Conflict de competență. Sentința 16/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr.16

Ședința secretă de la 17 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anamaria Monica Busuioc

GREFIER: - -

********************************************

La ordine a venit spre soluționare conflictul de competență intervenit cu privire la soluționarea dosarului nr-, privind pe reclamant în contradictoriu cu și alții având ca obiect pretenții. -

La apelul nominal făcut în camera de consiliu au răspuns pentru reclamant avocat și pentru pârâtul avocat, lipsă fiind celelalte părți.-

Procedura este legal îndepălinită, cu citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.-

La întrebarea instanței avocat, arată că la instanța de fond, nu a fost vorba de o modificare a acțiunii ci doar de o completare raportat la excepțiile puse în discuție.

Având cuvântul, cu privire la competență, solicită a se constata că aceasta revine tribunalului având în vedere că în prezent față de excepțiile puse în discuție completarea acțiunii și cu art.172, 171 și 261 Codul Muncii.

Susține că raportat la excepția invocată este vorba de un litigiu de muncă și pornind de la raporturile de muncă a înțeles ca instanța să-și aleagă între cele două temeiuri de drept invocate. Deci fiind vorba de un litigiu de muncă instanța trebuia să se declare ca fiind competentă.-

Avocat pentru pârâtul a solicitat a se constata că raportat la dispozițiile art.998 și 999 acțiunea formulată este o acțiune civilă că așa cum a fost inițial formulată era de competența judecătoriei și în acest cadru nu poate reclamantul să vină și să-și modifice sau să-și completeze acțiunea.-

Că pe parcursul judecății reclamantul a mai invocat și alte articole din Codul Muncii nu se poate lăsa la aprecierea instanței să-și aleagă temeiul de drept al acțiunii. Atâta vreme cât acțiunea nu a fost modificată sau completată în termenul procedural solicită respingerea solicitării de a se constata competența de soluționare în favoarea Tribunalului. -

S-au declarat dezbaterile închise.-

CURTEA -

- deliberând -

Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2787/31 martie 2008, Judecătoria Bacău, admițând excepția necompetenței materiale a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții, Ministerul Apărării Naționale și UM 02290 în favoarea Tribunalului Bacău. -

Instanța a reținut că:

Prin cererea înregistrată sub nr. 6453/180/08.06.2007 pe rolul Judecătoriei Bacău reclamantul G în contradictoriu cu pârâții, MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE și UM 02290 a solicitat ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună obligarea acestora în solidar la plata sumei totale de 42.800 RON(12.970 EURO) reprezentând daune materiale, precum și plata sumei de 60.000 RON(18.170 EURO) reprezentând daune morale.

În motivarea cererii reclamantul arată că la data de 28.02.2006, în timp ce exercita o activitate de tăiere a crengilor în livada de pomi fructiferi ai Unității Militare nr. 02290, a căzut fracturându-și femurul de la piciorul drept, fractură care i-a provocat leziuni care au necesitat peste 170 de zile de îngrijiri medicale, 270 de zile de concediu medical și încadrarea sa în gradul II de invaliditate.

În continuare reclamantul arată că era încadrat în cadrul UM 02290 pe postul de șofer, grad civil, iar atribuțiile și sarcinile sale erau stabilite conform fișei postului și a statutului de organizare, acestea constând în întreținerea și remedierea defecțiunilor apărute la autovehiculul unității, executarea atribuțiilor plantonului pe parcul de autovehicule. Activitatea de toaletare a pomilor fructiferi nu a reprezentat o sarcină menționată în fișa postului, nesemnând în acest sens nici un document referitor la însușirea normelor elementare de protecția muncii cu privire la activitatea de curățare a pomilor, având în vedere că această activitate se desfășura la înălțime și se impunea atât supravegherea celor care lucrau în aceste condiții, cât și acordarea unui echipament de protecție.

În drept a invocat dispozițiile art. 998-999 și 1000 alin. 3.civ.

La termenul de judecată din 20.02.2008 reclamantul a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Bacău motivând că angajatorul, în speță UM 02290 este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu.

În drept reclamantul a invocat dispozițiile art. 171, 172 și 269 din Codul Muncii.

Judecătoria a constat că în cauză reclamantul a avut calitatea de salariat al UM 02290, aspect care rezultă din copia carnetului de muncă, fapta culpabilă care se invocă este plasată în timpul exercitării sarcinilor de serviciu de către acesta iar pretinsul prejudiciu pe care l-ar fi încercat și care urmează a fi dovedit, este în cadrul acelorași atribuții de serviciu. Prin urmare, pârâta UM 02290 avea la acea dată calitatea de angajator obligat în temeiul legii să asigure protecția muncii personalului angajat, iar reclamantul avea calitatea de angajat în baza unui contract individual de muncă, astfel în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 171, 172 și 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.

Aceeași concluzie se desprinde și din analiza dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, modificată, care prevăd că sunt conflicte de drepturi următoarele:

a) conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetareacontractelor individuale de muncă;

b) conflictele în legătură cu executarea contractelor colective de muncă.

