Anulare act. Decizia 666/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 666/
Ședința publică din 02 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanții și, împotriva deciziei civile nr.243 din 02 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat pentru recurenții-reclamanți, în baza împuternicirii avocațiale nr.139/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual și avocat pentru intimata-pârâtă -, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul București -Cabinet individual.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei și a chitanței de plata taxei judiciare de timbru în sumă de 6,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar, din partea recurenților-reclamanți, un certificat emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, din care rezultă că aceștia au formulat cerere de strămutare ce face obiectul dosarului nr-, cu termen de judecată la data de 28 septembrie 2009. Solicită acordarea unui termen de control, întrucât recurenții au solicitat și suspendarea judecății prezentei cauze.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârâtă, arată că, în momentul în care se înregistrează cererea de strămutare, instanța se pronunță asupra cererii de suspendare. Cum din certificatul depus la dosar nu rezultă că s-a dispus suspendarea judecății prezentei cauze, consideră că nu se impune acordarea unui termen. Practica Înaltei Curți de Casație și Justiție este constată în acest sens. Depune concluzii scrise.
Curtea respinge cererea formulată de recurenții-reclamanți, prin apărător, în sensul acordării uni termen de control, având în vedere că prin certificatul emis de Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a dispus suspendarea judecății prezentei cauze.
Părțile prezente precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții-reclamanți, susține oral recursul punct cu punct, așa cum a fost motivat în scris, solicitând în principal, admiterea lui, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru cercetarea fondului. În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului și constatarea nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor atacat.
Consideră că instanța de apel nu a respectat principiul contradictorialității, cauza a fost soluționată pe excepție, care nu a fost invocată nici de părți, nici de instanță din oficiu, care s-a pronunțat direct prin decizia atacată. Instanța de apel a considerat în mod nelegal că reclamanții nu au calitate procesuală activă; aceștia au solicitat constatarea nulității absolute, care poate fi invocată de oricine are un interes legitim. Instanța de apel trebuia să constate că au relevanță efectele juridice produse de certificatul de moștenitor.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârâtă, solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele arătate în întâmpinarea pe care o susține oral, fără cheltuieli de judecată. Motivele instanței de apel nu sunt nici contradictorii și nici străine de natura pricinii, astfel că susținerile de la pct. 1 sunt netemeinice. În ce privește motivele 2 și 3 de recurs, nu rezultă de niciunde faptul că instanța a pus în discuție excepția privind lipsa calității procesuale a părților; dacă era așa, trebuia să se pronunțe pe acest aspect. Nici motivul 4 de recurs nu este fondat; recurenții susțin că - a fost înfiată în anul 1927 cu efecte depline, ignorându-se faptul că la acea dată adopția nu era decât cu efecte restrânse. Abia în anii 1960 intrat în vigoare adopția cu efecte depline.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1557/10 martie 2008, Judecătoria Piteștia respins acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta - având ca obiect constatarea nulității parțiale absolute a certificatului de moștenitor nr./1973 eliberat de notariatul de Stat Județean A, în ce privește pe pârâtă, întrucât nu este moștenitoarea defunctei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că certificatul de moștenitor în discuție a fost eliberat la decesul autoarei, decedată la data de 02.05.1970, iar prin acest înscris s-a constatat că moștenitorii defunctei sunt și pârâta - în calitate de fiice, cu o cotă de fiecare din masa succesorală.
S-a constatat că pârâta - are calitatea de moștenitoare a defunctei, întrucât a fost înfiată în anul 1924, iar în conformitate cu dispozițiile art.313 cod civil în vigoare la acea dată, adopția a fost realizată cu efecte restrânse, pârâta păstrând legăturile de rudenie cu familia firească, având pe cale de consecință, în calitate de descendent, vocație succesorală și față de accedenții firești.
S-a concluzionat că certificatul de moștenitor a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legale.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prima critică vizează greșita reținere de către instanță a faptului că pârâta avea dreptul de a veni la moștenirea defunctei, fiind înfiată în anul 1924 de familia, a cărei moștenire a cules-o și de aceea nu avea vocație de a veni la succesiunea defunctei, nemaifiind rudă cu familia firească.
Într-o altă critică se susține că în mod greșit s-a considerat că adopțiile încheiate sub imperiul dispozițiilor Codului civil au fost asimilate din punct de vedere al efectelor, cu adopția cu efecte restrânse, deși situația de fapt contrazice reținerile instanței.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.243 din 02 decembrie 2008, respins ca nefondat apelul, reținând că certificatul de moștenitor este un act constatator și nu constitutiv de drepturi.
Deși este semnat numai de notarul public, actul nu are caracter bilateral, întrucât, deși nu este semnat de către moștenitori, certificatul de moștenitor constată totuși existența acordului de voință intervenit între aceștia cu privire la calitatea de moștenitor, a cotelor de moștenire și a bunurilor ce compun masa succesorală.
Acest acord de voință nu se realizează oricum, ci sub directa îndrumare și supraveghere a notarului public, care el însuși efectuează verificări și administrează probe.
