Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2/2009
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Daniela
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții -G și, împotriva deciziei civile nr. 327/10.11.2008 pronunțată în dosar civil nr-, având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat cu delegație la dosar pentru pârâții recurenți, lipsă fiind aceștia și restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv dl. judecător lipsește din instanță din motive obiective fiind în concediu medical, completul de judecată s-a complinit, în conformitate cu prevederile art. 98(6) din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător -, desemnată din lista de permanență pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite la acest termen de judecată, încheindu-se proces verbal în acest sens.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, note depuse de intimata, prin care solicită respingerea recursului promovat de pârâți. următoarele înscrisuri, în copie xerox: copie a plângerii formulată către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, contract de lucrări privind instalația centrală termică și gaz, facturi emisă de SC SRL, un "interogatoriu" adresat pârâților, bilet de ieșire din spital, factură emisă de E-on Gaz România, plângere adresată Gărzii Financiare Sibiu, adresa nr. -/SB/30.08.2007 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală Sibiu, contract de asistență juridică.
Mandatarul recurenților pârâți - avocat depune la dosar taxă judiciară de timbru de 63 RON și timbru judiciar de 3 RON, împuternicire avocațială, chitanță reprezentând onorariu de avocat, notă reprezentând cheltuieli de judecată. Arată faptul că are cunoștință de actele depuse la dosar de către intimata reclamantă, astfel că nu se mai impune comunicarea acestora.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Mandatarul reclamanților recurenți - avocat, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, în baza art. 304 pct. 7 și 9 cod procedură civilă, și în consecință modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului declarat de pârâți și a schimbării în parte a sentinței instanței de fond în sensul respingerii în întregime acțiunii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
Solicită acestea, întrucât deși ambele expertize efectuate în cauză menționează expres că nu există prejudiciu, instanța de apel în mod eronat a reținut că acesta există și este dovedit. De asemenea consideră că este nelegală obligarea pârâților la plata integrală a unor operațiuni ( centrală termică, calorifere, instalația necesară funcționării acestora), în condițiile în care intimata este în posesia lor și le folosește, ajungându-se astfel la o îmbogățire fără justă cauză a intimatei. Arată de asemenea faptul că nu poate fi antrenată răspunderea delictuală a pârâților recurenți, față de împrejurarea că nu există faptă culpabilă, întrucât la amenajările făcute imobilului de către pârâți există acordul reclamantei, și față de lipsa prejudiciului.
Pentru considerentele arătate, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată, justificate cu chitanțe la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată la udecătoria Avrig, reclamanta a chemat în judecată pârâții G și, solicitând ca prin hotărâre să se dispună:
-rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare încheiat între reclamantă și pârâți cu privire la apartamentul nr. II din imobilul situat în Sibiu, Calea, nr. 139, înscris în CF 15872, nr. top. 4049/1/3/II, și terenul aferent în suprafață de 100 mp, cuprins în CF 15872 Sibiu, nr. top. 4049/1/3/1/2, autentificat de Notarul Public la data de 15.07.2005, precum și a convenției civile autentificată la aceiași dată de către Notarul Public, cu încheierea nr. 1611/2005, și în consecință:
-anularea încheierii de întabulare de pe numele pârâților a imobilului identificat mai sus, cu obligarea reclamantei la restituirea prețului de vânzare - cumpărare stipulat în contract și revenirea la situația anterioară de CF, prin înscrierea imobilului pe numele reclamantei;
-evacuarea pârâților din imobil pentru lipsa titlului;
-obligarea pârâților la plata către reclamantă a sumei de 30.000.000 lei vechi, reprezentând contravaloarea încălzirii centrale, pe care pârâții au desființat-o și pe care reclamanta a trebuit să o refacă; contravaloarea unei porțiuni de circa 2 liniari de trotuar distrus de pârâți, pe care reclamanta a trebuit să-l refacă; refacerea instalației de apă din garaj și din grădină, desființată de către pârâți și contravaloarea unei porțiuni din plafonul de beton din pivnița reclamantei, distrus tot de către pârâți;
-obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că fiind proprietara a două apartamente în același imobil și pentru a avea banii necesari la bătrânețe și a asigura întreținerea imobilului, a încheiat cu pârâții un contract de vânzare - cumpărare pentru un apartament. Pentru că apartamentul avea o valoare mai mare decât cea înscrisă în contract, pârâții s-au obligat, prin înscris aparte de cel care constată convenția de vânzare - cumpărare, ca echivalentul a circa 40.000 Euro să fie plătit prin achitarea de către ei a costului încălzirii, apei potabile, salubrității, canalizării și energiei electrice, pentru tot timpul vieții. Pârâții imediat ce s-au văzut întabulați, cu rea-credință nu și-au mai îndeplinit obligațiile asumate, și s-au făcut stăpâni pe tot terenul, au șicanat-o pe reclamantă, au mutat instalația de încălzire centrală la apartamentul lor, cu intenția de a-i da numai atâta căldură cât vor ei, după care au mutat-o în apartamentul lor, pentru a nu mai încălzi două apartamente. Pârâții au montat o centrală termică pe lemn, susținând că este mai economică, după care au desființat-o și pe aceasta, astfel că reclamanta nu numai că nu i se achită costul încălzirii dar a rămas fără căldură. Reclamanta mai susține că a fost nevoită să achite jumătatea din valoarea centralei termice pe lemn, iar apoi a fost nevoită să construiască pe banii săi, sobe de teracotă. Pârâții au distrus o porțiune din trotuar, o parte a planșeului de la pivniță, au desființat apa din garaj și grădină.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 1019, 1020, 1294 și 1296 cod civil, art. 274 cod procedură civilă.
Pe calea cererii reconvenționale pârâții au solicitat instanței să se constate că a efectuat lucrări de îmbunătățire a apartamentului, că au dobândit un drept de proprietate asupra construcțiilor neefectuate, și să se dispună întabularea lor în cartea funciară.
În motivare, pârâții au arătat că după cumpărare au efectuat lucrări de construire a unei scări exterioare, încălzire centrală, branșament gaz metan și apă, construcție poartă, împrejmuire, montare ferestre termopan, etc, care au sporit valoarea apartamentului cumpărat și valoarea apartamentului pârâtei, care este acum un apartament complet separat.
În drept s-au invocat art. 480 cod civil, și DL. 115/1938.
Prin sentința civilă nr. 1144/21.03.2008, pronunțată de Judecătoria Sibiu, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții G și, și în consecință au fost obligați pârâții la plata sumei de 4575 lei, reprezentând cost lucrări încălzire centrală, reparație trotuar, refacere instalație apă - grădină, reparație plafon - pivniță. A fost respinsă cererea privind rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare și a convenției autentificate la BNP, sub nr. 1616/15.07.2005, anularea încheierii de întabulare și evacuarea pârâților. A fost anulată ca netimbrată cererea reconvențională, au fost obligați pârâții să plătească reclamantei cheltuieli parțiale de judecată de 858 lei. A fost obligată reclamanta să plătească pârâților, cheltuieli parțiale de judecată în sumă de 450 lei, au fost compensate cheltuielile de judecată până la limita sumei de 450 lei și în final obligați pârâții să plătească reclamantei cheltuieli parțiale de judecată în sumă de 408 lei.
În considerentele sentinței, judecătoria a reținut că la data de 15.07.2005, între părți a intervenit contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică, având ca obiect terenul în suprafață de 100 mp, apartamentul nr. II situat la etajul imobilului înscris în CF 15872 Sibiu, top. 4049/1/3/1/2 precum și podul în întregime, împreună cu cota de din părțile comune indivize. Prețul convenit de părți și înscris în contract este de 36.000 lei pe care pârâții l-au achitat în întregime. La aceiași dată, părțile au încheiat o convenție, prin care pârâții s-au obligat ca în afara prețului plătit pentru cumpărarea apartamentului nr. II și a terenului, să plătească vânzătoarei, pe toată durata vieții, cheltuielile privind încălzirea, apa potabilă, salubritate, canalizare și energie electrică. De asemenea, s-a stipulat că prin încheierea convenției se sting orice obligații financiare legate de investițiile și îmbunătățirile aduse imobilului, inclusiv de construcția scării exterioare.
