Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 25/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 25/
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, nr.1 sector 1, împotriva sentinței civile nr.1672 din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de taxă judiciară de timbru.
Văzând lipsa părților și împrejurarea că acestea au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor conform art.242 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare în baza actelor și lucrărilor dosarului.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1672 din 7 octombrie 2009, Tribunalul Harghitaa respins contestația la executare formulată de Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția Juridică B, având ca obiect lămurirea aplicării titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.685/23.04.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.685 din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-, rămasă irevocabilă, instanța a obligat pârâții Ministerul Internelor și Reformelor Administrative - prin Direcția Generală Juridică, Inspectoratul de Poliție al Județului H, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP H, să plătească membrilor sindicatului reclamant drepturile salariale reprezentând sporul de fidelitate aferent perioadei 15.11.2004-15.11.2007, precum și pentru viitor. Totodată, instanța a obligat pârâții să plătească membrilor sindicatului reclamant drepturile salariale reprezentând prima de vacanță aferentă perioadei 15.11.2004-15.11.2007, precum și dobânda legală aferentă sumelor datorate.
Deși prevederile dispozitivului sentinței menționate sunt destul de clare, MAI prin Direcția juridică a formulat o cerere invocând necesitatea lămuririi de către instanță a aplicării titlului executoriu, în sensul stabilirii unei modalități de calcul a drepturilor acordate și a precizării bazei de calcul aplicabile.
În acest context s-a precizat că anterior, la data de 17.09.2008, pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Has olicitat, sub același aspect, lămurirea înțelesului și aplicarea dispozitivului sentinței civile nr.685/23.04.2008, cerere respinsă de instanță.
S-a mai reținut că dispozițiile art.399 pr.civ. prevăd că "împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare; de asemenea, dacă s-a utilizat procedura prevăzută de art.281/1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege".
Din documentele aflate la filele 63-65 din dosarul nr- rezultă că pârâții au achitat, pe seama membrilor sindicatului reclamant drepturile solicitate și acordate prin sentința civilă nr.685/23.04.2008.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul a reținut că nu se poate pune problema vătămării pârâților prin acte de executare, care să justifice promovarea unei contestații la executare precum și faptul că nu este întemeiată o cerere de lămurire cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, în contextul în care pârâții au achitat drepturile solicitate de sindicatul reclamant.
Față de cele de mai sus, tribunalul s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, solicitând admiterea căii de atac astfel cum a fost formulată.
In drept, recurentul a invocat prevederile art.304 pct.9 pr.civ. și art.304 ind.1 pr.civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul a arătat că se află în imposibilitatea de a executa dispozițiile stabilite în sarcina sa prin sentința civilă 685 din 23.04.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita.
În acest sens s-a arătat că în cadrul MAI își desfășoară activitatea mai multe categorii de personal salarizate în baza unor acte normative diferite. Din această perspectivă drepturile acordate intimaților reclamanți, nefiind prevăzute expres de lege, ci acordate prin hotărârea judecătorească nu pot fi calculate.
Nu în ultimul rând s-a arătat că pentru angajații IPJ detașați să îndeplinească funcții la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor salarizarea este efectuată de Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, unitate care nu a fost parte în proces.
În aceste condiții în opinia recurentului rezultă fără dubiu că MAI și nu pot executa dispozițiile stabilite prin titlu executoriu motivat de faptul că inexistența unui temei legal care să statueze dreptul personalului civil contractual la prima de concediu și sporul de fidelitate (drepturi prevăzute prin legislația specială numai pentru polițiști) determină imposibilitatea faptică de calcul a acestor drepturi, baza de calcul a acestora, respectiv salariul de bază, fiind în mod evident stabilit diferit pentru personalul civil contractual față de polițiști.
Recurentul a mai arătat că este eronată susținerea instanței potrivit căreia drepturile au fost calculate și plătite cu referire expresă la personalul contractual detașat în cadrul serviciilor publice comunitare de evidența populației de pe raza județului H, personal față de care drepturile stabilite prin titlu executoriu nu au fost calculate și nici plătite.
Intimații reclamanți nu au formulat întâmpinare.
Recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la data de 21 aprilie 2009 contestatorul MAI, invocând în esență aceleași considerente, și-a întemeiat în drept cererea pe dispozițiile art.399 alin.1, 400 alin.2 teza I, 401 alin.1 ind.1 și 404 alin.1 pr.civ.
Instanța de recurs constată că atât din cuprinsul cererii introductive cât și din cuprinsul memoriului de recurs, recurentul pârât nu urmărește altceva decât lămurirea înțelesului întinderii sau aplicării dispozitivului hotărârii judecătorești devenită titlu executoriu.
Potrivit disp.art.399 pr.civ. contestația la executare, având ca obiect lămurirea înțelesului întinderii sau aplicării titlului executoriu, poate fi formulatădoar dacă nu s-a utilizat procedura prev. de art.281 ind.1 pr.civ.
Potrivit actelor aflate la dosarul cauzei, fila 136 dosar -, procedura instituită de art.281 ind.1 pr.civ. a fost urmată de pârâți, mai exact de pârâtul IPJ
În aceste condiții contestația la executare nu poate fi primită astfel că soluția instanței de fond este legală și temeinică.
Susținerile recurentului potrivit cărora instanța de fond ar fi reținut eronat plata sumelor cuprinse în titlu executoriu vor fi înlăturate întrucât prin actele aflate la filele 64,65,66, dosar -, depuse de însăși contestator, rezultă că pentru angajații IPJ H reclamanți în dosarul -, au fost achitate atât drepturile salariale reprezentând prima de concediu cât și sporul de fidelitate iar pentru angajații reclamanți în același dosar, detașați să îndeplinească funcții la serviciile publice comunitare de evidențe a persoanelor pe raza județului H, au fost plătite din drepturile acordate numai sporul de fidelitate aferent perioadei 01.04. - 30.06.2009. Această plată parțială a fost justificată de fondurile bugetare insuficiente.
Potrivit disp.art.399 pr.civ. contestația la executare poate fi formulată de către cei "interesați sau vătămați prin executare". Calitatea de debitor a recurentului și obligația acestuia de a plăti sumele cuprinse în titlul executoriu nu se subscrie noțiunii de "vătămare" la care face referire prevederea din art.399 pr.civ. ci, dimpotrivă, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, lipsa fondurilor suficiente a vătămat interesele creditorilor reclamanți și nicidecum a debitorului recurent pârât.
Având în vedere cele de mai sus instanța va respinge ca nefondat recursul declarat reținând ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, nr.1, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1672/7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 ianuarie 2010.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
6 exp.
19.02.2010.
Jud.fond. Sz.-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
