Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 20/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția Litigii de Muncă și Asigurări Sociale

Dosar nr-

DECIZIA NR. 20/

Ședința publică din 16 ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu

Grefier sef secție - -

Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de reclamanta, precum și de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin, împotriva sentinței civile nr. 841/14.09.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurentei reclamante, a recurenților pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor prin, precum și a intimaților pârâți Tribunalul Brașov și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, întâmpinarea formulată de

Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.

Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele recursului, instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA

Constată că prin sentința civilă nr. 841/2007 a Tribunalului Brașov pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV au fost obligați să plătească reclamantei suma de 32446 lei net, reprezentând drepturi de natură salarială echivalente cu sporul de vechime aferent perioadei februarie 2004 - 11.03.2007, sumă ce va fi actualizată până la data efectuării plății, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării acestor drepturi bănești. Totodată a fost respinsă acțiunea față de Tribunalul Brașov ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 33 din Legea 50/1996 republicată, pentru vechimea în muncă, personalul beneficiază de un spor de vechime de până la 25 %, calculat la salariul de bază brut corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru", diferențiat pe tranșe de vechime în muncă.

Acest text legal s-a aplicat atât magistraților cât și personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor până la intrarea în vigoare a OG83/2000, act normativ ce a completat și modificat Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Potrivit art. 1 pct. 32 din OG83/2000, la art. 33 din Legea nr. 50/1996 a fost introdus aliniatul 3, cu următorul conținut "prevederile alin. 1 și 2 nu sunt aplicabile magistraților".

Începând cu 1 ianuarie 2003, drepturile salariale ale judecătorilor au fost stabilite de OUG177/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, act normativ care nu a mai prevăzut acordarea sporului de vechime în muncă pentru această categorie profesională. În prezent actul normativ care reglementează salarizarea și alte drepturi ale magistraților este OUG27/2006.

Trebuie precizat faptul că în analizarea tratamentului diferențiat cu privire la neacordarea sporului de vechime magistraților, Consiliul Național pentru combaterea Discriminării s-a pronunțat prin Hotărârea 170/2006 după ce a analizat comparativ situația personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și situația magistraților, având în vedere că legiuitorul prin legea 50/1996 i-a așezat într-o situație comparabilă în ceea ce privește drepturile salariale.

Având în vedere definiția discriminării directe, așa cum este prevăzută în Directiva 2000/EC/43 privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de rasă sau origine etnică și Directiva 2000/EC/78 privind crearea unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, tratamentul diferențiat este analizat prin prisma unor persoane în situații comparabile și nu în situații similare.

Având în vedere că în prezent salarizarea magistraților se realizează potrivit nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, categoriile profesionale aflate într-o situație comparabilă cu cea a magistraților sunt cele prevăzute de art. 1 alin. 1 din nr.OUG 27/2006. S-a reținut că prin modificarea sistemului de salarizare al magistraților, sistem ce nu mai este compatibil cu acela al demnitarilor publici aleși sau numiți, neacordarea sporului de vechime magistraților constituie un tratament diferențiat, tratament instituit prin OG83/2000, ținând cont de faptul că există o diferențiere clară între sporul de vechime în muncă (acordat tuturor angajaților) și sporul de stabilitate în magistratură iar tratamentul diferențiat se reflectă în special asupra persoanelor care au desfășurat activități în alte domenii decât cele pentru care le este recunoscută vechimea în magistratură, potrivit nr.OUG 27/2006.

De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin decizia XXXVI, în soluționarea unui recurs în interesul legii, în sensul recunoașterii drepturilor solicitate de reclamantă.

Cât privește actualizarea creanței, prima instanță a constatat că potrivit prevederilor art. 1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fot lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație conform art. 1084 Cod civil.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanta și pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.

Prin motivele de recurs invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor este reiterată excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții pe considerentul inexistenței unor raporturi juridice de dreptul muncii între reclamantă și acest minister.