Deși reclamanta a solicitat rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare, a invocat neexecutarea culpabilă a contractului intitulat "Convenție civilă", argumentând că între cele două convenții există interdependență, pentru că numai în condițiile executării convenției civile a fost convenit prețul atât de mic al imobilului. Instanța de fond a reținut că față de probele administrate, nu s-au confirmat susținerile reclamantei în sensul unei atitudini de neexecutare culpabilă a obligațiilor asumate de pârâți.
În ceea ce privește obligația pârâților de plată a contravalorii încălzirii centrale demontate, a distrugerii unei porțiuni de trotuar, refacerii instalației de apă și a unei porțiuni din plafonul de beton din pivniță, deși prima lucrare de expertiză efectuată în cauză a relevat că sistemul de încălzire centrală pe care-l deținea reclamanta, fusese executat fără forme legale, fără a respecta tipul de exploatare pentru care era destinat, ceea ce a dus la deteriorarea coșului de fum, expertul a concluzionat că, din acest punct de vedere acțiunea de demontare nu se poate încadra în noțiunea de distrugere. Instanța a apreciat, față de probatoriul administrat în cauză, că se poate antrena răspunderea civilă delictuală a pârâților pentru prejudiciile constructive aduse locuinței reclamantei. Costul estimat a lucrărilor de reparație trotuar, instalație apă - grădină și plafon pivniță a fost stabilit pe calea unei expertize, la sumele de 50 lei, 25 lei și respectiv 100 lei.
Instanța a apreciat că, în condițiile în care locuința reclamantei avea asigurată încălzirea centrală, chiar dacă instalația avea deficiențe de siguranță în exploatare, acțiunea pârâților de a lipsi locuința acesteia de o asemenea dotare este o faptă prin care au fost cauzate prejudicii dreptului subiectiv al reclamantei. Expertul a stabilit valoarea prejudiciului reprezentând lucrările de refacere a încălzirii centrale la suma de 4400 lei.
În temeiul art. 998 cod civil, instanța a obligat pârâții la suma de 4575 lei reprezentând costul lucrărilor de reparații menționate.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanta și pârâții, apeluri care au fost respinse prin decizia civilă nr. 327/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția civilă.
În considerentele deciziei, tribunalul a reținut că nu poate fi admisă rezoluțiunea convenției, pentru că apelanții intimați și-au asumat obligațiile privind cheltuielile de încălzire, apă potabilă, salubrizare, canalizare și energie electrică și le-au executat. Valoarea contractului, respectiv suma trecută în sentință nu este de esența litigiului, și poate fi corectată potrivit art. 285 și urm. cod procedură civilă. Instanța de apel a mai reținut că intimații nu numai că nu au reușit să aducă un spor de valoare imobilului dar au distrus și puținele utilități care au existat în acesta. Desființarea centralei termice, degradarea planșeului pivniței, demontarea robinetului din garaj, distrugerea dalelor din curte, confirmă existența prejudiciului și persoana vinovată, între acestea existând un raport de cauzalitate. Instanța a apreciat că susținerea pârâților în sensul că nu există faptă culpabilă și că au acționat cu acceptul reclamantei, nu are corespondent în probatoriul administrat în cauză sau în convenție. Desființarea robinetului din garaj s-a susținut că ar fi fost realizat de comun acord, însă nu a fost consemnată într-un act. S-a mai reținut că apelanții au montat în pivniță o altă centrală, pe cheltuia lor, dar de beneficiul acesteia se bucură tot ei. Această utilitate nu este la îndemâna persoanei dacă este restricționat sau mediat accesul la aceasta. Centrala veche a fost conectată de pârâți ce aveau datoria să readucă instalația la starea de funcționare dinaintea intervenției.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, solicitând modificarea în parte a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului lor, schimbării în parte a sentinței instanței de fond, în sensul respingerii în întregime a acțiunii introductive de instanță. Solicită cheltuieli de judecată în toate trei instanțele.
În motivarea recursului, recurenții invocă o eroare a instanței de apel, în sensul că deși ambele expertize menționează expres că nu există prejudiciu, instanța de apel reține că acesta este dovedit. Pe de altă parte consideră nelegală obligarea pârâților la plata integrală a unei centrale termice, calorifere și instalația necesară funcționării în condițiile în care, reclamanta intimată este în posesia centralei termice, caloriferele sunt montate pe perete, la fel sistemul de conducte. Instalația este complet funcțională, dacă ar fi conectată la gaz și apă.
Detaliind motivarea recursului, se arată că în al doilea raport de expertiză, expertul ajunge la concluzia că nu există prejudiciu, dar întrucât i s-a impus să stabilească o valoare a presupuselor daune, ajunge la concluzia că valoarea centralei reprezintă 4400 lei. În legătură cu plafonul pivniței, ambii experți menționează că atunci când s-au efectuat lucrări la rețeaua de apă s-au efectuat și săpături la podeaua pivniței reclamantei. nu a fost afectat. În privința dalelor din curte, experții au arătat că sunt vechi și parțial deteriorate, datorită unei utilizări îndelungate. Desființarea robinetului de apă din garaj a fost o măsură realizată de comun acord, și cu costuri minore se poate monta un robinet în curtea comună.
În legătură cu fapta culpabilă, recurenții susțin că toate lucrările efectuate la imobil s-au făcut cu acordul reclamantei, fiind exclusă o realizare clandestină. Existând acordul reclamantei, nu poate fi calificată activitatea pârâților ca faptă ilicită.
Prin întâmpinarea depusă, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Reclamanta intimată a arătat, în esență, că instanța nu a obligat recurenții să depună factura cu care a achiziționat centrala termică pe lemne, pentru a evidenția faptul că decontarea acesteia s-a făcut între părți, în cotă de . Mai susține că pârâtul i-a demontat centrala și a dus-o la socrul său, iar centrala pe gaz într-adevăr i-a dat-o, însă incompletă, reținând regulatorul de gaz și filtrul, pe care le-a montat la el. Reclamanta susține că a fost ținută în frig de pârât și s-a îmbolnăvit, fiind necesar să fie internată la spital. În luna octombrie 2005, pârâtul i-a spus să-și monteze sobele de teracotă, pentru că el pleacă la sfârșit de săptămână, neglijând faptul că trebuia să-i asigure căldura. În prezent, pârâtul s-a mutat din apartament și stă la altă casă, iar locuința a închiriat-o unui cetățean italian. A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
A depus în copie, plângerea pe care a formulat-o împotriva pârâtului și a soției sale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, copie după facturi cu care a cumpărat piese pentru instalații în anul 2007, depus copie după factură de la ON Gaz, și o sesizare formulată de reclamantă către Comisarul Gărzii Financiare Sibiu.
Analizând legalitatea deciziei atacate, prin prisma motivelor de recurs, raportat la art. 304 cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanta și pârâții G și, reclamanta a vândut pârâților apartamentul II situat la etaj (locuința sa fiind la parter), cu un preț de 36.000 euro. Prețul s-a plătit în două tranșe: 9000 euro, anterior încheierii actului autentic, și 27.000 euro urma să fie achitat din credit BCR până la data de 15.08.2005.
Separat de acest act, între părți s-a încheiat o "convenție civilă" prin care pârâții s-au obligat ca, în afara prețului plătit pentru cumpărarea apartamentului II și a terenului în suprafață de 102 mp, aceștia se obligă să plătească pe toată durata vieții vânzătoarei cheltuielile privind încălzirea, apa potabilă, salubritate, canalizare și energie electrică. Prin această convenție s-au declarat stinse orice obligații legate de investițiile și îmbunătățirile ce s-au făcut în favoarea acestor imobile de către oricare dintre persoanele semnatare.
Potrivit art. 1020, 1021 cod civil, rezoluțiunea unui contract se poate dispune în cazul în care una dintre părți nu-și îndeplinește în mod culpabil obligațiile ce-i revin din contract.
Prin acțiune, reclamanta nu invocă neplata prețului, ca motiv de rezoluțiune a contractului, ci neîndeplinirea obligațiilor stabilite în înscrisul intitulat "convenție civilă". Ori, această convenție este un act distinct, separat de contractul de vânzare-cumpărare: o eventuală neîndeplinire a obligațiilor stabilite în convenție nu poate avea ca efect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, chiar dacă reclamanta a avut reprezentarea - la momentul încheierii celor două acte - a unei legături indisolubile, condiționale între ele. În consecință, în mod legal a fost respins capătul de cerere privind rezoluțiunea contractului de către instanța de fond și menținut de instanța de apel. Capetele de acțiune care vizează revenirea la situația anterioară de CF, restituirea prețului și evacuarea pârâților, fiind subsidiare celui de rezoluțiune, vor fi de asemenea respinse, urmând soluția dată capătului principal de acțiune.
În ceea ce privește capetele de acțiune prin care se solicită acordarea de despăgubiri: instanța de fond a acordat în parte aceste despăgubiri, întemeindu-se pe răspunderea civilă delictuală, art. 998 cod civil. Hotărârea a fost menținută de tribunal și sub aspectul motivării despăgubirilor.
Din analiza textelor art. 998-999 cod civil se ajunge la constatarea că răspunderea pentru fapta proprie, răspunderea delictuală, în general, presupune existența cumulativă a următoarelor elemente constitutive: prejudiciu, fapta ilicită, raport de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și culpa, greșeala sau vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.
Fapta ilicită este conduita omului prin care se încalcă normele dreptului obiectiv sau regulile de conviețuire socială, săvârșite fără intenția de a produce efecte juridice împotriva autorului lor, efecte care se produc în puterea legii. Așadar, fapta ilicită are următoarele trăsături: are caracter obiectiv, este mijlocul prin care se obiectivează un element psihic și este contrară ordinii sociale și reprobată de societate.
Cu ocazia interogatoriului, pârâta nu a contestat că și-ar fi dat acordul la efectuarea lucrărilor din imobil, aspect care a fost întărit de probatoriul testimonial din care reiese că reclamanta a fost de acord și cu demontarea centralei și montarea unor sobe în locuința sa. Oricum această lucrare nu se putea face fără acordul său, fiind vorba de apartamentul în care locuia. Centrala pe lemne a fost montată în pivnița reclamantei, iar martorii mai declară că aceasta este în posesia sa.
Coroborând aceste probe se concluzionează că lucrările de modificare la încălzirea locuinței reclamantei s-au făcut cu acordul acesteia și în prezent instalația de încălzire centrală este în posesia sa.
Câtă vreme lucrările la imobil au fost efectuate cu știința reclamantei și acordul său, nu se poate reține că pârâții au săvârșit fapte ilicite.
Sub un al doilea aspect, al existenței prejudiciului: prejudiciul este definit ca fiind rezultatul dăunător, de natură patrimonială sau nepatrimonială, efect al încălcării drepturilor subiective și intereselor legitime ale persoanelor. În rapoartele de expertiză tehnică efectuate în cauză, atât de expert, cât și de s-a concluzionat expres că lucrările efectuate de pârâți la imobil, nu pot fi definite ca "distrugeri". Față de aceste concluzii se constată că nu s-a produs nici un prejudiciu la imobilul reclamantei.
Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile art. 998 cod civil pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, în lipsa unui prejudiciu și a unei fapte culpabile. Instanța de apel a interpretat greșit legea, astfel că fiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă urmează a se admite recursul pârâților, în temeiul art. 312 cod procedură civilă, în sensul modificării deciziei recurate cu consecința admiterii apelului pârâților și respingerii în întregime a acțiunii reclamantei. Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, va fi obligată reclamanta la cheltuieli de judecată către pârâții recurenți de 2526 lei, în toate fazele de judecată, reprezentând onorariu de avocat și timbraj.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții G și împotriva deciziei civile 327/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu și în consecință:
Modifică decizia atacată în parte cu privire la soluționarea apelului declarat de pârâții împotriva sentinței civile nr. 1144/21.02.2008 a Judecătoriei Sibiu, pe care îl admite și schimbă sentința atacată în tot:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților G și.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate, respectiv cu privire la soluționarea apelului declarat de reclamantă.
Obligă reclamanta intimată să plătească recurenților cheltuieli de judecată de 2.526 lei în toate fazele de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Ianuarie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
.
Tehn.
2 EX/02.02.2009
-
- /
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Anca Neamțiu, Daniela
