Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1460/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR.929,-
DECIZIA NR.1460
Ședința publică din data de 18 iunie 2009
PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu
JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Vera Andrea
- - -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții -I, toți cu domiciliul ales în V de M,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.41 din 4 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, Tribunalul Prahova, cu sediul în P,-, județul P, Tribunalul Bacău, cu sediul în B,-, județul B, Curtea de Apel Bacău, cu sediul în B,-, județul B, Tribunalul București, cu sediul în B,-, sector 4 și Curtea de Apel București, cu sediul în B, - -, nr.4, sector 4.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru astăzi, dând următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursului de față:
Reclamanții I, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Bacău, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul București, Curtea de Apel București solicitând obligarea acestora la plata drepturilor reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data numirii în funcție, pe toată durata exercitării acestei funcții, reactualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective și cu plata dobânzilor legale.
În motivarea acțiunii se arată că CNCD a stabilit necesitatea existenței unei reglementări legale privind acordarea unor sporuri salariale pentru persoanele care gestionează informații clasificate în vederea asigurării unei mai eficiente confidențialități și în privința magistraților. Mai arată reclamanții că, în calitate de magistrați trebuie să primească sporul de confidențialitate, având în vedere natura actelor și informațiilor cu care lucrează.
Pârâtul Tribunalul Prahovaa formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, cu motivarea că acțiunea vizează modul de stabilire a drepturilor salariale, situație în care sunt aplicabile disp. art.36 din OUG 27/2006. Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că drepturile solicitate nu sunt prevăzute de legislația aplicabilă magistraților.
De asemenea și pârâta Curtea de APEL PLOIEȘTIa formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru aceleași considerente de mai sus.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu motivarea că acest minister nu are obligația de a răspunde pentru pretențiile reclamanților.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că legiuitorul este singurul în măsură să stabilească ce categorii de salariați primesc anumite sporuri salariale și în ce condiții, reclamanții neîndeplinind criteriile stipulate de lege pentru acordarea sporului de confidențialitate.
În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri.
Prin sentința nr.41 pronunțată la data de 4 noiembrie 2008 Curtea de APEL PLOIEȘTIa respins excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtul Tribunalul Prahova precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, invocată de acesta.
Pe fond, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții I, și, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Bacău, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul București, Curtea de Apel București, Ministerul Justiției.
În temeiul disp.art. 137(1) Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond, care fac de prisos în totul sau în pare cercetarea fondului pricinii.
În ce privește excepția necompetenței materiale a instanței, curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată și a respins-o ca atare deoarece obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi salariale la care reclamanții pretind că au dreptul și nu le-au fost achitate. Nu se pune în discuție modul de stabilire a drepturilor salariale cuvenite reclamanților.
Competența de soluționare a prezentei cauze este dată de reglementarea specială instituită de OUG 75/2008.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției, curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată și a respins-o, întrucât acest minister este ordonatorul principal de credite în privința drepturilor de natură salarială ale magistraților.
Pe fondul cauzei, curtea a constatat că acțiunea este neîntemeiată, reținând că otrivit p. art. 3 din OG 19/2006, așa cum a fost modificat de Legea 444/2006 pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
Este fără echivoc faptul că legiuitorul a avut în vedere anumite categorii de personal, la acordarea sporului de confidențialitate, limitând foarte strict sfera acestui personal și dispunând că unitățile în care se va acorda sporul de confidențialitate vor fi expres menționate prin acte normative sau cu caracter administrativ.
Prin urmare nu a existat nici un moment intenția legiuitorului de a acorda acest spor unui număr mare de persoane ce activează în sectorul public, un factor esențial de limitare a sferei de acordare a acestui spor fiind și resursele bugetare.
Nu se poate susține că documentele cu care se operează în instanțe au, în covârșitoarea lor majoritate, caracter de confidențialitate care să impună acordarea acestui spor tuturor magistraților, fără nici o selecție, fără a se deține nici un fel de permis/aviz pentru accesul la documente clasificate.
Invocarea pretinsei discriminări față de alte categorii de personal nu are de asemenea, o bază legală, nesubzistând situații comparabile cu alte categorii de persoane încadrate în muncă și aceasta în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat obligatoriu prin deciziile nr.820 și nr.821/2008 că instanțele judecătorești nu pot crea pe o astfel de cale reglementări legale ci numai să le aplice pe cele existente.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanții criticând-o ca netemeinică si nelegală.
In cuprinsul motivelor de recurs se arata ca in ceea ce privește existenta sau inexistenta discriminării prin neacordarea sporului de confidențialitate, instanța avea obligația sa cerceteze situația in raport cu alte categorii socio-profesionale, tratamentele care se aplică acestora, justificările si criteriile.
