Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 260/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie, Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.260/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș
- - - - JUDECĂTOR 3: Sorina Romașcanu
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine au venit spre soluționare recursurile civile formulate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor - prin N împotriva sentinței civile nr.16/C din 11 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.4562//103/2007.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic - pentru recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor - N, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Consilier juridic - arată că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Consilier juridic -, având cuvântul pentru recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor - prin N, solicită admiterea recursului declarat de această parte, astfel cum a fost formulat, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca nefondată.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.
Dezbaterile fiind formulate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor formulate, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.16/11.01.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost admisă acțiunea reclamanților, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază lunară, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, pentru perioada 1 octombrie 2000 la zi și pe viitor, până la încetarea situației creată prin discriminare, a fost respinsă excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor și obligat acest pârât să aloce și să includă în bugetul Ministerului Justiției sumele necesare efectuării plăților drepturilor salariale acordate reclamanților, iar pârâtul Tribunalul Neamța fost obligat să efectueze mențiunile privind acordarea acestui spor în carnetul de muncă al reclamanților.
S-a reținut, de către prima instanță, că reclamanții, judecători la Tribunalul Neamț, au invocat discriminarea lor în raport de prevederile art.I pct.42 din nr.OG82/2000, care au abrogat dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 în ce privește acordarea sporului de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Reclamanții au susținut că nr.OG83/2000 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art.114 alin.1 din Constituție fiind încălcat principiul ierarhiei actelor normative, deoarece printr-o lege ordinară au fost abrogate prevederi ale unei legi organice.
Prima instanță, față de dispozițiile art.107 alin.3 din Constituție, art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000; art.55 alin.1 din Legea nr.24/2000, a reținut că abrogarea art.I pct.42 din nr.OG83/2000 s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr.125/2000 și a dispozițiilor constituționale.
Totodată, s-a reținut că prin adoptarea nr.OG83/2000 legiuitorul a procedat la abrogarea unui drept recunoscut anterior reclamanților, însă în mod discriminatoriu, concomitent abrogării aceluiași drept a fost recunoscut și acordat în favoarea controlorilor financiari. Discriminarea reținută a fost motivată de prima instanță și raportat la situația similară pentru cele două funcții, apreciată ca atare de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia XXXVI/7.05.2007.
În consecință, s-a reținut că prin retragerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică recunoscut reclamanților prin art.47 din Legea nr.50/1996 concomitent cu acordarea acestui spor către alte categorii profesionale s-a produs o încălcare a dispozițiilor art.16 alin.1, 2 din Constituție și art.14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art.1 din Protocolul nr.1 la. art.1 alin.2 lit.e pct.i din nr.OG137/2000.
Referitor la excepția lipsei de calitate procesuală pasivă invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, aceasta a fost respinsă, prima instanță având în vedere dispozițiile art.1 din nr.OUG22/2002 și prevederile Legii nr.110/2007.
În ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților, pentru perioada 1.10.2000 - 1.10.2004, invocată de pârâtul Ministerul Justiției, prima instanță a reținut că termenul de prescripție este, în cauză, de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, față de prevederile art.1, 3 Decretul nr.167/1958, art.283 alin.1 lit.c din Legea nr.53/2003 și art.27 alin.2 din nr.OG137/2000. De la adoptarea însă a nr.OG83/2000, prin care sporul solicitat a fost retras reclamanților, legiuitorul a adoptat o serie de acte normative succesive, prin care a recunoscut acest spor pentru alte categorii profesionale (OG nr.9/2001, Legea nr.334/2002 și nr.OUG115/2004), care au drept instituirea unei discriminări permanente, iar dreptul la acțiune al reclamanților începe astfel să curgă de la ultima prevedere legală de genul celor menționate. În consecință, față de data intrării în vigoare a G nr.115/2004, respectiv 5.12.2004, prima instanță a reținut că acțiunea reclamanților nu a depășit termenul de prescripție de 3 ani.
În stabilirea modului de plată a despăgubirilor reținute ca fiind cuvenite reclamanților, prima instanță a avut în vedere indicele de inflație, în baza dispozițiilor art.1084 cod civil și nu dobânda legală prevăzută de art.1088 Cod civil, motivat de echilibrarea valorii pe care reclamanții sunt îndreptățiți să o pretindă pentru repararea efectivă a pierderii suferite.
