Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 2060/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2060
Ședința publică din data de 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Vasilica Sandovici
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către reclamantul-recurent împotriva sentinței civile nr. 350/24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată - SA B, având ca obiect drepturi salariale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru pârâta-intimată, lipsă fiind reclamantul-recurent.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei-intimate solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre continuarea judecății la Tribunalul Arad, dată fiind decizia Curții Constituționale nr. 1347/22.10.2009.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad la 6.01.2009 sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta - SA B solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să fie obligată pârâta la plata unor drepturi salariale restante.
Prin sentința civilă nr. 350/24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, instanța a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Arad, invocată de către pârâtă, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că dispozițiile art. 72 din Legea nr. 168/1999 care stabilesc competența de soluționare în favoarea instanței în circumscripția căruia își are sediul unitatea sunt în vigoare și se aplică cu prioritate față de dispozițiile art. 284 alin. 2 Codul Muncii.
A apreciat că art. 298 alin. 2 pct. 10 Codul Muncii nu a putut abroga dispozițiile art. 72 din Legea nr. 168/1999 dat fiind raportul dintre norma specială și norma generală; că asupra acestui aspect s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție B prin decizii de speță, fără a lua în considerare prevederile art. 63 din Legea nr. 24/2000.
În termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei la Tribunalul Arad spre competentă soluționare a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs se arată că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală, întrucât instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile art. 284 din Codul muncii, conform cărora cele referitoare la conflictele de muncă se adresează instanțelor competente în a căror circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința.
În speță, nu se poate trage concluzia că legea nouă, respectiv Codul muncii, nu este în vigoare, fiind aplicabile dispozițiile legii vechi, respectiv a Legii nr. 168/1999. Din interpretarea teleologică a prevederilor art. 284 din Codul muncii, rezultă că legiuitorul a urmărit apropierea justiției de angajații care au calitatea de justițiabili, iar nu centralizarea litigiilor în capitală, unde mari societăți își au sediile centrale, deși desfășoară activitate și în țară.
În drept, se invocă art. 158 și art. 3041Cod procedură civilă.
Intimata a depus note de ședință, prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale cuprinse în art. 298 alin. 2 ultima liniuță din Codul muncii prin raportare la prevederile art. 1 alin. 4 și alin. 5, art. 73 alin. 3 lit. p și art. 79 alin. 1 din Constituția României revizuită.
Ulterior, intimata a depus și întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2, art. 15, art. 62 și art. 63 din Legea nr. 24/2000, competența teritorială a instanței investită cu soluționarea unui conflict de muncă se stabilește prin raportare la dispozițiile art. 72 din Legea nr. 168/1999, care reprezintă legea specială în materie de judecare a litigiilor de muncă, iar nu la cele ale art. 284 din Codul muncii, care sunt dispoziții generale. Prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 au caracter absolut.
Curtea de Apel Timișoaraa sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate menționată anterior. Prin decizia nr. 1347/22.10.2009, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă această excepție de neconstituționalitate, apreciind că argumentele invocate de către autor nu vizează o veritabilă problemă de neconstituționalitate, ci reprezintă o problemă de interpretare și de aplicare a legii ce ține de resortul instanțelor judecătorești, iar nu de cel al instanței de contencios constituțional.
Analizând recursul reclamantului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul întemeiat, urmând a-l admite cu următoarea motivare:
Instanța constată că, în cauză, sunt incidente prevederile art. 284 Codul muncii, în vigoare la data sesizării instanței, potrivit cărora judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform codului d e procedură civilă alin (1). (2) al aceluiași text prevede că cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz sediul.
Așadar, competența materială aparține în primă instanță tribunalului, potrivit art. 2 pct.1 lit.1) Cod procedură civilă, iar competența teritorială aparține instanței competente în a cărei circumscripție își are domiciliul reclamantul, cum se prevede expres în alin (2) al textului redat.
Aplicarea prevederilor Codului Muncii în speță se impune atât în raport de împrejurarea că noua reglementare este ulterioară legii nr. 168/1999, cât și având în vedere prevederile art. 298 (2) Codul muncii, potrivit căruia "pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă orice alte dispoziții contrare".
Este evidentă intenția legiuitorului de a renunța la vechea reglementare în materie de competență, cu scopul de a se ralia prevederilor europene și internaționale referitoare la jurisdicția muncii, prin instituirea unor norme procedurale în beneficiul salariatului pentru eficientizarea actului de justiție, în spiritul principiului celerității și garantării accesului liber și imediat la justiție.
Principiul potrivit căruia o normă specială înlătură de la aplicare o dispoziție cu caracter general, chiar dacă ultima este ulterioară, nu poate servi drept justificare pentru aplicarea unei norme abrogate, deoarece o asemenea interpretare ar permite încălcarea principiului separației puterilor în stat, prin lipsirea de efecte a unui act normativ cu putere de lege prin intervenția instanțelor de judecată, pe motiv că aceasta nu respectă tehnica legislativă instituită printr-o lege specială.
Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât limitele controlului judiciar al actelor emise de autoritățile publice sunt fixate în mod expres prin art. 126 alin. 6 din Constituția României, iar depășirea acestora, nu numai că ar conduce la încălcarea legii fundamentale, dar ar pune autoritățile judiciare în ipostaza de a săvârși un veritabil abuz de putere.
Față de cele de mai sus, apreciază că tribunalul a aplicat eronat prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999, depășindu-și atribuțiile conferite de lege.
Raportat la cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul reclamantului, va casa sentința recurată și va trimite cauza la Tribunalul Arad în vederea soluționării acțiunii deduse judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către reclamantul-recurent împotriva sentinței civile nr. 350/24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată - SA
Casează hotărârea recurată și trimite cauza spre competentă soluționare în fond Tribunalului Arad - Secția de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Dr.
Grefier,
Red. /17.12. 2009
Tehnored.: M/ 2 ex./17.12.2009
Prim inst.: și
Președinte:Carmen PârvulescuJudecători:Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan, Vasilica Sandovici
