Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1196/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1196/R/2009
Ședința publică din data de 12 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Laura Dima
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 33 din 24 2008 pronunțată de Curtea De APEL CLUJ în dosarul nr- privind și pe reclamanta intimată și pe pârâtul intimat PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor vechime.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ - consilier juridic, lipsind reprezentanții celorlalte părți și reclamanta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că domnul judecător - membru al completului de judecată 7R și domnul judecător (ocupând prima poziție pe planificarea de permanență) sunt incompatibili în prezenta cauză întrucât s-au pronunțat asupra fondului, astfel că în compunerea completului a intrat doamna judecător, conform programării de permanență în materie.
Verificând actele existente la dosarul cauzei se constată că pârâta DGFP B-ța a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare la recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC, achiesând la acest recurs în sensul respingerii capătului de cerere formulat de reclamantă privind actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale reprezentând sporul de vechime în muncă.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ depune la dosar note de ședință solicitând cuvântul pe fondul recursului.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ declară că Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ nu a declarat recurs, MINISTERUL PUBLIC fiind cel care a declarat recurs. Arată că în notele de ședință a explicat pe larg situația reclamantei numită procuror la data de 1 august 2005 arătând în esență că reclamantei i se datorează sporul de 5 % începând cu data de 1 noiembrie 2006.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.33/D din 24.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și excepția necompetenței materiale.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și, în consecință, au fost obligați pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ să plătească reclamantei drepturile bănești ce i se cuvin cu titlu de spor vechime aferent perioadei 01.03.2006 - 31.03.2007, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației calculată de la data la care suma trebuia plătită și până la data plății efective.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva chematului în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și obligat chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să adopte un proiect de modificare a bugetului MINISTERULUI PUBLIC pentru anul 2008 prin care să asigure pârâtei fondurile necesare pentru plata sumelor de mai sus la care aceasta a fost obligată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în privința excepției necompetenței materiale a instanței, invocată de către pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR Curtea reține că în mod corect a fost sesizată, având în vedere diferența dintre prezenta acțiune, al cărei obiect nu este stabilirea unui drept de natură salarială, ci acordarea sa, și acțiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 din OUG nr. 177/2002 și art. 36 alin. 1 și 2 din OUG nr. 27/2006 care are ca obiect modul de determinare, de stabilire a drepturilor salariale.
În ce privește invocarea de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a excepția lipsei calității sale procesuale pasive, aceasta este neîntemeiată având în vedere dispozițiile legale referitoare la funcționarea parchetelor.
Astfel, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
MINISTERUL PUBLIC, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și MINISTERUL PUBLIC, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Cu privire la fondul cauzei, curtea a reținut că prin decizia nr. XXIII, pronunțată la data de 7 mai 2007 de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție s-a soluționat un recurs în interesul legii, stabilindu-se cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 pr.civ. că "dispozițiile art.33 alin.1 din Legea nr.50/1996, în raport cu prevederile art. 1 pct.32 din nr.OG83/2000, art.50 din OUG nr.177/2002 și art.6 alin.1 din OUG nr.160/2000 se interpretează în sensul că. procurorii beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege".
În raport de dezlegarea obligatorie în drept a acestei probleme, Curtea de Apel a constatat că acțiunea cu privire la îndreptățirea reclamantei de a beneficia de sporul de vechime este fondată.
Invocarea de către pârâtul MINISTERUL PUBLICa deciziei nr. 821 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale este fără relevanță deoarece aceasta produce efecte doar pentru viitor. Or, anterior acesteia și în prezent există decizia nr. XXIII, pronunțată la data de 7 mai 2007 de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție care produce efecte cu privire la situația de fapt existentă anterior deciziei nr. 821 din 3 iulie 2008 Curții Constituționale.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și excepția necompetenței materiale, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și în consecință a obligat pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ să plătească reclamantei drepturile bănești ce i se cuvin cu titlu de spor vechime aferent perioadei 01.03.2006 - 31.03.2007, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației calculată de la data la care suma trebuia plătită și până la data plății efective.
Apoi, a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva chematului în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și a obligat chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să adopte un proiect de modificare a bugetului MINISTERULUI PUBLIC pentru anul 2008 prin care să asigure pârâtei fondurile necesare pentru plata sumelor de mai sus la care aceasta a fost obligată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLICs -a solicitat modificarea parțială a hotărârii sub aspectul actualizării sumelor cu indicele de inflație arătând că nu poate înscrise în bugetul propriu sumele corespunzătoare inflației, conform art.14 alin.2, art.29 alin.3 și art.47 din Legea nr.500/2002.
De asemenea se susține că actualizarea cu indicele de inflație trebuia limitată temporal la data de 07.05.2007 când ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin decizia nr.XXXVI/2007 a recunoscut dreptul la sporul de vechime.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întemeiată pe lipsa calității sale de angajator al reclamanților.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursurile pentru următoarele considerente:
În privința recursului MINISTERULUI PUBLIC, Curtea observă că sunt invocate aspecte legate de executarea hotărârii, care nu pot aduce atingere dreptului dedus judecății, etapă a procesului civil distinctă de cea a executării silite.
Prin urmare, aceste critici nu sunt pertinente, după cum nici susținerea recurentei privind actualizarea sumei până la data de 7 mai 2007 nu este întemeiată deoarece repararea integrală a prejudiciului impune raportarea sumei actualizate la data plății efective.
În fine, motivele invocate de reprezentanta pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ nu pot fi luate în considerare deoarece această parte nu a declarat recurs, iar motivele nu pot fi considerate de ordine publică, reflectând doar interesul personal al reclamantei.
Susținerile recurentului Ministerul Economiei și Finanțelor referitoare la încălcarea Legii nr.500/2002 sunt nefondate din prisma următoarelor considerente:
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâțiiDirecția Generală a Finanțelor Publice B-N, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJîmpotriva sentinței civile nr. 33/D din 24 2008 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 12 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red./
2 ex./04.06.2009
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima, Marta Carmen
