Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4453/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.1818/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4453/
Ședința publică de la 17 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cereri de recurs formulată de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.703 din data de 09.04.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr- (648/C/2008), în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism având ca obiect:"drepturi bănești - spor de 15%".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentul-reclamant,intimații-pârâțiMinisterul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală de Finanțelor Publice a Județului C nu figurează în citativ, nefiind citat în calitate de intimat chemat în garanție în cauză.
Totodată, se învederează Curții că s-au depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 16.06.2009, concluzii scrise din partea intimaților-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Curtea apreciază procedura de citare legal îndeplinită în cauză, având în vedere că Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a promovat recurs în cauză cu privire la nesoluționarea cererii de chemare în garanție Ministerului Finanțelor Publice, care nu a figurat ca parte în dispozitivul hotărârii recurate.
Totodată, Curtea, având în vedere împrejurarea că părțile în cauză prin cererile formulate au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 pr.civ. și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.703 din data de 09.04.2008, pronunțată de către Tribunalul Călărași - Secția Civilă, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul a fost procuror șef birou la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, fiindu-i aplicabile dispozițiile Legii nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, care stabilesc drepturile și obligațiile magistraților, inclusiv obligația de a respecta secretul profesional.
S-a constatat că statutul magistraților precum și drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale și că prin acte normative s-a stabilit că această categorie profesională beneficiază de drepturile și are îndatoririle prevăzute de acte normative speciale, cu un regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
Nu s-a reținut existența unei situații comparabilă între categorii profesionale distincte, dat fiind conținutul concret diferit al atribuțiunilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale.
S-a apreciat că reclamantul nu se află într-o situație comparabilă cu acea categorie profesională care beneficiază de confidențialitate, atâta timp cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul autorității judecătorești se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care le sunt acordate numai lor.
S-a amintit că potrivit dispozițiilor G nr. 37/2000 prin discriminare se înțelege "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, sociale și cultural sau orice alte domenii ale vieții politice", condiții care nu sunt întrunite în speța de față și s-a precizat că doar legiuitorul este cel în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, pe care le poate diferenția în funcție de personalul cărora li se acordă, iar tratamentul juridic diferențiat stabilit de legiuitor în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
De asemenea, s-a mai arătat că, în acest sens s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 232 din 29.08.2007.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul, care a criticat-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
Pentru păstrarea confidențialității în legătura cu informațiile clasificate au fost adoptate mai multe acte normative prin care se conferă categoriilor de persoane ce gestionează astfel de informații sporuri de confidențialitate corespunzătoare gradului de acces la astfel de informații, iar potrivit dispozițiilor OG.nr. 19/2006 rezultă fără echivoc voința de a se acorda sporul de confidențialitate tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează informații clasificate și nu doar celor prevăzute în Legea nr.444/2006.
S-a amintit că art.15 alin.1 și 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.328/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor prevede că "judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile pe care le-au obținut în aceasta calitate, iar în cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii și procurorii sunt obligați să păstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege și de regulament.", constituind abatere disciplinară nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter, potrivit art.99 lit.d din legea nr. 303/2004.
S-a susținut de către recurent că pentru a fi în situația unei fapte de discriminare, trebuie să existe două situații comparabile la care tratamentul aplicat să fi fost diferit, iar subsecvent, tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
În acest sens, s-a învederat că, pe de o parte, procurorii militari precum si membrii consiliului director al, beneficiază de un spor de confidențialitate de până la 15%, iar procurorii civili nu beneficiază de un astfel de spor, deși respectarea confidențialității lucrărilor reprezintă o obligație identică, iar încălcarea acesteia constituie abatere disciplinară pentru toți subiecții.
Prin urmare, s-a arătat că este evident că există o situație de discriminare între procurorii civili și celelalte categorii menționate, precum și altele - personalul,MAI,CNSAS, care deși au aceleași obligații privind păstrarea confidențialității informațiilor clasificate, stabilite prin legi și regulamente proprii, primesc sporul de 15% în baza unor legii speciale, iar acest fapt determină incidența unui tratament discriminatoriu ce are ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței și exercitării, în condiții de egalitate a dreptului la remunerare pentru păstrarea confidențialității unor date.
S-a adăugat că în temeiul art.l din Protocolul nr.12 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, exercitarea oricărui drept prevăzut de legea națională a unui stat contractant este asigurată, fără nici o discriminare întemeiată în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială sau orice altă situație și nimeni nu poate face obiectul unei discriminări din partea unei autorități publice,dacă aceasta ar fi întemeiată pe unul din motivele arătate anterior.
Prin întâmpinarea formulată de către intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurent, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prima instanță a fost învestită să soluționeze cererea formulată de către reclamantul recurent în contradictoriu cu intimaților pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, având ca obiect obligarea acestora la plata sporului de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la plata efectivă pentru perioada 1.11.2004 - 23.05.2007, precum și efectuarea cuvenitelor mențiuni cu privire la acest spor în carnetul de muncă.
Recurentul reclamant a îndeplinit funcția de procuror pe întreaga perioadă în litigiu și a avut obligația de a respecta secretul de serviciu, drepturile și obligațiile sale fiind reglementate de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Aceeași obligație de nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate a fost instituită în sarcina magistraților și prin art.16 alin.1 din Codul d eontologic al magistraților, aprobat prin Hotărârea nr. 144/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial nr.382 din 6 mai 2005.
Nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter constituie abatere disciplinară, potrivit art.99 lit.d din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.
Magistrații, ca și magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate nu primesc spor de confidențialitate, spre deosebire de personalul din instituțiile și autoritățile publice care pentru gestionarea informații clasificate din clasa secrete de stat și secrete de serviciu beneficiază de spor de confidențialitate.
Prin urmare, având în vedere faptul că sporul de confidențialitate nu este acordat tuturor celor care gestionează secrete de stat și secrete de serviciu, deși aceștia lucrează efectiv în aceleași condițiile prescrise de legea care reglementează plata acestui sporul, se poate reține încălcarea prevederilor art.16 din Constituție și existența unei discriminări, în sensul avut în vedere de OUG nr.137/2000.
Este relevant a adăuga că prin decizia nr.46/ din 15 decembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 27/2008 a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din Codul d eontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din Codul d eontologic al acestora, prin care s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar".
Potrivit dispozitiilor art. 329 Codul d e procedura civilă această dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, motiv pentru care Curtea urmează a ține seama de dispozițiile amintite la soluționarea prezentei cauze.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 pr.civ. Curtea va admite recursul, va modifica, în tot, sentința civilă recurată, în sensul că va admite acțiunea și va obliga, în raport de perioada de încadrare a reclamantului, la plata către acesta a sporului de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru perioada 1.11.2004 - 29.12.2006 și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru perioada 30.12.2006 - 23.05.2007, actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la plata efectivă, otrivit p. art. 161 alin. 4 din Codul muncii.
Potrivit art.1 si 3 din Decretul nr. 92/1976, se vor face cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului, cu privire la sporul de confidențialitate 15%, calculat la indemnizația brută lunară, acordat prin prezenta hotărâre.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.703 din data de 09.04.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr- (648/C/2008), în contradictoriu cu intimații-pârâți Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Modifică în tot sentința civilă recurată, în sensul că:
Admite acțiunea, formulată de reclamantul, împotriva pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Obligă pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru perioada 1.11.2004 - 29.12.2006 și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru perioada 30.12.2006 - 23.05.2007, să plătească reclamantului sporul de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la plata efectivă.
Obligă pârâții să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:,
Dact.: RF./2ex.
27.07.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Cristescu Simona, Uță
