Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 461/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 461/R-CM
Ședința publică din 11 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1345/CM din data de 27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic, pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor-A, în baza delegației de la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, întâmpinare din partea intimaților-reclamanți, prin Sindicatul Învățământului Preuniversitar Muntenia.
Consilier juridic, pentru intimatul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor-A, invocă excepția tardivității formulării recursului și solicită respingerea acestuia în acest sens.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea introdusă la data de 26.02.2008, reclamantele, -, și, reprezentate de Sindicatul Învățământului Preuniversitar "Muntenia", au chemat în judecată pe pârâții Grădinița cu Program prelungit nr.17 "Căsuța cu povești" P, Centrul Bugetar Colegiul Național "C " P, Municipiul P - prin Primar, Inspectoratul Școlar al Județului A, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția -ă a Finanțelor Publice A, Ministerul Educației, Cercetării și T și Consiliul Județean A, pentru a fi obligați: pârâții Grădinița cu Program prelungit nr.17 "Căsuța cu povești" P, Inspectoratul Școlar al Județului A și Ministerul Educației, Cercetării și T la reducerea normei didactice de predare cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului; toți pârâții - la plata drepturilor salariale, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus de câte două ore pe săptămână față de norma didactică pe perioada octombrie 2001 - 17.08.2003, actualizate cu indicele de inflație și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanții au arătat că sunt încadrați în funcția didactică de educator la Grădinița cu Program prelungit nr.17 "Căsuța cu povești" P, că potrivit art.45 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic " personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului."
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul primar se stabilește pe clasă sau clase simultane și nu pe ore, fără a se distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică, art.45 alin.1 instituie beneficiul reducerii normei didactice cu două ore săptămânal fără diminuarea salariului impunând două condiții: o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic
Au precizat reclamanții că acest drept izvorăște din lege încă din anul 1997, însă nu a fost niciodată aplicat, Guvernul României a recunoscut existența și a promis plata tuturor diferențelor salariale numai pentru perioada octombrie 2001-septembrie 2004.
Prin întâmpinare, Municipiul Pai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale în raport de dispozițiile Legii nr.486/2006, ale Legii nr.128/1997, ale Legii nr.215/2001, arătând că repartizarea sumelor din bugetul de stat destinate finanțării activității din învățământ pe comune, orașe, municipii se face prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective, iar calculul drepturilor salariale pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt calculate de ordonatorii terțiari de credite. De asemenea, potrivit nr.OUG17/2006 diferențele salariale se plătesc din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și T, nu de la bugetul local al Municipiului
Pe fond, intimatul arătat că solicită respingerea acțiunii pentru că Municipiul P nu are calitatea de ordonator principal de credite.
În termen legal, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tad epus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în susținerea căreia a arătat că nu este angajatorul reclamantelor și nu are obligația de a plăti acestora drepturile salariale solicitate în acțiune.
Între Ministerul Educației, Cercetării și T și cadrele didactice nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă, cu atât mai mult nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor.
Calitatea de angajator, așa cum este definită această noțiune la art.10 și art.14 din Legea nr.53/2003, o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997 coroborat cu art.7 alin.8 din Legea nr.84/1995 și art.22 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
Tot în susținerea acestei excepții Ministerul Educației, Cercetării și T arată că nu este nici ordonator de credite pentru unitățile din învățământul preuniversitar de stat, motiv pentru care nu poate plăti diferențele salariale nici unui cadru didactic.
Art.16 din Normele metodologice privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.2192/2004 prevede: "Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii."
Cu privire la plata drepturilor salariale începând cu anul 2001, același pârât a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, în raport de disp.art.166 Codul muncii.
În ceea ce privește întreruperea termenului de prescripție de 3 ani prin recunoașterea drepturilor salariale de către debitor, s-a arătat de către Minister că Acordul invocat de reclamante, aprobat prin nr.OUG17/2006, reglementează plata diferențelor salariale rezultate prin aplicarea prevederilor Legii nr.128/1997, referitoare la stabilirea salariului de bază al cadrelor didactice.