De asemenea, art. 68 din aceeași lege dispune că sunt, de asemenea, considerateconflicte de drepturi conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părți prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite prin contractul individual de muncă.

cu soluționarea cauzei, ca litigiu de muncă, Tribunalul Bacău, prin sentința civilă nr.566/30 iunie 2008 admis excepția necompetenței materiale, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, a fost ă Curtea de APEL BACĂU în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Bacăua reținut că:

Judecătoria Bacăua reținut că în cauză sunt incidente disp. art. 67, 68 din Legea 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, potrivit cărora sunt conflicte de drepturi conflictele ivite în legătură cu executarea contractelor individuale de muncă, conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părți prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor stabilite prin contractul individual de muncă.

Potrivit art. 46 din Legea 90/1996 legea protecției muncii, dispozițiile reluate și de art. 44 din Legea nr. 319/2006, legea securității și sănătății în muncă, angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile (.) pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale de stat.

Textul nu face distincție între dispozițiile legii civile de drept material sau de drept procesual, astfel încât tribunalul apreciază că și în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei deduse judecății, în lipsa unor dispoziții exprese, sunt aplicabile dispozițiile art. 1. potrivit cărora judecătoriile judecă în primă instanță toate procesele și cererile, în afara de cele date prin lege în competența altor instanțe.

În consecință, competența de soluționare a cauzei va fi dedicată în favoarea Judecătoriei Bacau și constatându-se ivit conflictul negativ de competență, va fi ă, în temeiul art. 20 pct. 2 și al art. 22 alin. 2. Curtea de APEL BACĂU în vederea soluționării acestuia.

ă cu conflictul negativ ivit între cele două instanțe, Curtea apreciază că Judecătoria Bacău este competentă să judece cauze.-

Astfel, la 8 iunie 2007, Judecătoria Bacăua fost învestită cu soluționarea unei acțiuni în pretenții, întemeiată pe dispozițiile art.998- 999 și 1000 alin.3 Cod civil. -

Ulterior, la termenul din 20 februarie 2008 (de remarcat că se trecuse la administrarea de probatorii: înscrisuri, se propuseseră martori urmând administrarea probei cu expertiză, interogatoriu) reclamantul, prin apărător,a invocat că "prezenta cauză poate fi considerată ca litigiu de muncă în temeiul art.269 coroborat cu art.171 -173 Codul Muncii " apărătorul precizând " că își menține acțiunea așa cum a fost formulată, lăsând la aprecierea instanței dacă obiectul acțiunii este litigiu de muncă sau nu".-

Având în vedere aceste aspecte și față de precizarea apărătorului reclamantului făcută în fața Curții cum "că la instanța de fond, nu a fost vorba de o modificare a acțiunii ci doar de o completare raportat la excepția pusă în discuție", constată că Judecătoria a fost învestită cu o acțiune în pretenții întemeiată pe art. 998, 999 și art.1000 alin.3 Cod Civil, iar în subsidiar, cu o acțiune întemeiată pe art.269, 171 și 172 Codul Muncii. -

Este evident că prima instanță și-a însușit acest subsidiar, considerându-l în termen, această concluzie rezultând din nerespingerea ca tardivă a acestei completări (1) și din faptul că a admis excepția necompetenței, declinând competența în favoarea Tribunalului Bacău (2). Acest aspect prezintă relevanță pentru C, întrucât regulatorul de competență nu poate "califica" acțiunea, ea nefiind învestită cu acest aspect.

Altfel spus, față de calificarea dată de reclamant prin cererea principală și completarea la acțiune (în drept are caracterul unui subsidiar) se apreciază că prima instanță este competentă să judece cauza. Totodată, față de această "completare" se va pune problema disjungerii (având în vedere că normele legate de competență materială sunt absolute) acesteia (a completării) și trimiterii spre soluționare instanței competente, cu eventuala suspendare a uneia dintre cereri până la soluționarea celeilalte cereri.

Deși, aparent, soluția adoptată este una formalistă, în realitate nu este așa, de vreme ce prima instanță și-a însușit completarea ( de fapt este vorba despre o "altă acțiune" având în vedere că temeiul juridic este altul, iar " o prorogare de competență" nu poate surveni nici în cazul Judecătoriei (prin soluționarea și a completării) nici în cazul Tribunalului (prin soluționarea acțiunii principale).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Stabilește că instanța competentă să judece litigiul dedus judecății este Judecătoria Bacău, în primă instanță.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 17 2008.

PREȘEDINTE GREFIER

Tehn.red.EG.8 decembrie 2008.-

Ex.6 com.părți 9 decembrie 2008.-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACAU

SECȚIA CIVILĂ

Nr-

Din 9 decembrie 2008

CĂTRE,

JUDECĂTORIA BACAU

Vă înaintăm spre competentă soluționare dosarul nr-, privind pe G și și alții. -

PREȘEDINTE GREFIER

Președinte:Anamaria Monica Busuioc
Judecători:Anamaria Monica Busuioc

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Conflict de competență. Sentința 16/2008. Curtea de Apel Bacau