Prin însăși natura sa activitatea desfășurată de magistrați implică administrarea sau cel puțin contactul cu informații confidențiale.
Astfel, arata recurenții,deși se afla in aceeași situație ca si personalul din unitățile bugetare, acestui personal le-a fost recunoscut dreptul corelativ salarial privind îndeplinirea obligației de confidențialitate, unitățile bugetare fiind debitori ai obligației sinalagmatice de plata acestui spor salarial.
In dovedirea recursului s-a depus la dosarul cauzei practica judiciara.
Intimatul Ministerul Justiției si Libertăților a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat.
In cuprinsul acesteia se arata ca numai legiuitorul are dreptul să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum si a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile si salariile de baza si drept urmare recursul reclamanților este nefondat.
Întrucât nu exista nici un act normativ in vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul la sporul de confidențialitate pentru personalul din justiție, iar prin deciziile Curții Constituționale se statuează ca instanțele judecătorești trebuie să aplice si să interpreteze strict actele normative, in speța cele care reglementează salarizarea judecătorilor.
Examinând hotărârea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate,a actelor și lucrărilor dosarului precum si a dispozițiilor legale incidente in cauză Curtea va retine următoarele:
Prin decizia nr. 46/2008 Înalta Curte de Casație si Justiție a stabilit ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozițiilor art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportat la art.16 alin.1 si 2 din codul deontologic al magistraților si a art.78 alin.1 din legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, raportat la art.9 din codul deontologic al acestora, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația bruta lunara, respectiv salariul de baza lunar.
Potrivit disp.art.329 pr.civila, dezlegarea data problemelor de drept judecate prin recursul in interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
Având in vedere cele menționate mai sus Curtea, in baza disp.art.3041 corob. cu disp.art.312 pr.civilă, urmează sa admită recursul declarat de reclamanți, să modifice în parte sentința în sensul că obligă pârâții la plata sumelor corespunzătoare sporului de confidențialitate de 15% începând cu 9 septembrie 2005 la zi și în continuare, la indemnizația brută lunară, sume ce vor fi reactualizate cu aplicarea ratei inflației la data scadenței fiecăreia până la plata efectivă.
Potrivit disp.art11 alin.2 din decretul nr.92/1976 " atele privind activitatea depusă pe baza unui contract de muncă se înscriu în carnetul de muncă, așa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unități pe baza scriptelor pe care le dețin.
(2) Actele pe baza cărora se fac înscrieri în carnet, privind activitatea desfășurată, vor cuprinde: denumirea unității și perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, precum și precizarea modului de încadrare - pe durată nedeterminată sau determinată, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere -, în toate cazurile cu menționarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de muncă; de asemenea, în acte se vor menționa și funcția, meseria sau specialitatea exercitată, retribuția tarifară de încadrare,precum și alte drepturi ce se includ în aceastași, după caz, locurile de muncă cu condiții deosebite care dau dreptul la încadrarea în grupele I și II de muncă la pensie."
Din analiza textului legal, reiese ca urmează sa se dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare in carnetele de muncă ale reclamanților, întrucât sporul menționat mai sus constituie un drept salarial ce urmează a fi înscris ca atare in carnetul de muncă.
In ceea ce privește solicitarea privind plata dobânzilor legale pentru sumele restante, Curtea urmează aor espinge ca neîntemeiata, întrucât in cauza este vorba de drepturi salariale, care vor fi actualizate cu indicele de inflație, nefiind incidente disp.art.3 al.3 din OG nr.9/2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții -I, toți cu domiciliul ales în V de M,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.41 din 4 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, Tribunalul Prahova, cu sediul în P,-, județul P, Tribunalul Bacău, cu sediul în B,-, județul B, Curtea de Apel Bacău, cu sediul în B,-, județul B, Tribunalul București, cu sediul în B,-, sector 4 și Curtea de Apel București, cu sediul în B, - -, nr.4, sector 4.
Modifică în parte sentința în sensul că obligă pârâții la plata sumelor corespunzătoare sporului de confidențialitate de 15% începând cu 9 septembrie 2005 la zi și în continuare, la indemnizația brută lunară, sume ce vor fi reactualizate cu aplicarea ratei inflației la data scadenței fiecăreia până la plata efectivă.
Dispune efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
Respinge în rest acțiunea.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Vera Andrea
- - - - - -
Fiind in co semnează
Președintele Instanței
GREFIER,
Fiind in co semnează
Prim grefier
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Red.VD
Tehnored.Av
3 ex/01,07.2009
92- Curtea de Apel
Președinte:Lucian CrăciunoiuJudecători:Lucian Crăciunoiu, Violeta Dumitru Vera Andrea
