Anulare act. Decizia 955/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul -II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.955/2009-
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Doina Măduța | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul pârât, domiciliat în, nr. 615, județul S M, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în, nr. 715, județul S M, împotriva deciziei civile nr. 265/Ap din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 1381 din 20 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Negrești O a ș, având ca obiect: anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este legal timbrat cu suma de 9,5 lei achitată prin chitanța aflată la dosar și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Instanța, văzând faptul că părțile au solicitat judecarea prezentei căi de atac și în lipsa acestora, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului de față.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1381/20.12.2007 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr. unic de mai sus, a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de reprezentantul pârâtului și a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtului având ca obiect constatarea nulității absolute a actului intitulat contract de vânzare cumpărare datat la data de 02.02.1993, reclamantul fiind obligat să plătească pârâtului 500 lei cheltuieli de judecată.
În considerentele hotărârii, instanța de fond a reținut următoarele:
Între reclamant și pârât, respectiv tată și fiu, au intervenit două convenții, un contract de vânzare cumpărare încheiat la data de 02.02.1993 prin care reclamantul vinde pârâtului suprafața de 21 ari teren situat între vecinii și, intabulat în cartea funciară pe numitul și numita, teren pe care urmează să construiască și care s-a identificat topografic cu nr. top. nou format 467/1 din CF 1032 și a cărui nulitate absolută se solicită a fi constatată. La data de 09.02.1993 între părți se încheie un contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere prin care reclamantul vinde două bucăți de teren în suprafață de aproximativ 1 ha, prima situată în postata a II-a "Sub Mănăstire" și a doua în postata "".
Prin Sentința civilă nr. 9650/1995 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar 6863/1995 rămasă definitivă și irevocabilă s-a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra parcelelor nou create cu nr. top. 467/1 din CF 1032 în suprafață de 2113 mp, nr. top. 2959/3/1 în suprafață de 4449 mp din CF. 1303 și nr. top. 5148 în suprafață de 3459 din CF 1262. S-a mai constatat că pârâtul (reclamant) a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de vânzare cumpărare asupra parcelelor mai sus menționate și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea pârâtului, acesta nu și-a intabulat dreptul de proprietate, rămânând înscrise în cartea funciară pe vechii proprietari și.
Prin Sentința civilă nr. 949/28.05.2002 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar 2434/2002 s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere din 09.02.1993, obligând pârâții și să predea reclamantului terenurile cu nr. top. 467/1, 5147, 5148, iar reclamantul să restituie suma de 300.000 lei, precum și restabilirea situației de carte funciară.
Prin sentința civilă nr. 508/2004 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar 1091/2003 atașat, s-a respins în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții pârât și și s-a admis acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții și și s-a constatat că reclamanții, în baza Sentinței civile nr. 9650/1995 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar 6863/1995, au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra parcelei înscrise în CF 1032 cu nr. top. 467/1 în suprafață de 2113 mp, cu înscrierea într-o nouă coală de carte funciară.
Prin Decizia civilă 965/2000-A/06.10.2004 pronunțată în dosarul nr. 2331 al Curții de APEL ORADEA, se respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelanții intervenienți împotriva Sentinței civile nr. 508/2004 pe care o menține în întregime.
Conform Deciziei civile nr. 149/2005-R din 31.01.2006 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar 106/2005 se admite ca fondat recursul civil introdus de și împotriva Deciziei nr. 965/2004 pe care o modifică, admite apelul și schimbă în parte Sentința civilă nr. 508/2004 în sensul că admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și, constată că intervenientul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2113 mp înscris în nr. top. 467/1 în baza contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiat la 02.02.1993.
Prin Sentința civilă nr. 697/2004 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar 1185/2003 s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții și și pe cale de consecință s-a constatat că reclamantul în baza contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiat la 02.02.1993 cu pârâtul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 21 ari situat în localitatea între vecinii și, validează actul încheiat între părți, respinge capătul de cerere privind întabularea.
