Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1693/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1693/R/2009
Ședința publică din 30 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Laura Dima
JUDECĂTOR 3: Silvia
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 4 din 9 iulie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr- privind și pe reclamanții intimați, și () și pe pârâții intimați CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL MUREȘ, TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că a fost admisă cererea de abținere formulată de d-na judecător - membru al completului de judecată 2 R * și cererea de abținere a domnului judecător - de pe programarea de permanență, în compunerea completului intrând doamna judecător.
Văzând că părțile au solicitat judecata în lipsă, instanța apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4 din 9 iulie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr-, s-a dmis acțiunea civilă formulată de reclamanții, (fostă și împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR ȘI TRIBUNALUL MUREȘ și în consecință au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și TRIBUNALUL MUREȘ să plătească reclamanților sporul de 50%, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația cerută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar pentru perioada 02.06.2005- 02.06.2008.
A fost obligat pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale menționate.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, eclamanții au calitatea de judecători la Curtea de APEL CLUJ, reclamanta a fost judecător și la TRIBUNALUL CLUJ în perioada menționată în acțiune iar reclamantul a fost judecător și la TRIBUNALUL MUREȘ în perioada indicată în acțiune.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor <LLNK 11996 50 11 202 47 29>art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a <LLNK 12000 83130 301 0 33>Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin <LLNK 12001 334 10 201 0 18>Legea nr. 334/2001.
Această decizie este obligatorie conform art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale, ale legilor de rectificare, iar în acest context și pentru ca pretențiile reclamanților să poată fi valorificate, în raport cu pârâții care nu dispun de fonduri decât după alocarea acestora de către menționatul pârât este necesar ca acesta să aloce fondurile necesare îndestulării creanțelor pe care reclamanții le au asupra celorlalți pârâți, aceasta fiind de fapt singura modalitate de a valorifica un drept de creanță asupra unei instituții publice cum sunt în speță pârâții.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor.
În motivarea recursului pârâtul arată că, în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor și excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților față de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Astfel, prin excepțiile invocate de către pârât, a arătat că cererea formulată de reclamanți direct împotriva Ministerul Finanțelor Publice, este inadmisibil, întrucât instituția nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamanții astfel încât aceștia să fie îndreptățiți să se îndrepte direct împotrivă.
Prin Legea nr.388/2007 publicată în Monitorul Oficial nr.902/31.12.2007, a fost adoptat bugetul pe anul 2008, anterior soluționării cererii reclamanților. Conform art.4 alin.1 și alin.2 din Legea nr.500/2002,legea bugetară anuală prevede și autorizează pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile, prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonează și se efectuează plăți, acestea reprezentând limita maximă care nu poate fi depășită.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice se reține că, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționara Ministerului Finanțelor Publice (dispoziție care este similară cu reglementarea anterioară din HG 386/2007) "elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
De asemenea, contrar celor invocate în recurs, reclamanții au solicitat obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate și nu să achite direct aceste drepturi, astfel încât instanța de fond a soluționat corect și excepția inadmisibilității acțiunii.
Drept urmare, se apreciază că interpretând corect dispozițiile legale menționate anterior, tribunalul a respins judicios excepțiile invocate, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 4 din 9 iulie 2008 Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar nr-, care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 4 din 9 iulie 2008 Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
PT.- - - - - PT.- PT.
În semnează pensionată semnează În semnează
Președintele instanței Președintele instanței Prim-Grefier
Red.D/Dact.
2 ex./06.08.2009
Jud.fond. și
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Laura Dima, Silvia
