Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 715/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 715/2009
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Mureșan Monica
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamanții, și pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.1234/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, față de actele și lucrările dosarului, instanța constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanții, și au chemat în judecată pârâții Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției și Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să fie obligați pârâții retroactiv începând cu data de 1.01.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007.
- obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților
În motivarea cererii, reclamanții în calitate de judecători la Curtea de Apel Alba Iulia, susțin că au fost și continuă să fie discriminați de pârâtul Statul Român în raport cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 Ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 1.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului) de la 1.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.
Prin OG nr.10 din 31.01.2007, articolele 1-4 au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 iar cu 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art.1 al OG 10 face trimitere la anexele II și III la Legea 154/1998, anexe în care sunt menționați aceștia.
Prin OG 16 din 31.01.2007 Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 1.01.2007 a persoanelor.
Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr.27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1 ianuarie 2007.
Încercând să prevină o nouă discriminare a magistraților în raport cu celelalte categorii de salariați ai statului și cu o parte restrânsă a categoriei magistraților, Consiliul Superior al Magistraturii - prin președintele său, la 31.01.2007, adresează d-lui, Ministru al Finanțelor Publice o scrisoare deschisă prin care protestează discret și decent față de noua discriminare și își exprimă convingerea că eliminarea dintre categoriile salariaților bugetari care beneficiază de majorarea ori indexarea salariilor în anul 2007 judecătorilor și procurorilor, constituie eroare ori omisiune involuntară, care poate fi remediată.
Faptul că nici după 6 luni de la această formă decentă de protest ministrul și celelalte instituții ale statului - abilitate, nu au luat nici o măsură, atestă faptul că nu ne aflăm în fața unei erori sau omisiuni involuntare care să fi generat discriminarea.
recent Legea 232/607.2007 publicată în Monitorul Oficial 474 din 16.07.2007 pentru aprobarea OG 6/2007, modificând art.39 în al.2 al acestuia prevede majorări salariale în cotă de 7% aplicată la salariul din 2006 și de 11% cu începere de la 1 octombrie aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici exceptați și de această dată magistrații judecători și procurori.
Reclamanții arată astfel că au fost încălcate disp. art.1 alin.2 lit.e pct.1 din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art.5 Codul muncii și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare (fila 20) pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că nu se află în culpă pentru a fi obligat la alocarea de fonduri pentru alți ordonatori principali de credite, dacă nu există bază și aprobare legală în acest sens și nici nu se poate substitui voinței legiuitorului sau a ordonatorilor principali de credite în ceea ce privește eliminarea inechităților sau a discriminărilor de care se face vorbire în acțiune.
Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia prin întâmpinare invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Prin sentința civilă nr.1234/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia. A fost admisă aceeași excepție invocată de pârâtul A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamante, pârâții fiind obligați în solidar la plata către aceștia a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, suma restantă urmând a fi indexată cu rata inflației până la data plății efective. A fost obligată pârâta Curtea de Apel Alba Iulia să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant. Au fost respinse celelalte pretenții.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de parata Curtea de Apel Alba Iulia, instanța o apreciază ca nefondată, parata având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 muncii justifică calitatea procesuala, excepția urmând a fi respinsă.
Conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi de natură salarială, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Față de aceste considerente, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor conform art.137 pr.civilă, acțiunea urmând a fi respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Reclamanții în calitate de judecători ai Curții de Apel Alba Iulia beneficiază de prevederile OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.45/2007.
În preambul acestui act normativ se enunță în sinteză, scopul care a determinat adoptarea reglementărilor legale pe baza și în executarea cărora actul fost emis.
Astfel, OUG 27/2006 a fost adoptată având în vedere că asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii judecătorilor și procurorilor este prevăzută la cap.VI pct.3.3 din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin HG 232/2005.
Prin HG 232/2005 se prevedea că aspectele economice - financiare se reflectă și asupra salarizării personalului din sistemul judiciar iar garantarea independenței puterii judecătorești se realizează și prin asigurarea renumerației adecvate a magistraților, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, așa cum au fost prevăzute de lege și aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.
Conform art.3 din OG 27/2006 judecătorii beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare.
Articolul 35 prevedea actualizarea prin aplicarea indexărilor, acordate în conformitate cu prevederile legale a indemnizațiilor brute.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Eliminarea doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din OUG 27/2006.
De asemenea potrivit art.21 alin.1 din OG 137/2000 aprobată prin Legea nr.27/2004, în toate cazurile când se constată existența unei discriminări din cele prevăzute expres în acest act normativ, persoanele interesate își pot manifesta interesul și au dreptul să solicite despăgubiri corespondente și proporționale cu prejudiciul suferit.
Instanța reține și faptul că textul art.14 din CEDO completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, care prevede în art.1 pct.1, interdicția generală a discriminării, aceasta ca o obligație pozitivă a statelor, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare în condițiile în care nu există un scop legitim.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.35 din OUG 27/2006 instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți și a dispus obligarea în solidar a pârâților la plata fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare.
În aplicarea principiului nominalismului monetar, instanța a dispus ca suma restantă să fie actualizată cu rata inflației până la data plății efective.
Referitor la cererile privind indexarea salarială în procent de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007, instanța urmează a le respinge ca neîntemeiate, având în vedere dispoziția expresă de abrogare a art. 35 din OUG 27/2006 cuprinsă în Legea nr.45/2007, competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale ale reclamanților nu revine instanței de judecată, fiind o competență exclusiv a legiuitorului.
Ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța a respins acțiunea formulată împotriva acestuia.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege 92/1976 modificat, normele incidente prev. de Legea 130/1999 și art. 296 din Legea 53/2003, Curtea de Apel Alba Iulia în calitate de operator al carnetelor de muncă, urmează a efectua cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții și pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Alba Iulia.
Reclamanții au solicitat modificarea sentinței atacate în sensul de a le admite acțiunea așa cum a fost formulată.
În expunerea de motive arată că în mod greșit prima instanță le-a admis doar în parte acțiunea, respingând pretențiile privind plata drepturilor salariale indexate inclusiv cu procentele de 2% și 11%, neobservând discriminarea ce se realizează în raport cu judecătorii de la și în raport cu funcționarii publici.
În mod nelegal, mai arată recurenții reclamanți, nu le-au fost acordate dobânzile legale, deoarece sumele pretinse atrag potrivit legii plata de dobânzi.
Pârâta Curtea de Apel Alba Iulia invocă lipsa calității procesuale pasive arătând că nu are calitatea de angajator al reclamanților și nici atribuții în stabilirea drepturilor lor salariale.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În expunerea de motive arată că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești acordând reclamanților drepturi care nu sunt prevăzute expres în favoarea lor.
Hotărârea atacată, apreciază pârâtul, este lipsită de temei legal și este dată cu aplicarea greșită a legii. În speță nu este vorba de discriminarea reclamanților, nefiind aplicabile prevederile nr.OG137/2000. Magistrații au beneficiat de creșteri salariale substanțiale în anii 2006 și 2007, astfel încât nu s-a mai impus și acordarea indexărilor în discuție.
Deliberând asupra recursurilor de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, potrivit prevederilor artz.3041Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
În temeiul art.137 Cod pr.civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, excepție pe care o va respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit art.43 alin.2 din Legea nr.304/2004, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție. Potrivit art.44 din același act normativ, curțile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art.10 lit.t din Hotărârea nr.387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art.188 din Legea nr.304/2004, iar conform art.119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripțiile lor, în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
În consecință, Curtea de Apel Alba Iulia are calitate procesuală pasivă în speță, alături de Ministerul Justiției care asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, Curtea de Apel efectuând plata drepturilor salariale și făcând mențiuni legale în carnetele de muncă.
În ce privește recursul reclamanților este de observat faptul că abrogarea art.35 din nr.OG27/2006 s-a realizat, începând cu luna martie 2007, prin Legea nr.45/2007, astfel încât este evident faptul că nu li se mai cuvin majorări salariale cu 2% începând cu data de 01.04.2007 și cu 11% începând cu data de 01.10.2007.
Este eronată susținerea reclamanților în sensul că prin neplata acestor majorări salariale ar fi fost discriminați în raport cu alte categorii de bugetari.
Potrivit art.1 alin.3 din nr.OG137/2000 exercitarea drepturilor enunțate în acest text de lege privește personale aflate în situații compatibile. Din conținutul acestui text de lege se desprinde concluzia că exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi, iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor. În afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul actului normativ amintit.
Dealtfel, așa cum s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Deciziile nr.818, 819, 820 și 821 din 3 iulie 2008, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii, ori reglementarea de legiuitor a unor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii, nu este o probleme ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul reglementat de actul normativ în discuție.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul Justiției este de menționat faptul că prin admiterea, în parte, acțiunii reclamanților instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești și nici nu a nesocotit dispozițiile nr.OUG 137/2000; nefăcând altceva decât să aplice prevederile legale în vigoare la cazul dedus judecății.
Sub acest aspect este de menționat faptul că temeiul juridic al pretențiilor reclamanților admise de instanță îl constituie art. 35 din nr.OG27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției potrivit căruia:" drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile: acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
Prevederea legală în vigoare privind creșterile salariale ce s-au acordat începând cu luna ianuarie 2007 este nr.OG 10/31.01.2007 care reglementează o majorare în trei etape a salariilor avute la data de 31.12.2006, categoriilor profesionale indicate de actul normativ, printre care și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează: a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Este adevărat că acest art. 35 din nr.OG27/2007 a fost abrogat de pct.17 al art. I din Legea nr. 45/06.03.2007 publicată în Of. nr. 169/ 9.03.2007, dar în luna ianuarie 2007 -care face obiectul acțiunii-erau în vigoare și trebuiau aplicate ca atare, potrivit normei de drept al aplicării imediate a legii civile, regăsită în art.1 Cod civil.
Abrogarea prin lege a ordonanței de guvern nu înlătură, retroactiv, efectele juridice produse de acest act normativ, în speță, abrogarea art. 35 din nr.OG27/2007 prin Legea nr.45/2007, producând efecte doar pentru viitor, respectiv pentru indexările pretinse de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007; aspect de altfel, reținut corect, de prima instanța prin admiterea doar în parte a acțiunii.
Ca atare, susținerile recurentului vizând aplicarea greșită a legii de către prima instanță sunt nefondate.
Prin considerentele expuse, Curtea constată că sentința atacată este la adăpost de criticile formulate, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă cu aplicarea art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge recursurile promovate de părți ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanții, și pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței nr. 1234/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
(continuarea minutei deciziei civile nr.715/2009)
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. 2ex.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Minuta deciziei civile Nr. 715/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanții, și pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, împotriva sentinței nr. 1234/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
pentru conformitate,
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Victor Crețoiu, Mureșan Monica