Nici acest Acord și nici nr.OUG17/2006 nu au ca obiect reducerea normei didactice cu două ore, potrivit art.45 alin.1 din Legea nr.128/1997 și nici plata drepturilor aferente în cazul efectuării acestor ore.
Pe fond, apărările pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și T au fost de respingere a acțiunii ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Reclamantele nu au contestat în perioada de 2 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată modul de stabilire a salariului așa cum prevedeau dispozițiile art.27 din nr.HG281/1993, astfel că pentru trecut solicitarea este neîntemeiată.
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere art.25 din Decretul nr.31/1954 și art.3 alin.48 din nr.HG386/2007 privind organizarea și funcționare
În raport de aceste dispoziții pârâtul susține că este eronată opinia reclamantelor referitoare la introducerea în cauză a Ministerului Economiei și Finanțelor, făcându-se o gravă eroare atunci când se consideră că acest minister poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat.
În realitate, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului general consolidat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată în Legea finanțelor publice nr.500/2002 art.19-35.
Pârâtul Consiliul Județean Aai nvocat prin întâmpinare excepția lipsei calității sale procesuale pasive, cu următoarea motivare:
Potrivit Legii nr.215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean A nu are în atribuții finanțarea unităților de învățământ subordonate Inspectoratului Școlar sau altor școli care nu au raporturi juridice de subordonare, ci doar atribuții în domeniul educației pentru serviciile publice din subordine.
Consiliul Județean are doar rol consultativ în ceea ce privește cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului A, cu motivația că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată se face prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene după consultarea acestei instituții, în conformitate cu dispozițiile din Legea bugetului de stat pe anul 2008.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.1345/CM/27.11.2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean A, și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, respingând acțiunea față de acești pârâți.
A fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației Cercetării și T și excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului
De asemenea a fost respinsă acțiunea față de Inspectoratul Școlar
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamante și obligați pârâții Grădinița cu program normal nr.17 "Căsuța cu " P și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal să plătească acestora diferențele de drepturi salariale, reprezentând plata cu ora a două ore efectuate suplimentar săptămânal, pentru perioada octombrie 2001 - 17.08.2003, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Pârâta Grădinița cu program normal nr.17 "Căsuța cu " Paf ost obligată la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamantelor.
A fost obligat pârâtul Municipiul P să vireze pârâților Grădinița cu program normal nr.17 "Căsuța cu " P și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal fondurile necesare achitării drepturilor solicitate prin prezenta acțiune.
S-a respins cererea privind reducerea normei didactice și au fost obligați Grădinița cu program normal nr.17 "Căsuța cu " P și Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal la 1000 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Analizând cu prioritate excepțiile invocate potrivit art.137 Cod procedură civilă, tribunalul a apreciat ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Județean A, sens în care a respins acțiunea reclamantelor față de acești pârâți.
Întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de angajator al reclamantelor și nu este nici ordonator de credite, acesta nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean nu are calitate procesuală pasivă întrucât "În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean".
În art.20 alin.1 din același act normativ se menționează "Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale."
În raport de aceste dispoziții unitatea administrativ teritorială care ar fi putut sta în judecată este Județul A prin Președintele Consiliului Județean.
Însă, potrivit Legii nr.388/2007, legea bugetului de stat pe anul 2008, nici această unitate administrativ-teritorială nu are calitate procesuală pasivă, deoarece Județul A nu mai are calitatea de ordonator de credite, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată făcându-se prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene, după consultarea Consiliului Județean.
Deci, Consiliul Județean are numai un rol consultativ în ceea ce privește alocarea bugetului privind cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Educației, Cercetării și Taf ost privită ca neîntemeiată și respinsă ca atare, având în vedere că primul capăt din acțiune are ca obiect asigurarea reducerii normei didactice diminuată cu 2 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare și instruire practică.
