Constatare nulitate act juridic. Decizia 1076/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR.1076/
Ședința publică din 04 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu JUDECĂTOR 2: Mariana Stan
JUDECĂTOR 3: Corina Pincu
Judecător: - --
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.36 pronunțată la data de 4 februarie 2009, de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata-reclamantă, asistată de av., în baza împuternicirii avocațiale nr.2745/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual, lipsind recurentul-pârât.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 1,5 lei și a chitanței de plata taxei judiciare în sumă de 6,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat precizează că prezenta cauză a fost disjunsă din acțiunea de partaj și apreciază că a fost conceptată și citată în mod eronat, aceasta fiind parte numai în cauza de partaj, nu și în cea privitoare la constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor, care a rămas pe rolul prezentei instanțe, sens în care solicită îndreptarea acestei erori materiale. Depune întâmpinare din partea intimatei-reclamante.
Curtea, constată că din eroare a fost conceptată în această cauză, în calitate de intimată-pârâtă, și dispune rectificarea conceptei de citare.
La solicitarea instanței, apărătorul intimatei, precizează că valoarea terenului în suprafață de 1o ha. situat în comuna, ce face obiectul prezentei cauze nu poate fi peste 1 miliard de lei, întrucât este zonă de câmpie, iar în notarilor publici figurează cu 5 milioane lei vechi/ha. Mai arată că cererea dedusă judecății nu este o petiție de ereditate, ci o acțiune în anularea certificatului de moștenitor emis în lipsa uneia dintre persoanele ce invocă un drept asupra unor bunuri succesorale.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui, punând în discuția părților calificarea acțiunii principale prin care se pretinde instanței judecătorești recunoașterea titlului de moștenitor legatar asupra unui bunut singuli, evaluabil, împotriva pretinsului moștenitor universal care îl deține, precum și incidența dispozițiilor art.2821Cod procedură civilă cu privire la admisibilitatea căii de atac.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele invocate în scris, pe care le susține punct cu punct. Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Dată fiind calificarea acțiunii, în opinia sa, cererea nu este una evaluabilă, patrimonială, ci una neevaluabilă, așa încât, nu sunt incidente dispozițiile art.2821Cod procedură civilă, recursul de față fiind unul admisibil.
Pe fond, susținerea recurentul-pârât potrivit căreia intimata ar fi renunțat la calitatea sa de legatar cu titlu particular este una nefondată, întrucât renunțarea este un act juridic unilateral expres și solemn, nu poate fi tacită sau dedusă din alte chestiuni. La momentul deschiderii succesiunii, toți cei care au vocație succesorală trebuie să o manifeste. Atât mama recurentului cât și mama intimatei au fost surori cu C, iar la data decesului acesteia, mama intimatei trăia. Din întreaga sa atitudine, a rezultat că a acceptat succesiunea.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.4164 din 2 iulie 2008, Judecătoria Pitești, admițând acțiunea formulată de împotriva pârâților - și, a anulat certificatul de moștenitor emis sub nr.67/22 martie 2007 de Biroul Notarilor Publici Asociați și, cu prilejul dezbaterii succesiunii defunctei C, deschisă la data de 23 octombrie 2006 în Municipiul Pitești și a respins cererea privind plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a reținut în fapt că pârâtul - a solicitat eliberarea certificatului de moștenitor al defunctei, în valorificarea calității sale de legatar universal al acesteia, bazându-se pe lipsa oricăror moștenitori rezervatari și pe actul de dispoziție, în favoarea sa, al defunctei.
Nulitatea însă a actului s-a constatat a fi fost dată de faptul că, după întocmirea acestui legat universal, aceeași defunctă a dispus pentru cauză de moarte, pentru cota sa de 10 ha. teren, asupra cărora se considera proprietară, în temeiul titlului de proprietate eliberat în comuna, județul T, de pe urma autorilor comuni și, în favoarea nepoatei sale de soră, reclamanta.
Cum succesiunea acesteia a fost acceptată de către reclamantă în termenul prevăzut de art.700 Cod civil, vătămătoare s-a considerat eliberarea certificatului de moștenitor fără discutarea eventualului său drept asupra moștenirii.
Capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată a fost respins, ca urmare a recunoașterii, la prima zi de înfățișare, a pretențiilor reclamantei, de către pârât.
Întrucât la dosarul cauzei pârâtul a formulat cerere reconvențională pentru ca instanța să dispună ieșirea din indiviziune, față de reclamantă, precum și față de numita, pentru terenul de 29,7 ha. situat în comuna, județul T, înscris în titlul de proprietate nr.-/9 octombrie 2002, provenind după urma autorilor și, a cărui soluționare depinde de soluția ce are a se pronunța în soluția de față, prin încheierea din data de 28 mai 2008, în temeiul art.165 Cod procedură civilă, instanța a disjuns-o și a suspendat judecata, până la rămânerea irevocabilă a prezentei judecăți.
