Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 5/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5/2009
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr. 1341/23.05.2008 pronunțată de Judecătoria Mediaș și a deciziei civile nr. 277/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv dl. judecător lipsește din instanță din motive obiective, fiind în concediu medical, completul de judecată s-a complinit, în conformitate cu prevederile art. 98(6) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător -, desemnată din lista de permanență pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite la acest termen de judecată, încheindu-se proces verbal în acest sens.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, cerere formulată de mandatarul contestatoarei - avocat, prin care solicită judecarea cauzei la ora 12, întrucât are de susținut mai multe cauze, situație ce face imposibilă prezența sa la instanță în susținerea prezentului recurs.
Instanța, deliberând, admite cererea formulată de mandatarul contestatoarei, urmând a relua cauza la ora 12.
După suspendarea ședinței de judecată, la reluarea cauzei - ora 12, se prezintă în instanță mandatarul contestatoarei - avocat și intimatul.
De asemenea se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimatul Baroul d e Avocați S, din care câte un exemplar se comunică cu părțile prezente.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Mandatarul contestatoarei - avocat solicită în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 cod procedură civilă, coroborate cu art. 480, art. 1909 și art. 728 din codul civil, admiterea recursului așa cum a fost formulat și detaliat în motivele de recurs.
Consideră că hotărârea instanței de apel cuprinde motive străine de natura pricinii și totodată contradictorii, întrucât deși se reține existența partajului se arată faptul că acest nu este datat. Din contră, prin înscrisurile depuse la dosar se poate observa că există dată certă care a fost constatată și din încheierea de dată certă și din declarația moștenitorilor antecesorului intimaților. De asemenea, bunurile sechestrate s-au găsit în imobilul proprietatea exclusivă a contestatoarea recurente, și nu în imobilul intimatului, acesta neavând titlu locativ asupra acestui imobil, el locuind doar în calitate de tolerat, așa cum în mod greșit a reținut instanța de apel. De asemenea, arată faptul că în speța de față nu sunt aplicabile prevederile art. 1909 cod civil, întrucât intimații sunt detentori precari ai bunurilor, și nu proprietari ai acestora.
Pentru motivele de recurs arătate de larg, în scris, solicită admiterea recursului cu cheltuieli de judecată.
Intimatul, este de acord cu admiterea recursului declarat de contestatoare, întrucât partajul a fost stabilit.
Instanța deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 1341/2008 pronunțată de Judecătoria Mediaș în dosar nr- a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimații, și Baroul Sibiu împotriva actelor de executare întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc în dosar execuțional nr. 469/2007.
Contestatoarea a fost obligată la cheltuieli de judecată în favoarea Baroului S și s-a dispus restituirea cauțiunii.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că împotriva intimatului - s-a declanșat executarea silită în dosar execuțional nr. 469/2007, creditor fiind intimata Baroul Sibiu. La data de 13 decembrie 2007 organul de executare a procedat la sechestrarea bunurilor identificate în procesul verbal atacat în contextul în care debitorul - intimat a obiectat că bunurile nu sunt proprietatea sa ci a contestatoarei, care este mama sa.
Din coroborarea probelor cauzei s-a reținut că s-a sechestrat un colțar ( două fotolii simple, unul dublu și un ), o combină frigorifică marca și o mașină de spălat marca Indesit în timp ce obiect al partajului succesoral voluntar ( pe care contestatoarea se întemeiază când afirmă că bunurile îi aparțin) l-au constituit mașini automate atât pentru spălat haine cât și vase, canapele și colțar, frigider și lăzi frigorifice, etc. S-a apreciat că nu există dovezi certe în sensul că bunurile sechestrate sunt proprietatea contestatoarei și, deși intimatul susține că există acte cu privire la proveniența lor, nu a adus la dosarul cauzei dovezi în acest sens.
Prin decizia civilă nr. 277/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- a fost respins apelul declarat de apelanta împotriva sentinței primei instanțe, aceasta fiind obligată la 200 lei cheltuieli de judecată către intimatul Baroul Sibiu.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin sentință, instanța de fond raportat la probatoriul administrat în cauză în mod corect a reținut că nu s-au făcut probe pertinente cauzei.
S-a constatat că înscrisul pe care își întemeiază apelanta cererea nu are dată certă și nu sunt individualizate în vreun fel bunurile dobândite prin partajul voluntar iar conform procesului verbal de sechestru bunurile sechestrate s-au găsit la domiciliul intimatului astfel că aplicabile cazului de speță sunt dispozițiile art. 1909 cod civil.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 și art. 399 cod procedură civilă.
În expunerea motivelor de recurs se susține că înscrisul care cuprinde partajul succesoral are dată certă aceasta putând fi constatată din încheierea de dată certă și din declarația moștenitorilor, situație în care instanța nu putea reține că acest act de partaj nu este opozabil terților.
Arată că dreptul său de proprietate a fost recunoscut și de către debitorul intimat, că bunurile sunt individualizate în actul de partaj iar contestatoarea este unică proprietară a acestora, intimatul - neavând titlu locativ în imobilul deținut de aceasta.
Consideră că instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 1909 cod civil în condițiile în care intimatul folosește cu permisiunea sa bunurile mobile existente în imobilul proprietatea exclusivă a contestatoarei având calitatea de detentor precar iar nu pe aceea de posesor de bună - credință.