Prin Decizia civilă nr. 260/2005-A/31.03.2005 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr. 3907/2004 se admite apelul declarat de apelanții reclamanți și, împotriva Sentinței civile nr. 697/2004 pe care o schimbă în parte în sensul că admite și capătul de cerere privind înscrierea în cartea funciară, sens în care se dispune întabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului asupra imobilului în suprafață de 21 ari înscris în CF 1032 nr. top. 467.
Prin Decizia civilă nr. 53/2006-R din 18.01.2006 dată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr. 4573/2005 s-a respins recursul civil declarat de recurentul reclamant în prezenta cauză.
Din sentințele civile menționate mai sus, rezultă că instanțele au apreciat constant că pârâtului situat pe diferite poziții procesuale, respectiv reclamant, pârât, intervenient, i s-a recunoscut dobândirea dreptului de proprietate în baza contractului de vânzare cumpărare încheiat între el și reclamant asupra terenului în suprafață de 2113 mp înscris în CF 1032 nr. top. 467/1 între vecinii și cu înscrierea în cartea funciară a dreptului său și a cărui nulitate absolută se solicită a se constata pentru lipsa de consimțământ.
Analizând sentințele pronunțate în raport cu condițiile impuse de art. 1201 cod civil instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele acestui text de lege, respectiv tripla identitate de părți, cauză și obiect.
În cauza pendinte, temeiul juridic al acțiunii îl constituie dispozițiile art. 948 Cod civil, în celelalte procese purtate între părți și alte persoane cauza acțiunilor aveau alt temei juridic respectiv art. 645 Cod civil, art. 1073, 1077 Cod civil. Este adevărat că indirect s-au verificat și condițiile art. 948 Cod civil, dar în cauzele anterioare fiind împrocesuate și alte persoane au fost vizate alte obiective juridice.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că acțiunea reclamantului apare neîntemeiată pentru următoarele motive:
Așa cum s-a mai reținut, valabilitatea contractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 02.02.1993 între reclamant și pârât, având ca obiect suprafața de 21 ari de sub nr. top. 467/1 CF 1032 între vecinii și, a fost supusă cenzurii mai multor instanțe, care n-au sesizat nulitatea absolută pentru lipsa de consimțământ ce putea fi invocată și din oficiu. De altfel, până în prezenta cauză, nici reclamantul nu a invocat nulitatea actului încheiat la 02.02.1993, deși avea posibilitatea să o invoce în procesele disputate anterior.
În ședința publică din 27.02.2007, reprezentantul reclamantului declară fals contractul de mai sus, precum și contractul încheiat între reclamant și pârât la data de 09.02.1993, solicitând instanței verificarea de scripte și efectuarea unei expertize grafice, ulterior renunțând la expertiză deși a fost încuviințată de instanță, pentru motivul că nu s-au putut depune scripte de comparație și originalul contractului din 02.02.1993, ambele părți susținând că nu-l au în posesie.
Examinând înscrisul depus la file 4 dosar, în copie xeroxată și certificată (originalul nu a putut fi prezentat în instanță) rezultă că la vânzător se semnează cursiv. Din scriptele de comparație depuse la dosar inclusiv din proba de scris, rezultă că reclamantul semnează scurt Raportat la aceste împrejurări se poate evident deduce că semnătura de pe înscris nu aparține reclamantului. Dar lipsa semnăturii de pe înscris nu poate conduce în mod obligatoriu la concluzia lipsei consimțământului la înstrăinare cu ocazia încheierii convenției. Este adevărat că, de regulă, nesemnarea de către vânzător a înscrisului constatator al unei convenții de înstrăinare a unui imobil cum este cazul în speța de față poate fi înțeleasă și în sensul că cel care nu a semnat nu și-a dat consimțământul, situație în care actul este lovit de nulitate absolută pentru lipsa unui element esențial prevăzut de art. 948 Cod civil.