Împotriva sentinței, în termen, a declarat apel pârâtul -, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul greșitei aprecieri, de către instanța de fond, a existenței calității de moștenitoare a reclamantei față de C, deși declarația acesteia privea acceptarea succesiunii legale, iar nu pe cea testamentară, nefăcându-se o declarație expresă în acest sens.
Or, acceptarea succesiunii legale o excludea pe cea testamentară, declarația trebuind a fi interpretată drept una de renunțare la legat.
În atari condiții, arată pârâtul, acceptarea succesiunii legale era ineficientă față de existența legatului universal instituit în favoarea sa, ce fusese acceptat între timp.
O altă critică a vizat greșita disjungere și suspendare a cererii reconvenționale, apreciind că, în acest fel, se împiedică stabilirea masei succesorale și se blochează celeritatea actului de justiție, greșit instanța reținând că și-ar fi dat acordul în vederea acestei disjungeri.
Prin decizia civilă nr.36 din 4 februarie 2009, Tribunalul Argeșa respins, ca nefondat, apelul, reținând că inclusiv pârâtul a recunoscut, la prima zi de înfățișare, calitatea reclamantei de moștenitoare a mătușii lor C, după cum aceasta a acceptat, în interiorul termenului de opțiune succesorală, calitatea, atât prin declarația din 15 martie 2007, cât și prin manifestarea de voință din 5 aprilie 2007, anterioară, și ea, expirării aceluiași termen.
În aceste condiții, instanța a apreciat lipsită de dubii opțiunea de acceptare a legatului de către reclamantă, acceptare care nu era condiționată de cea exprimată de către pârât, în același sens.
Și cea de a doua critică a fost considerată nefondată, pe de o parte pentru faptul că apelantul și-a manifestat, inițial, acordul în acest sens, răzgândirea sa neputând avea eficiență asupra actului de procedură deja îndeplinit, iar pe de alta, pentru aceea că măsura este una utilă, ea tinzând la stabilirea persoanelor aflate în indiviziune asupra masei pentru care s-a solicitat ieșirea din această stare.
Împotriva deciziei, în termen, a declarat recurs pârâtul - criticând-o pentru greșita interpretare de către instanță a actului de acceptare făcut de către reclamantă și a efectelor pe care acesta le putea produce, interpretare care, dacă ar fi fost dată în sensul opiniei sale, ar fi exclus-o pe aceasta de la moștenirea mătușii care, prin instituirea sa ca legatar universal, a înțeles să exheredeze pe toți ceilalți succesibili, așa încât, dacă acceptarea ar fi fost interpretată ca privind calitatea de moștenitor legal, ea devenea ineficientă, ca urmare a acestei exheredări.
Se mai critică soluția pentru motivul prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă, în sensul că aceasta suferă din lipsa unei motivări convingătoare.
Curtea, în ședința publică din data de astăzi, 4 iunie 2009, pus în vedere reclamantei să precizeze valoarea masei succesorale pe care pretinde că ar avea calitatea să o primească, în temeiul legatului instituit de autoare în favoarea sa, ori a vocației de moștenitor legal, în măsura în care acest legat, ulterior celui al pârâtului, ar fi considerat ca având valoare de revocare parțială, pentru cele 10 ha. teren, a legatului pârâtului, pentru universalitatea patrimoniului autoarei, în condițiile art.921 Cod civil.
Reclamanta a indicat valoarea ca fiind cea de 500 lei pentru 1 ha. localitatea fiind una de câmpie, lipsită de interes industrial sau comercial, iar terenul, având calitatea de arabil extravilan, ca atare valoarea legatului se ridică, la data judecății, la cea de circa 1000 lei (10.000.000 lei vechi).
În această situație Curtea, având în vedere că obiectul cererii îl constituie valorificarea dreptului patrimonial pretins a fi fost dobândit prin legatul de o valoare mai mică decât cea de 100.000 lei, la care legiuitorul s-a oprit când a instituit numărul căilor de atac pe care o hotărâre dată într-o instanță le poate avea, potrivit art.2821Cod procedură civilă, constată prezentul recurs ca fiind inadmisibil, obiectul litigiului fiind unul patrimonial, așa cum dispozițiile art.2821Cod procedură civilă au fost lămurite și prin Decizia nr.32/2008, potrivit căreia acestea se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
În aceste condiții, cum hotărârea pronunțată de prima instanță, chiar și într-o compunere greșită, nu se încadrează în cele prevăzute de art.299 Cod procedură civilă, urmează ca prezentul recurs să fie respins, ca inadmisibil.
Văzând și disp. art.274 Cod procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.36 din 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată-reclamantă fiind .
Obligă pe recurentul-pârât să plătească, intimatei-reclamante, suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și pentru cauze cu minori și de familie.
, -,
Grefier,
Red.-
Tehnored. Ex.2/10.06.2009.
Jud.apel: Gh.
.
Jud.fond:.
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Mariana Stan, Corina Pincu