În acest sens, instanța a constatat că norma didactică se regăsește în planul de învățământ a cărui întocmire intră în atribuțiile Ministerului Educației, Cercetării și T potrivit art.12 din Legea nr.84/1995 coroborat cu art.44 din Legea nr.198/1997 privind statutul personalului didactic.
Excepția prescrierii dreptului material la acțiune a fost respinsă, având în vedere disp.art.16 și 17 din Decretul nr.167/1958, privind întreruperea prescripției extinctive prin recunoașterea dreptului pretins, așa cum rezultă din Acordul încheiat la 28.11.2005 Comisia de negociere a Guvernului României și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ.
Excepția lipsei calității procesuale a Municipiului Paf ost de asemenea respinsă, având în vedere disp.art.167 al.3 din Legea nr.84/1995 republicată, în care se prevede că finanțarea de bază a unităților de învățământ se realizează prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin acestea, fiind ordonator secundar de credite.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantele au calitatea de personal didactic - respectiv de educator, intrând sub incidența Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.
Norma didactică de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare, curentă a preșcolarilor și elevilor se stabilește, potrivit art.43 alin.l lit.a din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Față de prevederile art.43 alin.1 lit.c din lege, norma didactică a preșcolarilor și elevilor se stabilește pe grupă sau grupe combinate și nu pe ore ca în cazul profesorilor din învățământul preuniversitar.
Dispozițiile următoare acestui text de lege, prin care se reglementează conținutul normei didactice se referă și la învățământul preșcolar și școlar.
A se vedea în acest sens art.44 pct.1, 2, 3 și 4 din lege prin care se stabilește, fără deosebire de tipul de învățământ conținutul normei didactice, fie se detaliază acest conținut pentru învățământul preșcolar și școlar.
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul preșcolar și școlar se stabilește pe grupă sau grupe combinate și nu pe ore, legiuitorul a prevăzut la art.45 pct.1 fără a distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică că personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Punctele 2 și 3 ale acestui articol de lege constituie cazuri speciale sau excepții de la norma generală prevăzută la punctul 1.
Că prevederile art.45 pct.1 din Legea nr.128/1997 se aplică tuturor categoriilor de personal didactic rezultă și din topografia textelor de lege amintite.
Faptul că personalul didactic care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ și de grad didactic I, cum este și cazul reclamantelor, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal nu înseamnă reducerea activității de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare cu două ore săptămânal, dată fiind stabilirea normei didactice pe grupă sau pe grupe combinate, ci presupune efectuarea plății drepturilor salariale pentru cele două ore săptămânale, care depășesc norma didactică redusă la care au dreptul, prin plata cu ora conform art.51 pct.8 coroborat cu art.49 pct.1 și art.43 alin.l lit.a din lege.
În ceea ce privește acțiunea îndreptată împotriva pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului A, instanța a apreciat că este neîntemeiată, întrucât reducerea normei didactice și plata drepturilor salariale nu intră în atribuțiile sale reglementate potrivit disp. art.142 din Legea nr.84/1995 republicată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, Ministerul Educației, Cercetării și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub motivul de recurs prevăzut de art.3041Cod procedură civilă arătând, în esență, că greșit au fost soluționate excepțiile calității procesuale pasive a recurentului și respectiv cea a prescripției dreptului material la acțiune al reclamantelor.
Examinând cu prioritate excepția declarării tardive a recursului se constată că aceasta este fondată.
Potrivit art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor colective de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Potrivit dovezii de comunicare aflată la dosar, sentința instanței de fond i-a fost comunicată recurentului la data de 15.01.2009, astfel că acesta putea formula recurs legal până la data de 26.01.2009.
Recursul de față a fost formulat la data de 29.01.2009, deci peste termenul legal prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999.
În consecință, Curtea, va respinge recursul de față ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul formulat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, împotriva sentinței civile nr.1345/CM/27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/18.03.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