Certificatul de moștenitor poate fi desființat doar pe calea acțiunii în anulare, astfel cum rezultă din dispozițiile art.88 din Legea nr.36/1995.
Anularea certificatului de moștenitor este mai dificilă în raporturile dintre părți.
Părțile sunt ținute față de propriile lor manifestări de voință exprimate în fața notarului public, astfel că atacarea certificatului de către moștenitorii prezenți în fața notarului public este posibilă, numai pe motivul că voința lor a fost viciată prin eroare, dol sau violență.
În schimb, terții sau moștenitorii lipsă la dezbaterile succesorale au posibilități sporite pentru a obține anularea certificatului de moștenitor.
Instanța de apel a reținut că reclamanții au calitatea de descendenți de gradul I ai defunctei, decedată la data de 12.06.2000, care, astfel cum rezultă din mențiunile certificatului de moștenitor nr./1973, a recunoscut calitatea de moștenitor a pârâtei de pe urma defunctei.
În această calitate, au primit drepturile și obligațiile ce au aparținut autoarei lor și ca atare, au primit și trebuie să-și însușească și efectele certificatului de moștenitor nr./1973, "înțelegerea succesorală" la care a fost parte autoarea lor le este pe deplin opozabilă.
Neputând invoca mai multe decât autoarea lor, reclamanții nu pot solicita constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor, fiind fără relevanță care au fost efectele juridice ale adopției ce, astfel cum s-a dovedit în apel, a intervenit în anul 1927 (36).
În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă și respectarea termenului legal, împotriva deciziei au formulat recurs reclamanții și, pe care au criticat-o ca netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
Prima critică este încadrată în prevederile art.304 pct.7 Cod procedură civilă și este dezvoltată în sensul că ață de obiectul cererii de chemare în judecată și față de motivele de apel formulate de reclamanți hotărârea recurată cuprinde motive străine de natura pricinii - constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor - care nu au nicio relevanță pentru soluționarea cauzei.
Se susține că tribunalul a apreciat că terții sau moștenitorii lipsă la dezbaterile succesorale au posibilități sporite pentru a obține anularea certificatului de moștenitor, însă a respins apelul, reținând că reclamanții nu au calitate procesuală activă, iar acest lucru nu poate echivala decât cu o motivare contradictorie a hotărârii.
Se invocă nelegalitatea deciziei, motiv de recurs încadrat în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, întrucât instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității, nepunând în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active, pe care a ridicat-o din oficiu.
Se dezvoltă critica în sensul că deși nu reiese în mod explicit, din motivarea hotărârii instanța de apel a apreciat totuși că apelanții-reclamanți nu au calitate procesuală activă, respingând apelul, fără a pune în discuția părților excep ia, acestea neavând posibilitatea de a-și exprima pozi ia cu privire la această excepție, cu încălcarea principiului contradictorialității.
Într-o altă critică se invocă nelegalitatea deciziei care a fost dată cu încălcarea sau aplicarea gre ită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă), cu motivarea că în mod greșit s- a considerat că recurenții-reclamanți nu au calitate procesuală activă de a solicita constatarea nulit ăț ii absolute a certificatului de mo tenitor față de care sunt ter
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identit ăț i între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat.
Una dintre regulile regimului juridic al nulit ăț ii absolute o reprezint faptul că aceasta poate fi invocată de oricine are interes: ile, avânzii cauza, procurorul sau instan a din oficiu.
În privin a anulării certificatului de mo tenitor recurenții-reclamanți au calitatea de ter e persoane care nu și-au dat acordul la emiterea lui. Față de ace tia men iunile certificatului de mo tenitor sunt opozabile numai până la dovada contrară, ei put nd cere anularea acestuia contest nd calitatea de mo tenitor al titularului.
Se concluzionează că recurenții-reclamanți au calitate procesuală activă, iar instan a de fond a aplicat în mod gre it legea română.
Ultima critică privește nelegalitatea deciziei, deoarece a fost dată cu încălcarea sau aplicarea gre ită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă).
În dezvoltarea criticii se arată că în baza prevederilor legale și a probelor administrate instan a de apel trebuia să constate că au relevanță efectele juridice ale adop iei intimatei-pârâte. În acest sens, arată recurenții, defuncta a scut două fiice: - decedată în anul 2000, ai cărei moștenitori legali sunt recurenții-reclamanți - conform certificatului de moștenitor nr.79/30.07.2003 eliberat de Biroul Notarului Public și, care a fost înfiată cu efecte depline de către și în anul 1927 și nu în anul 1924, așa cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
Se arată de către recurenți că a decedat la data de 02 mai 1970, iar în anul 1973 fost eliberat certificatul de moștenitor a cărui nulitate absolută parțială se solicită. În funcție de momentul deschiderii moștenirii se determină persoanele chemate a moșteni, capacitatea lor succesorală și drepturile ce li se cuvin asupra moștenirii. Pentru ca o persoană să poată moșteni, în temeiul legii române, trebuie să îndeplinească două condiții negative: să nu fie nedemnă și să nu fie dezmoștenită și o condiție pozitivă: să aibă vocație succesorală legală.
