Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 423/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 423/CM
Ședința publică din 30 Iunie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul pârât PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE cu sediul în B, sector 5, bd.- nr.12-14, DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPȚIE cu sediul în B, sector 1,--81, împotriva sentinței civile nr.655/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în C, bd.- nr.321, -,.A,.3,.13 în contradictoriu cu pârâții DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPȚIE cu sediul în B, sector 1,--81, și chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR PUBLICE prin cu sediul în C, bd.- nr.18.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea art.88 și urm. Cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanței că intimatul reclamant a depus la dosarul cauzei întâmpinare la data de 25 iunie 2009, precum și cerere prin care solicită judecata cauzei în lipsă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra recursului de față.
CURTEA:
Cu privire la recursul de față, Curtea retine următoarele:
Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Economiei și Finanțelor obligarea în solidar a acestora la plata sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu luna martie 2005 până la data de 30.10.2005 - data pensionării.
În motivare a arătat următoarele:
Potrivit prevederilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, modificată și republicată, cu completările ulterioare, "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin pct.42 din nr.OG 83/2000, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat.
Dar, ulterior, prin OUG nr. 27/2006 s-au abrogat în mod expres OUG nr. 177/2002 fără a se face referire la Legea nr. 50/1996, astfel încât art.47 din Legea nr. 50/1996 este în vigoare.
A mai arătat că starea de stress și suprasolicitare neuropsihică a fost determinată de complexitatea activității sale și că acordarea acestui spor este necesară și pentru o corectă determinare a pensiei de serviciu.
Prin întâmpinare, Ministerul Public - Direcția Națională Anticorupție a solicitat respingerea acțiunii arătând că prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate prin OG nr. 83/2000.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția necompetenței materiale, arătând că această competență aparține Curții de Apel București în temeiul art. 36 din OUG nr. 27/2006.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii arătând că este inadmisibilă întrucât admiterea ei ar constitui o depășire a limitelor puterii judecătorești în condițiile in care art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat iar abrogarea actului de abrogare a unui alt act normativ nu readuce în vigoare actul normativ abrogat inițial. S-a mai arătat că voința legiuitorului a fost de a realiza un alt sistem de salarizare, care nu a condus la scăderea indemnizației unui procuror ci din contră.
Pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestui pârât ca în cazul admiterii acțiunii, să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008 care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantului.
Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesual pasive și a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că reclamantul nu se află în relații de muncă cu acest minister, care doar administrează bugetul de stat iar proiectul de buget se realizează la propunerea ordonatorilor principali de credite.
Prin sentinta civilă nr.655 din 28.05.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Constanțaa respins excepția necompetenței materiale și a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor în ceea ce privește cererea principală și cererea de chemare în garanție.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție, Direcția Naționala Anticorupție și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor Publice prin C.
Au fost obligați pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție către reclamant la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară pentru perioada 01.03.2005-30.10.2005.
A fost respinsă cererea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- Cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța, în conformitate cu art. 158 Cod.proc.civ. Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit art.36(1) din OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, personalul salarizat potrivit acestei ordonanțe de urgență, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ale Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile.
Acest text trebuie interpretat însă în corelare cu prevederile art. 9 din același act normativ, în conformitate cu care, indemnizațiile de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți se acordă, după caz, de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția cazurilor în care prin lege specială sau prin prezenta ordonanță de urgență se prevede altfel.
Prin urmare, actul normativ stabilește cu titlu general care sunt drepturile salariale, dar, în concret, pentru fiecare persoană salarizată în temeiul OUG nr. 27/2006, drepturile salariale se stabilesc printr-un act administrativ, în cauza de față printr-un act al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a apreciat astfel, ca nu este vorba de o contestație împotriva modului de determinare a drepturilor salariale în sensul art. 9 din OUG nr. 27/2006 ci de pretenții privind drepturi salariale cuvenite și neacordate pentru care competenta este instanța de dreptul muncii.
- Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Finanțelor, instanța de fond a constat ca, intre reclamanți și acest pârât nu există raporturi de muncă sau asimilate acestora, prin urmare, acest pârât nu are calitate procesual pasivă în cauză.
- Pe fondul cauzei s-a apreciat ca cererea este întemeiata.
Din carnetul de muncă seria nr. - rezultă că reclamantul a activat în perioada de referință ca procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
În conformitate cu art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, modificată și republicată, cu completările ulterioare, "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin pct.42 din nr.OG 83/2000 s-a stabilit că se abrogă art. 47 din Legea nr. 50/1996.
În ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008 a pronunțat decizia nr. 21 având următorul conținut:
"Admite recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit art. 329(3) Cod.proc.civ. dezlegarea dată problemelor de drept judecate în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanțe.
- Cu privire la cererea de chemare în garanție:
ugetul se aprobă și se rectifică de Parlament, prin lege, Ministerul Economiei și Finanțelor având doar atribuții de întocmire a proiectului de buget.
Așadar, Ministerul Economiei și Finanțelor nu are atribuții și nici competențe în alocarea fondurilor colectate la bugetul de stat.
Mai mult, proiectul de buget se realizează pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite așa cum rezultă din prevederile art. 35 al.1 din Legea nr. 500/2002.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu are obligația ca din oficiu să suplimenteze bugetul unei instituții și din aceasta derivă și lipsa acestuia de competențe în această privință.
Or, neavând competența de a lua măsurile solicitate Ministerul Economiei și Finanțelor nu este persoana căreia îi incumbă obligația a cărei realizare este urmărită prin cererea de chemare în garanție.
Întrucât nu există identitate între persoana chemată în judecată și persoana căreia îi incumbă obligația a cărei realizare este urmărită prin cererea de chemare în garanție s-a admis excepția și s- respins cererea.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație si Justiție care a formulat critici numai în raport de soluționarea cererii de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice.
In motivarea recursului se arata ca, rolul MFP este acela de a răspunde de elaborarea proiectului de buget de stat pe baza proiectelor ordonatorilor de credite precum si a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
In situația in care reclamantului ii este admisa cererea, recurentul in calitatea sa de ordonator principal de credite va fi obligat sa elaboreze un proiect de rectificare a bugetului pe 2008, iar în aceste condiții cererea de chemare in garanție are interes fiind îndeplinite condițiile cerute de lege.
Recursul este întemeiat.
Potrivit art. 60 (1) din codul d e procedura civila,"partea poate sa cheme in garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în pretenții cu o cerere de chemare în garanție sau în despăgubire"
Având în vedere că cererea reclamantului a fost admisă iar recurentul a fost obligat să plătească reclamantului sumele corespunzătoare sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pe o perioada anterioară, în care bugetul nu cuprindea aceste sume, Curtea constată ca recurentului ii este imposibil să pună în executare o astfel de sentința deoarece nu are fonduri alocate in acest sens.
Potrivit art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Potrivit art.3(1) din nr.HG386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerul Economiei și Finanțelor, acesta are printre alte atribuții și aceea de a deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite în cadrul fiecărui exercițiu bugetar.
In exercitarea acestor atribuții, MEF poate fi obligat să ia măsurile pentru asigurarea fondurilor necesare executării obligației stabilite în sarcina unor instituții publice prin hotărâri judecătorești.
Mai mult decât atât, în conformitate cu art.2 din nr.OG22/2002 modificată prin Legea nr.110/2007, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Această obligație ar fi însă lipsită de orice efect dacă nu ar include în proiectul bugetului de stat sumele necesare și nu ar deschide creditele necesare.
În plus, se impune obligarea să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor pretinse, tocmai pentru a asigura caracterul efectiv al dreptului a cărei realizare se urmărește prin acțiunea în justiție, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care consacră caracterul efectiv al drepturilor garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și care stabilește că asigurarea executării hotărârilor judecătorești, constituie nu numai o condiție a respectării art.1 din Primul Protocol la Convenție, dar și o parte a dreptului de acces la o instanță, garantat de art.6 din Convenție.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 din codul d e procedura civila, va fi admis recursul cu consecința modificării în parte a sentinței atacate si admiterea cererii de chemare în garanție astfel cum a fost formulată.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, ele nefăcând obiect al criticilor recurentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Admite recursul civil declarat de recurentul pârât PARCHETUL DE PE INALTA C DE CASATIE SI JUSTITIE cu sediul în B, sector 5, bd.- nr.12-14, DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPȚIE cu sediul în B, sector 1,--81, împotriva sentinței civile nr.655/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în C, bd.- nr.321, -,.A,.3,.13 în contradictoriu cu pârâții DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPȚIE cu sediul în B, sector 1,--81, și chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR PUBLICE prin cu sediul în C, bd.- nr.18.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să pună la dispoziția pârâților fondurile necesare efectuării plăților.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30.06.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.Jud. /08.07.2009
Tehnored.gref.RD/4ex./ 09.07.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
