului. Nu se poate susține faptul că un contract autentic semnat în fața Notarului de Stat este nul absolut pentru lipsa de consimțământ ori pentru un viciu de consimțământ. Ceea ce susține reclamantul, foile de observație, bilete de ieșire din spital și martorul poate duce la desființarea unui contract. Consumul de alcool excesiv nu poate fi invocat pentru a se obține desființarea unui act juridic. cronic nu este nicidecum echivalent cu lipsa discernământului, un mare consumator de alcool nu poate fi considerat ca lipsit de discernământ și în consecință, fără capacitate de exercițiu a drepturilor sale subiective. Pe de altă parte, contractul din prezentul litigiu este unul autentic, iar principala rațiune de a exista a instituției notarului este aceea de a se obține consimțăminte valabile odată cu încheierea actelor juridice. Nu există nici o dovadă din care să rezulte că notarul public a obținut semnătura întreținuților pe contractul de întreținere, fără ca aceștia să fie conștienți sau fără ca aceștia să realizeze natura și implicațiile gesturilor lor. Reclamantul a invocat nulitatea absolută în ceea ce privește contractul, deși niciodată viciile de consimțământ nu pot fi decât eventual motive de nulitate relativă, pentru a-și justifica acțiunea. El este un terț față de contractul de întreținere ce-l atacă și astfel nu are nici o calitate de a cere desființarea acestuia fie pentru vicii de consimțământ, fie pentru nerealizarea și neîndeplinirea obligațiilor contractuale. Așa fiind, acțiunea reclamantului nu este numai neîntemeiată ci și făcută de o persoană fără calitate, astfel încât ea a fost respinsă.

Pentru că situația de CF a suferit modificări ca urmare a prezentei hotărâri și capătul de cerere privind constatarea calității de moștenitor a reclamantului după defuncta pentru parte din imobilul înscris în CF 3236, a fost respinsă ca fiind lipsită de interes, imobilul nefiind proprietatea defunctei la data decesului său.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamantul, prin care a solicitat schimbarea în totalitate a hotărârii apelate, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

Prin decizia civilă nr.1053/A/2007 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost admis ca fondat apelul civil introdus de apelantul în contradictoriu cu intimații junior, în nume propriu și ca moștenitor al defunctului senior, decedat în cursul soluționării apelului și, împotriva sentinței civile nr. 2615 din 23.04.2004 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a schimbat-o în totalitate, în sensul că a fost admisă acțiunea reclamantului împotriva pârâților junior, în nume propriu și ca moștenitor a pârâtului senior, decedat în cursul soluționării apelului și și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat sub nr. 1848/06.06.2002 de Biroul Notarului Public, încheiat între defuncții sen. și cu jr. și.

S-a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul radierii înscrisurilor de sub B 5 și 6 și de sub C 4, 5, 6 și 7.

A fost obligat apelantul să plătească în favoarea Institutului de Medicină Legală Minovici suma de 1.320 lei, reprezentând costurile expertizei medico-legale efectuate de acesta în cauză.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora reținut că în apel s-a administrat proba cu expertiza medico-legală pentru a stabili dacă întreținuții sen. și au avut sau nu discernământ la data încheierii contractului de întreținere litigios din 06.06.2002. Institutul de Medicină Legală T, prin raportul de nouă expertiză psihiatrică legală a concluzionat că defuncta a avut discernământul abolit, iar defunctul sen. a avut discernământul diminuat, raportat la contractul litigios. De asemenea, a aprobat raportul efectuat de T, aducând precizarea că discernământul diminuat al defunctului reprezintă pierderea capacității psihice de a încheia acte juridice de drept civil. Având în vedere că această probă nu este contrazisă de celelalte probe administrate la dosar și având și o valoare științifică, instanța ia dat prevalență și a reținut că întreținuții sen. și nu avut discernământ la data încheierii contractului de întreținere 06.06.2002. Întrucât părțile în cauză nu au avut discernământ la momentul încheierii actului, acestea nu au putut exprima astfel un consimțământ valabil, iar lipsa acestuia atrage nulitatea absolută a actului încheiat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs intimații și, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei în sensul menținerii sentinței.

Prin motivele de recurs s-a invocat că potrivit articolului 949 Cod civil, doar minorii și interzișii nu pot contracta, ori, raportat la data introducerii acțiunii când era în viață, era singurul abilitat a ataca contractul, acțiunea îndreptată împotriva acestuia era inadmisibilă și trebuia confirmată sentința.

Notarul care a instrumentat actul nu a avut vreo îndoială cu privire la aptitudinea psihică a celor doi întreținuți, altfel ar fi apelat la un specialist și nici judecătorii nu aveau motive să recurgă la expertiză față de probele testimoniale ce atestau comportări normale, lucide. Nu au fost părinții prejudiciați, aveau nevoie de întreținere, expertiza a stabilit că actele medicale sunt puține, incomplete, expertiza de la T reținând că trebuie coroborată cu probele testimoniale, mai mult, se referă la alte perioade decât cea a semnării actelor, nefiind excluse momente de luciditate.