Având în vedere toate aceste prevederi legale, se susține că în anul 1973 nu mai era rudă cu, singura moștenitoare legală a acesteia fiind.
îndeplinea toate condițiile legale, inclusiv avea vocație succesorală legală de a moșteni familia - lucru care s-a și întâmplat, astfel cum rezultă din titlul de proprietate nr.-/27.09.2000 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor moștenitorilor lui: și.
Pe numele, mama recurenților, singura moștenitoare legală a defunctei, a fost eliberat titlul de proprietate nr.86319/26.03.1996.
Respectând principiultempus regit actum- expresie latină potrivit căreia un act juridic se încheie în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data încheierii lui, recurenții apreciază că certificatul de moștenitor atacat este lovit de nulitate absolută în ceea ce o privește pe deoarece aceasta, în anul 1973, nu mai era rudă cu și nu avea vocație succesorală legală de aom oșteni.
Se solicită admiterea recursului, în conformitate cu prevederile art.312 alin.3 și 5 Cod procedură civilă, deoarece instanța de apel a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, casarea în întregime a hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
În subsidiar, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă se solicită admiterea recursului și modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului și constatării nulității absolute parțiale a certificatului de moștenitor atacat.
Recursul este privit ca nefondat pentru considerentele ce se vor prezenta:
Art.304 pct.7 Cod procedură civilă consacră ipoteze diferite ale aceluiași motiv de recurs, respectiv - nemotivarea hotărârii - deoarece astfel trebuie calificată o hotărâre care nu este deloc motivată, cât și una care cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În cauză, însă, nu sunt incidente prevederile textului de lege citat, întrucât în decizia atacată nu există contrarietate între dispozitiv și considerente și nici între acestea din urmă.
De altfel, în dezvoltarea criticii se susține că există contrarietate între obiectul cererii de chemare în judecată, motivele de apel și motivarea dată soluției adoptată de către tribunal.
Instanța de apel a făcut însă o amplă prezentare a doctrinei în materie, cu referire la părțile care pot formula o astfel de acțiune, ca cea dedusă judecății.
Ca neîntemeiată este privită și critica încadrată în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, cu referire la încălcarea principiului contradictorialității cu privire la excepția privind lipsa calității procesuale active.
Acest principiu presupune că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii și discuției părților, așa încât fiecare să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice problemă ce are legătură cu pretenția dedusă judecății.
Este real că în considerente se face referire la faptul că reclamanții nu pot solicita constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor, întrucât au primit drepturile și obligațiile ce au aparținut autoarei lor și se impune în aceste condiții însușirea efectelor certificatului de moștenitor nr. S 900/1973.
Însă aceste considerente nu vizează calitatea procesuală activă a reclamanților, ci posibilitatea acestora de a invoca alte susțineri decât cele avute în vedere de autoarea lor la data emiterii certificatului de moștenitor atacat.
Prin urmare, nu poate fi reținută încălcarea de către instanța de apel a principiului contradictorialității.
Pentru aceleași considerente este neîntemeiată și critica referitoare la lipsa calității procesuale active a reclamanților, ca terți, în promovarea acțiunii în constarea nulității absolute a certificatului de moștenitor.
Ultimul motiv de recurs de nelegalitate se referă la efectele juridice ale adopției intimatei-pârâte -, efecte interpretate greșit de către tribunal prin considerarea adopției ca fiind cu efecte restrânse.
Critica este neîntemeiată în condițiile în care adopția a intervenit în anul 1927 și a fost consemnată în procesul-verbal de adopție nr.1/17 februarie din același an, - fiind adoptată de și.
În mod legal au reținut instanțele de fond că potrivit art.313 și următoarele din Codul civil în vigoare la data încheierii adopției, deși această instituție creează legături de rudenie ca și filiația legitimă, ea nu rupe legăturile dintre adoptat și familia sa de origine. Adoptatul păstrează față de părinți și de ceilalți membrii ai familiei sale toate drepturile ce le avea înainte de adopție, printre care și vocația ereditară, el rămâne legat de toate obligațiile ce le are față de rudele sale de sânge. În acest sens este și practica judiciară - Tratat de drept civil român, pag.326-333.
De aceea, adopția a fost asimilată înfierii cu efecte restrânse și în consecință pârâta a cules moștenirea părinților săi firești, cu consimțământul surorii sale, așa cum atestă certificatul de moștenitor atacat, ce a fost eliberat însă cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Nu poate fi privită ca întemeiată susținerea recurenților, în sensul că pârâta, în anul 1973, nu mai era rudă cu autoarea, singura moștenitoare fiind doar autoarea lor,.
În speță nu are relevanță împrejurarea că, în conformitate cu prevederile art.315 Cod civil (în vigoare la data adopției), pârâta a cules succesiunea adoptatorilor, având aceleași drepturi ca și un copil legitim, chiar dacă se află în concurs cu alți moștenitori ai acestora, născuți ulterior adopției.
Pentru cele ce preced recursul este privit ca nefondat și va fi respins ca atare, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții și, împotriva deciziei civile nr.243 din 02 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./15.04.2009
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu, Mariana