Arată că dispozițiile art. 1909 cod civil nu sunt aplicabile în speță și datorită faptului că aceste bunuri împreună cu celelalte bunuri mobile alcătuiesc o universalitate de bunuri mobile proprietate a contestatoarei care nu poate fi urmărită de executorul judecătoresc.
Precizează că posesia invocată de ambele instanțe ca mod de dobândire a dreptului de proprietate de către debitorul nu este utilă, niciodată acesta neexercitând folosința asupra acestor bunuri sub nume de proprietar, continuu, în mod public și neîntrerupt ci în calitate de detentor precar, cu îngăduința contestatoarei.
Susține că debitorul a fost achitat de instanța penală fiind respinse toate pretențiile formulate de Baroul Sibiu împotriva acesteia iar titlurile executorii au fost atacate la instanțele superioare, împrejurări care fac ca executarea silită asupra bunurilor proprietatea contestatoarei să fie nulă.
Concluzionând arată că Baroul Sibiu nu a dovedit cu nici un mijloc de probă că bunurile asupra cărora s-a început urmărirea silită ar fi proprietatea debitorului astfel că instanțele au aplicat în mod greșit dispozițiile art. 1909 cod civilă care nu au fost invocate nici de către intimați și nici de creditorul Baroul Sibiu.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul Baroul d e Avocați Sas olicitat respingerea recursului arătând că înscrisul depus de recurenta contestatoare nu are data certă și este fabricat ad - hoc.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate se constată că recursul este nefondat.
Împrejurarea că înscrisul care consemnează partajul voluntar are sau nu dată certă nu este esențială în dezlegarea pricinii și nici nu a constituit fundamentul soluțiilor pronunțate de instanțele fondului. Chiar și așa, se impune a se observa că data certă a actului de care se prevalează contestatoarea a fost dată de unul din semnatarii actului de partaj, respectiv de către debitorul, neputându-se susține cu temei îndeplinirea cerințelor art. 1182 cod civil.
Relevanță în cauză prezintă constatarea identității între bunurile din actul de partaj și cele sechestrate de executorul judecătoresc, respectiv probarea de către reclamantă a dreptului său de proprietate asupra bunurilor mobile supuse executării silite pornite împotriva debitorului.
Sub acest aspect, instanțele fondului și a apelului au reținut analizând probatoriul cauzei, că reclamanta nu a reușit să producă probe din care să rezulte cu certitudine că bunurile sechestrate aparțin contestatoarei. Pentru a ajunge la această concluzie s-a avut în vedere: faptul că nu au fost individualizate bunurile ce formează obiectul partajului voluntar neputând fi astfel stabilită identitatea dintre acestea și cele descrise în procesul verbal de sechestru; răspunsul intimatului la interogatoriu conform căruia toți din familie au contribuit la achiziționarea bunurilor în litigiu rezultând astfel că nu toate obiectele au constituit masa succesorală după defunct și nu toate au format obiectul partajului voluntar dar și faptul că bunurile sechestrate s-au găsit la domiciliul debitorului.
Toate aceste argumente corespund actelor și probelor dosarului Curtea urmând să constate că în raport de starea de fapt reținută soluția dată de prima instanță și confirmată de cea de apel este una legală în contextul în care contestatoarea nu a probat în conformitate cu dispozițiile art. 1169 cod civil susținerea potrivit căruia este proprietara exclusivă a bunurilor mobile asupra cărora s-a pornit executarea silită.
Actele dosarului nu relevă aspecte de natură a înlătura prezumția instituită de art. 1909 cod civil, astfel că instanța apelului a reținut în mod corect incidența acestui text de lege în speță. În aceeași ordine de idei se impune a se reține că dispozițiile art. 1909 cod civil nu au fost aplicate din oficiu de instanță, acestea fiind invocate încă de la fond de către intimatul Baroul Sibiu, prin concluziile scrise depuse în fața judecătoriei, contestatoarea pronunțându-se cu privire la această apărare a intimatului. În consecință nu se poate reține ca întemeiată critica recurentei vizând aplicarea din oficiu de către instanță a acestui text de lege.
Critica contestatoarei cu privire la nulitatea executării pornite împotriva debitorului motivat de faptul că sentința penală prin care acesta a fost achitat are autoritate de lucru judecat față de sentințele judecătorești invocate de creditor ca și titluri executorii dar și de împrejurarea că aceste titluri executorii au fost atacate la instanțele superioare a fost invocată pentru prima dată în fața instanței de recurs. Deoarece nu a constituit obiect al analizei instanței de fond și a celei de apel, această susținere nu poate fi analizată pentru prima dată în recurs fără a se încălca principiul "non omisso medio", ceea ce este inadmisibil.
Față de cele ce preced, constatând că nu poate fi reținut ca fondat nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 cod procedură civilă pe care le-a invocat recurenta, Curtea, în temeiul art. 312 cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul promovat de aceasta.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatoarea împotriva deciziei civile nr. 277/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și a sentinței civile nr. 1341/2008 a Judecătoriei Mediaș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8.01.2009
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
.
Tehn.
2 ex/28.01.2009
-
- /
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Anca Neamțiu, Daniela