Însă, prin declarația depusă de reclamant în instanță în dosar 6863/1995 la Judecătoria Satu Mare, care are valoare de înscris autentic, reclamantul a declarat expres și neechivoc în fața instanței că a vândut pârâtului (reclamant) suprafața de 21 ari teren situat în ogradă acasă pe care l-a obținut de la părinții săi și pe care l-a folosit timp de peste 40 de ani, teren situat între vecinii și în suprafață de 30 ari, teren în suprafață de 60 de ari situat în locul "Capul cîmpului" între vecinii și, pentru suma de 200.000 lei și întreținere pentru el și soție, pe viață. Declarația fiind semnată cu inițialele, prin această declarație reclamantul confirmă cele două contracte încheiate la data de 02.02.1993 și 09.02.1993, exprimându-se expres consimțământul care are valoare probantă a unui act autentic și care face dovada deplină până la înscrierea în fals.
Vânzarea cumpărarea este confirmată și de martorul ( 18 dosar penal nr. 374/P/2006 atașat) care a fost audiat și în dosar civil 6863/1995 în care reclamantul a recunoscut vânzarea ( 7 dosar 374/P/2006) intervenită între el și pârât.
Este de reținut și recunoașterea de către reclamant a semnării și încheierii contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere redactat tot de avocat la data de 09.02.1993 și semnat tot cursiv ( ).
Pârâtul, cu acordul reclamantului a construit și o casă familială pe terenul care face obiectul contractului din 02.02.1993 a cărui nulitate se solicită care a fost filtrat de instanță și în procesele anterioare. Contradicțiile dintre reclamant și pârât au intervenit la o perioadă relativ lungă de timp de la data încheierii contractului ( 1993- 2002).
Câtă vreme reclamantul a recunoscut că a semnat contractul din 09.02.1993 deși este semnat cursiv ( ) și nu cu cum susține că îi este semnătura și cum de altfel apare și pe scriptele de comparație, este evident că în aceste condiții și-a dat consimțământul și pentru contractul din 02.02.1993. Este adevărat că în înscris se menționează că a fost redactat de av. și nu este semnat nici de acesta, dar această împrejurare duce la concluzia că reclamantul nu și-a dat consimțământul cum acesta susține prin cerere, de vreme ce existența consimțământului este atestată fără nici o îndoială de declarația autentică.
Lipsa consimțământului, care constituie element esențial al oricărui act juridic ce exprimă voința la încheierea actului, este sancționată cu nulitate absolută. Cum reclamantul n-a dovedit lipsa consimțământului, ci doar lipsa semnăturii sale, nu poate echivala cu lipsa consimțământului, dimpotrivă, existența acestuia este susținută de probele administrate în cauză, astfel că acțiunea reclamantului apare neîntemeiată actul atacat îndeplinind condițiile de valabilitate prevăzute de art. 948 Cod civil.
Pe cale de consecință, prima instanță în baza art. 948 Cod civil, a respins acțiunea ca nefondată, în cauză făcând aplicarea și a dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței civile cu nr. de mai sus, reclamantul a declarat apel, solicitând admiterea căii de atac promovate, schimbarea în tot a sentinței atacate și pe cale de consecință admiterea acțiunii sale în sensul de a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 02.02.1993 pentru lipsa consimțământului.
Prin decizia civilă nr. 264/Ap din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a admis apelul declarat de, împotriva Sentinței civile nr. 1381/2007, pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în contradictoriu cu intimatul.
S-a schimbat în parte sentința în sensul că admite în tot acțiune civilă în constatarea nulității absolute formulată de reclamantul și constată nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din data de 02 febr. 1993, în contradictoriu cu pârâtul.
A fost menținută soluția dată excepției autorității de lucru judecat.
Intimatul a fost obligat să plătească apelantului suma de 2200 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele aspecte:
S-a apreciat că rima p. instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, criticile aduse de către reclamant fiind vădit nefondate.
n motivarea acțiunii, reclamantul a invocat lipsa consimțământului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 2 februarie 1993, mai exact susține că nu a semnat acest act, deoarece el semnează cu inițialele și nu cu întreg numele.