Împotriva hotărârii Tribunalului Neamț au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Recurentul-pârât Ministerul Justiției a criticat sentința primei instanțe invocând următoarele aspecte:
- instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, procedând la modificarea și completarea arbitrară a unor acte normative;
- în mod greșit s-a reținut că prin abrogarea intervenită prin nr.OG83/2000 nu au fost respectate normele de tehnică legislativă, deoarece ordonanța menționată a fost emisă în temeiul dispozițiilor art.107 alin.1, 3 din Constituție și art.1 lit.q pct.1 din Legea nr.125/2000 și mai mult, această ordonanță a fost ulterior aprobată prin Legea nr.334/2001;
- în mod greșit a fost reținută starea de discriminare, având în vedere în acest sens prevederile nr.OG137/2000, față de care exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a dispozițiilor legale care le instituie nu la examinarea soluțiilor legislative alese de legiuitor;
- în mod greșit s-a reținut nerespectarea art.1 din Protocolul nr.1 la. deoarece aceste prevederi nu pot suplini sau recunoaște un drept pe care legislația internă nu îl prevede ci se referă la drepturi care trebuie să existe în patrimoniul celui care invocă protecția sa;
- în mod greșit s-a dispus acordarea pe viitor a sporului solicitat, instanța depășind astfel atribuțiile puterii judecătorești prin acordarea pe viitor a unui drept care nu este prevăzut de legislația în vigoare;
- în mod greșit a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune, întrucât față de dispozițiile art.8 din Decretul nr.167/1958, termenul de prescripție de 3 ani începe să curgă de la data intrării în vigoare a nr.OG83/2000.
La rândul său, recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor a criticat sentința primei instanțe sub aspectul modului de soluționare al excepției lipsei sale de calitate procesuală pasivă, susținând că, în raport de dispozițiile Legii nr.500/2002, Legii nr.631/2002, Legii nr.507/2003 și Legii nr. 511/2004, precum și față de prevederile nr.HG386/2007, nu are atribuții în ce privește rectificarea bugetară.
Analizând recursurile declarate, Curtea reține următoarele:
Intimații-reclamanți, judecători la Tribunalul Neamț, au solicitat plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru perioada 1.10.2000 la zi și pentru viitor.
Această problemă de drept privind acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de Legea nr.50/1996 și abrogat prin nr.OG83/2000 a constituit obiectul unui recurs în interesul legii, soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.21/10.03.2008.
Prin această decizie s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000.
Având în vedere această decizie și dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă, motivele de recurs formulate, vizând legalitatea și temeinicia hotărârii sub aspectul fondului litigiului sunt neîntemeiate.
Referitor însă la excepția privind prescripția dreptului material la acțiune, se reține că recursul formulat de Ministerul Justiției este întemeiat, sub acest aspect, pentru următoarele considerente:
Acțiunea reclamanților vizează plata unor drepturi salariale constând în sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, invocându-se caracterul discriminatoriu al abrogării acestui spor prin nr.OG83/2000.
Față de prevederile art.283 alin.1 lit.c Codul muncii și art.1, 3 din Decretul nr.167/1958, acțiunea formulată de reclamanți este supusă termenului de prescripție de 3 ani. Acest termen începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, respectiv de la data intrării în vigoare a nr.OG83/2000, în temeiul căreia sporul solicitat nu a mai fost plătit către reclamanți. În acest sens sunt de reținut și dispozițiile art.7 din Decretul nr.167/1958.
Faptul că prima instanță a reținut caracterul discriminatoriu al abrogării acestui spor prin nr.OG83/2000, în raport de acordarea aceluiași spor către alte categorii de personal nu are relevanță în ce privește momentul începerii curgerii termenului de prescripție, iar acest moment nu poate fi raportat la actele normative ulterioare nr.OG83/2000, prin care sporul a fost acordat altor categorii profesionale, deoarece termenul de prescripție, în speță, trebuie raportat la momentul nașterii dreptului la acțiune, ori acest drept a luat naștere odată cu intrarea în vigoare a actului normativ în temeiul căruia a fost încetată acordarea sporului solicitat.
În raport de aceste considerente, acțiunea reclamanților, formulată pentru perioada 1.10.2000 - 28.09.2004, este prescrisă și trebuie respinsă ca atare, astfel încât, în temeiul art.312 și art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recursul Ministerului Justiției va fi admis, cu modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul celor menționate.
În ce privește excepția lipsei de calitate procesuală pasivă reiterată în recurs de către Ministerul Economiei și Finanțelor, în mod corect prima instanță a procedat la respingerea ei, având în vedere necesitatea asigurării sumelor pentru efectuarea plăților cuvenite reclamanților și dispozițiile nr.OUG22/2002. Motivele invocate prin recurs vizează procedura ca atare de realizare a rectificării bugetare, fără relevanță în raport de obligația stabilită de prima instanță în sarcina acestui recurent-pârât.
În consecință, recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Ministerul Finanțelor împotriva sentinței civile nr.16/C din 11 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.4562//103/2007.
Admite recursul, declarat de Ministerul Justiției.
Modifică în parte sentința civilă nr.16/2008 a Tribunalului Neamț în sensul că pentru perioada 1.10.2000 - 28.09.2004 respinge acțiunea, ca fiind prescrisă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - GREFIER,
- -
red.sent./
red.dec.rec. /2.04.2008
tehnored./4.04.2008/3 ex.
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu
