Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 884/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 884/
Ședința publică din 30 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 354 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Sa făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile sunt declarate și motivat în termenul prevăzut de lege, scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Văzând lipsa părților la termenul de astăzi și față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța în baza actelor dosarului reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 354 din 13 martie 2008 Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, a admis în parte acțiunea civilă, având ca obiect un conflict de drepturi, formulată de reclamanții, G, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Târgu Mureș, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, și, drept consecință:
- a obligat pârâții să acorde fiecărui reclamant un concediu de odihnă suplimentar anual de 3 zile, începând cu data de 06.12.2007 și în continuare, atâta timp cât reclamanții lucrează în condiții vătămătoare.
- s-au respins restul pretențiilor reclamanților.
Pentru a statua astfel, prima instanță a reținut că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești beneficiază de sporul de 15% pentru condiții deosebite de muncă, conform art. 22 din nr.OG 8/2007, neexistând nici un alt temei legal pentru acordarea sporului distinct de lucru la calculator. Pentru acordarea concediului de odihnă suplimentar cu trei zile lucrătoare anual, instanța de fond a făcut aplicațiunea art. 142 Codul muncii (norma generală), coroborat cu art. 65 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 (norma specială).
Împotriva sentinței civile menționate, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M au înaintat în termen legal recurs.
Recurenții au solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii integrale a acțiunii civile a reclamanților, invocându-se motivul prev. de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
În opinia recurentului Ministerul Justiției hotărârea atacată este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea dispozițiilor legale în materia dedusă judecății, întrucât concediul anual de odihnă al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este reglementat prin legea specială, respectiv art. 65 din Legea nr. 567/2004, în sensul că acest personal beneficiază anul de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare. Această normă specială are prioritate față de norma generală prevăzută de Codul muncii în art. 142, nefiind admisibilă prelungirea concediului anual de odihnă al persoanelor care lucrează la calculator cu 3 zile anual.
Prin recursul declarat Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Maa rătat că o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, în materia litigiilor de muncă este inadmisibilă, întrucât între părțile în litigiu, pe de o parte și Ministerul Economiei și Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice M, pe de altă parte, nu există raporturi juridice de muncă.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art.3041Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele:
Potrivit art. 65 din Legea nr. 567/2004 "personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare". Dispoziția legală enunțată are un caracter special, având prioritate față de dispozițiile Codului muncii, reclamanții neputând invoca regulile generale prevăzute de legislația muncii din moment ce actele normative speciale nu reglementează zile de concediu suplimentare pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare.
De altfel, potrivit art. 1 alin. 2 din Codul muncii, dispozițiile acestui cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii. De asemenea, prevederile Codului muncii se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective. Contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare, însă, prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
În fine, prin mai multe decizii emise recent de Curtea Constituțională, obligatorii pentru instanțe, s-a statuat că în aplicațiunea art. 27 din nr.OG 137/2000 instanțele de judecată nu au competența să anuleze sau să refuze aplicarea unor acte normative, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, în caz contrar, fiind vorba de o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.
Prin prisma acestor prevederi legale, instanța de recurs apreciază că în mod nelegal s-a dispus prin sentința atacată acordarea concediului de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare, în condițiile în care concediul de odihnă pentru personalul auxiliar din instanță și parchetele de pe lângă acestea este reglementat prin dispoziții cu caracter special care au prioritate față de prevederile Codului muncii, ceea ce atrage incidența în cauză motivului de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, hotărârea atacată fiind pronunțată cu aplicarea greșită a prevederilor legale aplicabile în materie.
Așa fiind, în baza celor expuse, și constatând incidența motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, urmează a se admite recursurile declarate și a se modifica în parte hotărârea atacată, în sensul respingerii integrale a acțiunii formulate de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M,--3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 354 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
Modifică în tot hotărârea atacată în sensul că respinge integral acțiunea reclamanților pentru drepturi salariale.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
Pt. Pt.
aflată în concediu de fiind plecat de la instanță,
odihnă, semnează semnează președintele
președintele instanței instanței
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
15.07.2009
Jud.fond:;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