Prin motivele de recurs formulate pe fondul cauzei, recurenții au invocat, în esență, aceleași apărări formulate în fața instanței de fond, respectiv faptul că magistrații beneficiază de o lege specială privind salarizarea acestora, în raport de nivelul instanțelor sau parchetelor, de funcția deținută și de vechimea în magistratură, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare. Indemnizația stabilită prin lege este unica formă de renumerare lunară a activității magistraților iar în lipsa unor dispoziții legale exprese care să reglementeze sporul de vechime în muncă, nu în magistratură, acordare acestuia constituie o adăugare la lege.

Prin motivele de recurs formulate de Ministerul Justiției și Curtea de APEL BRAȘOV este criticat și cuantumul despăgubirilor care nu se reflectă nici în expertiza efectuată în cauză nici în evidențele contabile ale Curții de APEL BRAȘOV.

Prin motivele de recurs formulate de reclamantă este criticată soluția de neacordare a cheltuielilor de judecată, precum și cea referitoare la petitul privind recunoașterea perioadei lucrate în funcția de jurisconsult ca vechime în magistratură.

Examinând sentința atacată, curtea se va pronunța cu precădere asupra excepțiilor invocate.

În ceea ce privește recursul Ministerului Economiei și Finanțelor, curtea reține că potrivit nr.HG 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activ de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.

În ceea ce privește motivele de recurs invocate pe fondul cauzei, curte reține că problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată prin decizia nr. 36/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii iar potrivit art. 329 al. 3 teza ultimă Cod procedură civilă, aceste dezlegări sunt obligatorii pentru instanțe.

Referitor la suma acordată prin hotărârea recurată, curtea reține că aceasta este preluată din calculul efectuat de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV și depus în fața primei instanțe (fila 196 dosar fond). Datorită acestei recunoașteri a pretențiilor din partea angajatorului, reclamanta a renunțat la finalizarea expertizei (fila 207). Faptul că în recurs pârâta a depus un nou calcul cu o sumă mai mică (31386 lei) nu a fost în nici un fel justificat, prin motivele de recurs formulate de această parte neprecizându-se în nici un fel cauza care a determinat diferența dintre cele două înscrisuri. Față de aceste motive, curtea va aprecia că în mod corect instanța de fond a pronunțat o hotărâre în conformitate cu înscrisul depus de către pârâtă până la data pronunțării.

Referitor la recursul reclamantei, curtea reține că acesta este întemeiat deoarece pârâta Curtea de APEL BRAȘOVa recunoscut pretențiile reclamantei cu mult după prima zi de înfățișare, astfel încât cheltuielile de judecată constând în onorariul expertului se impuneau a fi acordate la cererea reclamantei.

În ceea ce privește petitul în recunoașterea perioadei lucrate în funcția de jurisconsult (12.09.1985 - 15.07.1991), curte reține că acesta va fi admis întrucât cu privire la acest aspect sunt incidente dispozițiile art. 86 din Legea 303/2004 în vigoare la data solicitării.

Această recunoaștere, într-adevăr, nu are nici o influență asupra drepturilor salariale ale reclamantei.

Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursurile pârâților vor fi admise în parte ca urmare a admiterii excepției prescripției, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursurile formulate de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor prin B, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 841/M/2007 a Tribunalului Brașov.

Admite recursul formulat de reclamanta împotriva aceleiași sentințe pe care o modifică în parte, în sensul că:

Obligă pe pârâți să-i recunoască reclamantei perioada 2.09.1985 - 15.07.1991 ca vechime în magistratură.

Obligă pe pârâți să plătească reclamantei suma de 443,40 RON, cheltuieli de judecată.

Menține restul dispozițiilor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

-

Red./25.01.2008

Dact./04.02.2008/3 ex.

Jud.fond: /

Președinte:Cristina Ștefăniță
Judecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu, Nicoleta Grigorescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 20/2008. Curtea de Apel Brasov