În perioada de timp ce interesează în cauză, între părți s-au încheiat două contracte de vânzare cumpărare, cel din litigiu și încă unul cu clauza de întreținere, datat 9 februarie 1993, ambele contracte purtând aceiași semnătură.
Cu privire la cel de-al doilea contract, pentru nerespectarea sarcinilor, reclamantul l-a acționat în judecată pe pârât, dispunându-se prin Sentința civilă nr. 949/28.05.2002 rezoluțiunea contractului. Deci, reclamantul nu a invocat lipsa semnăturii de pe acel act și nici lipsa consimțământului la încheierea acestuia.
Cu privire la contractul de vânzare cumpărare sub semnătura privată încheiat la data de 2 februarie 1993, cărui nulitate absolută se solicită a se constata, arată că acesta a trecut prin cenzura instanțelor de judecată înainte de promovarea prezentei acțiunii și s-a constatat validitatea acestuia.
Ceea ce trebuie subliniat în legătura cu consimțământul dat în antecontractul de vânzare cumpărare - cum este cazul în speța de față - este că acesta nu este susceptibil de a transfera proprietatea, pentru acest final fiind necesar un nou consimțământ la încheierea actului promis.
Transferul dreptului de proprietate se realizează, în consecință, fie la momentul semnării actului autentic notarial, fie la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești care-l înlocuiește. Cum în cauza sunt în prezența unei hotărâri definitive și irevocabile (Decizia civilă nr. 149/31.01.2006 a Curții de APEL ORADEA ), prin care s-a statuat ca intimatul pârât a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 2113 mp înscris în CF nr. 1032 nr. top. 467/1, în baza contractului de vânzare cumpărare sub semnătura privata încheiat la data de 2 februarie 1993, nu se mai poate discuta azi de lipsa consimțământului la încheierea contractului, hotărârea judecătorească pronunțata suplinind consimțământul părților recalcitrante.
Arată că față de aceste aspecte, apelul reclamantului apare ca nefondat, acesta dându-și consimțământul la încheierea contractului, imediat după încheierea acestuia intrând în folosința terenului înstrăinat, construind pe acesta casa de locuit și anexe gospodărești, reclamantul demarând acțiunea cu scop de șicană și, probabil, la influența nefastă a unor terțe persoane.
Tribunalul a apreciat că apelul este fondat și l-a admis în conformitate cu prevederile art.296 Cod procedură civilă, cu consecința schimbării în tot a sentinței și a admiterii acțiuni în constatarea nulității absolute a contractului.
Consimțământul este condiția esențială de fond și generală a actului juridic civil, care constă în hotărârea de a încheia un act juridic civil manifestată în exterior.
Potrivit raportului de expertiză grafică întocmit de INEC- Laboratorul Interjudețean T în urma admiterii probei în apel, după găsirea originalului contractului, apelantul reclamant nu a semnat contractul de vânzare cumpărare datat 2 februarie 1993, fiind astfel înlăturată dovada existenței consimțământului său la încheierea acestui act juridic.
Prin urmare, pe temeiul art.948 Cod civil tribunalul apreciat ca întemeiată acțiunea și a constatat nulitatea absolută a contractului în litigiu, pentru lipsa consimțământului valabil.
În baza art.274 Cod procedură civilă, a obligat pârâtul intimat să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 2200 lei, reprezentând taxe de timbru, onorariu expertiză și onorariu de avocat.
Împotriva deciziei pârâtul a declarat recurs, solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii apelului și păstrării hotărârii instanței de fond, aceasta fiind legală și temeinică.
Prin aceiași cerere s-a solicitat și casarea hotărârii cu trimitere în vederea rejudecării cauzei, invocându-se faptul că tribunalul trebuia să soluționeze un recurs împotriva hotărârii de fond și nu un apel.