În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctul 9, articolul 312 punctul 3 Cod de procedură civilă.

Prin notele de ședință depuse la dosar, intimatul a solicitatrespingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate ca legală și temeinică a hotărârii instanței de apel, susținând că s-a făcut dovada că întreținuții nu au avut discernământ când au semnat contractul, astfel că în mod corect s-a admis acțiunea și s-a constatat nulitatea contractului.

Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 1848/06.06.2002 de notarul public, și au transmis cu titlu de întreținere la și, nuda proprietate privind imobilul situat în localitatea O- - casă și teren (drept de folosință asupra acestuia), reținându-și dreptul de uzufruct viager în schimbul prestării întreținerii din partea contractanților, contract întabulat în CF nr. 3236-.

Analizând raportul de expertiză medico legală psihiatrică nr. 462//6 din 16 mai 2007 întocmit de SML al Județului B, filele 15-17 dosar fond, se reține faptul că suferea de atac ischemic cerebral vertebrobazilar, ateroscleroză sistemică cu deteriorare cerebrală și tulburări sfinteriene, infecție urinară, la care se adaugă fondul de etilism cronic, afecțiuni ce sunt menționate în foaia de observație clinică, din care reiese că a fost internat în perioada 23 februarie-11 martie 2007, anterior încheierii contractului de întreținere. Opinia exprimată de acel raport a fost că, datorită multiplelor afecțiuni pe care le prezenta, nu a avut capacitatea de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor juridice ce decurg din semnarea actului, deci nu a avut capacitate de exercițiu păstrată în acea perioadă.

Din noul raport de expertiză psihiatrică legală întocmit de IML T, filele 20-26 dosar apel, se reține faptul că la data întocmirii contractului de întreținere, defuncta a avut discernământ abolit, defunctul a avut discernământ diminuat, iar potrivit INML Minovici, prin avizul din 19.11.2007, s-a conchis că defunctul a avut discernământul diminuat, ceea ce reprezintă pierderea capacității psihice de a încheia acte juridice.

Așadar, concluzia ce se deduce din concluziile celor trei rapoarte de expertiză psihiatrică, întocmite de specialiștii în materie, este aceea că la data încheierii contractului de întreținere întreținuții nu și-au putut exprima un consimțământ valabil, lipsa acestuia ducând la nulitatea absolută a actului, lipsind astfel una din condițiile esențiale pentru validitatea convenției potrivit articolului 948 aliniatul 1 punctul 2 Cod civil. Fiind astfel o nulitate absolută, aceasta poate fi invocată de orice persoană interesată și chiar din oficiu de instanță, ori, în speță interesul reclamantului este evident, acesta intenționând să protejeze interesele părinților săi, iar după decesul acestora, propriul interes constând în readucerea bunului în masa succesorală, criticile aduse în acest sens fiind nefondate. Instanța de fond a reținut față de probele administrate că era doar o cauză de nulitate relativă - vicierea consimțământului, ce într-adevăr putea fi invocată doar de contractanți, ori, în apel s-a dovedit lipsa efectivă a consimțământului, motiv de nulitate absolută, criticile fiind neavenite.

Ceea ce a constatat notarul care a autentificat contractul referitor la părțile contractante, a aptitudinilor psihice ale acestora, raportat la concluziile unor specialiști în domeniul medical, nu este de natură a înlătura cele expuse, cu atât mai mult cu cât acesta, oricum, la o simplă analiză, fără a fi de specialitate, nici nu putea să-și exprime o părere autorizată. În speță nu s-a contestat faptul că întreținuții nu ar fi avut dreptul legal de-a contracta, nefiind incidente dispozițiile articolului 949 Cod civil, dar, s-a dovedit lipsa discernământului acestora la data când s-a autentificat, semnat actul contestat.

Raportul de expertiză, concluziile acestuia, a fost de altfel coroborat cu declarațiile martorilor audiați în primă instanță, - fila 29 arătând că defuncta avea halucinații, îl considera fiul său, deci nu putea avea reprezentarea efectelor actului juridic încheiat. Martorul - fila 37 arătat că ambii întreținuți, când a fost în vizită la aceștia, nu l-au mai recunoscut deși era prieten cu reclamantul din copilărie. Singurul martor care a declarat că defuncții au discutat normal cu el a fost, ori, celelalte două declarații se coroborează cu concluziile raportului de expertiză, criticile aduse fiind nefondate.

Raportat la considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, instanța de recurs în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.

În baza articolului 274 Cod de procedură civilă, instanța de recurs îi va obliga pe recurenți să-i plătească intimatului 600 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

RESPINGE ca nefondat recursul civildeclarat de recurenții pârâți - junior, ambii cu domiciliul în O str. - ne. 96 județul B, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în O-. 19 județul B, împotriva deciziei civile nr. 1053/A/2007 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă părțile recurente să plătească părții intimate suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 17 aprilie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - --

decizie: /28.04.2008

Complet fond:

Complet apel:,

în 2 ex.: /23.06.2008

Președinte:Trif Doina
Judecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 646/2008. Curtea de Apel Oradea