Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 4425/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4425
Ședința publică din data de 11 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier: - -
xxxx
Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.388/18.02.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, Tribunalul Mehedinți și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că prin serviciul registratură intimatul pârât Ministerul Justiției a depus întâmpinare și că, în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de judecată, a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. nr.388/18.02.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta, jud.M împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI B, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanta în calitate de magistrat la Judecătoria Orșova din cadrul pârâtului a solicitat obligarea pârâților la plata actualizată a sporului de stres, în procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu septembrie 2004 și până la dată executării hotărârii judecătorești
Sporul de stres a fost prevăzut în favoarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate prin art.47 din Legea nr.50/1996.
Prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000, se abrogă total și expres art.47 din Legea nr.50/1996.
Susținerile reclamantei că acest spor a fost abrogat neconstituțional, nu pot fi primite deoarece abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, prin OG nr.83/2000, este permisă în raport de dispozițiile exprese ale art.115 din Constituția revizuită, care reglementează competența legislativă delegată Guvernului de a interveni prin ordonanțe simple, în baza unei legi speciale de abilitare, în materii ce nu fac obiectul legilor organice (Legea nr.50/1996 nu face parte din categoria legilor organice, deoarece nu reglementează domeniile rezervate legilor organice și a fost votată în conformitate cu dispozițiile art.76 din Constituția revizuită "cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră".
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a decis că "drepturile salariale suplimentare, cum sunt primele, sporurile sau adaosurile prevăzute în actele normative, nu constituie drepturi fundamentale consacrate de Constituție, care nu ar mai putea fi modificate sau chiar anulate".
De asemenea, a constatat că diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții.
Legiuitorul este deci în drept, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal, cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
Referitor la lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată prin întâmpinare,instanța a constatat că pârâta nu are calitate procesuală pasivă în cauză și a respins acțiunea față de aceasta întrucât nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, neexistând nici un fel de raporturi de muncă cu aceștia, mai mult pârâtul nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții și ministere.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În acest sens arată că prin decizia nr.21 din 10.03.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție soluționând un recurs în interesul legii a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc șu suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
Articolul 47 din Legea 50/1996 nu a fost abrogat în mod explicit, iar prin OUG 27/2006 așa cum a fost modificată prin Legea 45/2007 în art.41 a prevăzut abrogarea integrală a OUG 177/2002 fără însă a se face referire la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea 50/1996 în sensul abrogării acestui text de lege, astfel că acesta a rămas în vigoare.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecând fondul cauzei să fie admisă acțiunea.
Prin întâmpinare Ministerul Justiției solicită respingerea recursului, arătând că art.47 din Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a fost abrogat prin art.I pct.42 din OG 83/2000.
Cu atât mai mult acest spor a fost inclus în coeficientul mărit față de Legea 50/1996 urmare a Legii nr.76/2000 prin care s-a majorat valoare de referință universală și indicatorul de prioritate sectorială pentru membrii autorităților legislativă și executivă, astfel că ar însemna că se realizează o dublă acordare a sporului de 50 %, ceea ce nu poate fi admis.
Acordarea în continuare a acestui spor este inadmisibilă întrucât se referă la un drept pe viitor care nu s-a născut încă, iar aceste drepturi solicitate nu sunt prevăzute de legislația în vigoare.
Decizia invocată de recurenta reclamantă este de natură să influențeze soluția primei instanțe.
Recursul se admite pentru considerentele care se expun:
Astfel, chiar dacă art.47 din Legea 50/1996 a fost abrogat prin art. pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, OG nr.83/2000 reprezintă o ordonanță ordinară, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organică, se constată că au fost încălcate dispozițiile art.114 din Constituția României, în vigoare la acea dată.
Conform prevederilor art.114 alin 1 din Constituția României, în forma anterioară republicării acesteia, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, art.72 alin.3 precizând expres care sunt domeniile ce pot fi reglementate prin lege organică, printre acestea fiind cuprinse și cele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi (lit.h) și la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială(lit.i)
În domeniul raporturilor de muncă, se cuprinde și salariul, ca un element esențial al acestora, astfel că problema salarizării personalului din organele autorității judecătorești, printre care și judecătorii, trebuia reglementată numai prin lege organică, nu printr-o lege ordinară, așa cum s-a procedat, în dezacord cu prevederile constituționale menționate mai sus.
Prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice, prevăzut de Legea nr.24/2000.
Art.4 din Lg.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevede că "actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituție".
Și prin raportare la dispozitiile Legii 24/2000 s-a constatat că prin OG nr.83/2000 s-au încălcat prevederile art.114 alin.1 și art.72 alin.3 din Constituția României, prin ordonanță neputându-se reglementa salarizarea personalului din organele autorității judecătorești, problemă ce se putea stabili numai prin lege organică.
Pe de alta parte, conform art.41 alin.2 din Constituție, "salariații au dreptul la măsuri de protecție socială".
Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit precum și alte situații specifice stabilite prin lege"
In speta, atunci cand a acordat magistratilor sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, legiuitorul a recunoscut ca aceasta categorie socioprofesionala este supusa unor riscuri, iar activitatea pe care o desfasoara presupune o suprasolicitare neuropsihica.
Prin abrogarea, fara nici un motiv a acestei dispozitii legale, magistratii au fost lipsiti, fara nici o justificare, de aceste drepturi salariale, desi conditiile de lucru care au determinat anterior acelasi legiuitor sa acorde sporul, nu s-au schimbat.
Art.53 din Constituție prevede că "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav." "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce o atingere existenței dreptului sau a libertății."
Prevederile OG 83/2000 încalcă dispozițiile constituționale menționate mai sus, ca și ale art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale, deoarece măsura adoptată prin ordonanță nu este proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere însăși existenței dreptului.
Acest spor reprezintă un bun în înțelesul art 1 din Protocolul 1, având o valoare economică, iar reclamanții nu pot fi lipsiți de proprietatea unui bun decât în condițiile prevăzute de Convenție. Ori, aceste condiții nu sunt îndeplinite, nejustificându-se eliminarea sporului.
La data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Lg.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, existente în aceeași formă și astăzi.
De altfel, dispozițiile art.155, 165,236, 239 și 241 pct.1 lit. d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
În sensul acordării sporului de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație de Justiție prin decizia invocată de recurentă nr.21 din 10.03.2008 prin care s-a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoarea a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
Potrivit art.329 alin. ultim pr.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanță, astfel că în mod greșit nu a fost acordată suma solicitată de reclamantă.
În aceste condiții nu pot fi primite susținerile din întâmpinarea Ministerului Justiției, recurenta fiind îndreptățită la plata sporului solicitat.
Ca atare, în temeiul art.312 pr.civ. se admite recursul și se modifică sentința în sensul că pe fond se admite acțiunea și obligă pârâții către reclamantă la plata sporului de suprasolicitare de 50% calculat la indemnizația lunară brută, începând cu data de 01.09.2006 la zi, reactualizat la data plății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.388/18.02.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, Tribunalul Mehedinți și Curtea de APEL CRAIOVA.
Modifică sentința în sensul că pe fond admite acțiunea.
Obligă pârâții către reclamanți la plata sporului de suprasolicitare de 50% calculat la indemnizația lunară brută, începând cu data de 01.09.2006 la zi, reactualizat la data plății.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.ML
Ex.4/MC/16.06.2008
Jud.fond.
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Corneliu Maria, Marian Lungu