Această cerere a fost înlăturată deoarece hotărârea instanței de fond a fost pronunțată la 20 decembrie 2007, deci anterior deciziei pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit căreia cererile în constatarea nulității actului sunt acțiuni evaluabile, iar prin sentință calea de atac a fost indicată ca fiind cea a apelului. Deși este adevărată regula potrivit căreia calea de atac este determinată de lege și nu se instanță, la data pronunțării hotărârii atacate la Tribunalului Satu Mare, Curtea de APEL ORADEA avea o practică constantă în a califica acțiunile în constatarea nulității actului juridic ca nefiind evaluabile, astfel încât partea a avut o speranță legitimă că va avea deschise două căi de atac.
În ceea de privește însă legalitatea hotărârii atacate criticile pârâtului vizează faptul că reclamantul uzează în prezent de un motiv de nulitate a unui înscris, deși actul juridic dovedit prin înscrisul respectiv a fost încheiat, fapt dovedit cu recunoașterea reclamantului la interogatoriu într-o altă cauză.
În condițiile în care cocontractații au recunoscut prin act autentic -recunoașterea consemnată de instanță având această calitate- încheierea actului juridic, valabilitatea actului constatator nu mai are nici o importanță, ori, prin soluția atacată instanța a reținut nulitatea actului juridic prin lipsa consimțământului, ceea ce este nelegal.
Cercetând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că se pune în discuție problema valabilității actului juridic din 2 februarie 1993, invocându-se lipsa consimțământului.
Prin expertiza grafologică efectuată de Tribunalul Satu Mares -a stabilit că semnătura de pe înscris nu aparține reclamantului.
În dosarul nr. 6863/1995 al Judecătoriei Satu Mare, (atașat), la interogatoriul luat lui, acesta a recunoscut în fața instanței că a vândut reclamantului parcelele aflate la Ogradea de acasă -suprafață de 22 ari-, exact terenul care este în litigiu. Mai recunoaște vânzarea din 9 septembrie 1993 încă aproximativ 90 de ari, potrivit înscrisului de la fila 13 din dosarul respectiv. În înscrisul din 9 februarie 1993 se face vorbire din actul din 2 februarie 1993, în sensul că în plus față de suprafața deja înstrăinată se mai vinde și terenul descris în conținutul actului. De menționat este faptul că semnătura de pe contractul din 9 februarie 1993, la poziția vânzător, este aceiași ca în cazul contractului din 2 februarie 1993, total diferită de semnătura executată în fața instanței de și totuși acesta recunoaște cele două vânzări.
Din momentul semnării acestui interogatoriu, partea fiind identificată de instanță, declarația sa reprezintă un act de dispoziție, respectiv recunoașterea în fața instanței a existenței celor două acte juridice.
Mai mult, în dosar nr- a Judecătoriei Negrești O a ș, instanța a perfectat actul juridic din litigiu, conferindu-i forma autentică. Sentința a rămas irevocabilă prin respingerea recursului formulat de. Cu ocazia soluționării unei cereri prin care se solicitată executarea unor promisiuni sinalagmatice de vânzare-cumpărare prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, instanța nu poate admite acțiunea decât după ce verifică validitatea înscrisului, această cerință fiind expres prevăzută de normele ce reglementează prestația tabulară. Motivul care a stat la baza emiterii acțiunii a fost tocmai recunoașterea anterioară la interogatoriu, în fața instanței, a lui, astfel încât nu se mai poate pune problema lipsei consimțământului.
Față de consimțământul expres exprimat și prin care s-a confirmat încheierea actului juridic, soluția de constatare a nulității acestuia pentru lipsa consimțământului este nelegală, sens în care făcând aplicarea dispozițiilor art. 304 pct. 8 combinat cu art. 312 alin.1-3 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul și va modifica în întregime decizia, respingând apelul reclamantului și menținând în întregime hotărârea instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil introdus de recurentul pârât, domiciliat în, nr. 615, județul S M, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în, nr. 715, județul S M, împotriva deciziei civile nr. 265/Ap din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare,pe care o modifică și respingând apelul, menține sentința civilănr. 1381 din 20 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Negrești O a.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 20 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecător fond -
- judecători apel -
- redactat decizie judecător - 11.06.2009
- dactilografiat grefier - 11.06.2009-2 ex.
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța
