Pretentii civile. Speta. Decizia 735/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 735/2009
Ședința publică de la 11 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - judecător
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.420/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța, ridică din oficiu excepția prescripției dreptului material al reclamanților intimați pentru perioada 01.ianuarie - 29 ianuarie 2005.
Față de actele și lucrările dosarului instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr-, formulată de reclamanții, și G împotriva pârâților Ministerul Justiției și Tribunalul Alba, s-a solicitat obligarea pârâților să plătească reclamanților începând cu 1.01.2005 până la data de 31.12.2006 drepturile salariale ce constau în diferența dintre salariul de încadrare aferent funcției de grefier dactilograf și salariul de încadrare al grefierului de ședință și sporurile corespunzătoare aferente acestor salarii actualizate cu rata inflației, începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective.
În motivarea acțiunii au fost invocate următoarele aspecte:
Reclamanții sunt angajați la ribunalul Alba și salarizați în funcția de grefier dactilograf. Prin apariția Legii 567/2004 începând cu 1.01.2005, posturile de grefier dactilograf au fost transformate în posturi de grefier de ședință, urmând ca persoanele care ocupă aceste posturi să fie salarizate conform Legii speciale de salarizare conform art.91 al.2 din același act normativ.
Începând cu 1.01.2005 reclamanții au primit o nouă fișă a postului iar printre atribuțiile stabilite au fost și atribuțiile grefierului de ședință. De la această dată au îndeplinit munca de grefier cu toate obligațiile care incumbă acestei funcții, în schimb salarizarea a rămas neschimbată.
Potrivit art.39 Codul muncii salariatul are dreptul la o salarizare pentru munca depusă iar potrivit art.40 Codul muncii angajatorul are obligația de a acorda salariatului toate drepturile salariale cuvenite.
Prin neplata la termen a drepturilor salariale cuvenite reclamanților au suferit un prejudiciu, motiv pentru care sunt îndreptățiți la reactualizarea sumelor cuvenite.
Prin sentința civilă nr.420/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu nr.de mai sus, acțiunea a fost admisă pârâții fiind obligați să plătească reclamanților pentru perioada 01.01.2005-31.12.2006, drepturile salariale constând în diferența dintre salariul de încadrare aferent funcției de grefier de ședință, precum și sporurile aferente acestor drepturi salariale cuvenite fiecărui reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin întâmpinarea formulată Ministerul Justiției solicită respingerea acțiunii arătând că personalul auxiliar de specialitate care la data intrării în vigoare a Legii 567/2004 îndeplinea funcția de grefier dactilograf a beneficiat de transformarea corespunzătoare a postului în post de grefier, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute anterior până la intrarea în vigoare legii speciale de salarizare conform prevederilor art.91 și art.60 din lege. Legea nr.567/2004 a fost modificată prin Legea 17/2006 care în art.7 prevede expres că legea intră în vigoare doar în momentul în care intră în vigoare și legea specială de salarizare.
La data de 2.02.2007 a intrat în vigoare OG 8/2007 care reprezintă legea specială de salarizare a personalului auxiliar, situația reclamanților fiind reglementată prin această lege.
Susținerea pârâtului este corectă în ce privește reglementarea situației salarizării reclamanților începând cu data de 2.02.2007, când prin intrarea în vigoare a OG 8/2007 au fost eliminate diferențele de salarizare dintre grefieri, respective dintre cei care îndeplineau funcția de grefieri anterior intrării în vigoare a Legii 567/2004 și cei care la acea dată îndeplineau funcția de grefier-dactilograf.
Din probele administrate în dosarul cauzei rezultă că reclamanții au fost și sunt salariați ai Tribunalului Alba, până la data de 1.01.2005 au lucrat ca și grefieri dactilografi iar după data de 1.01.2005, conform fișei postului depusă pentru fiecare reclamant aceștia au desfășurat activitate de grefier de ședință având atribuțiile specifice acestui post.
Potrivit artr.91 al.1 și 2 Legea 567/2004, intrată în vigoare la 1.01.2005, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor în care este numit, urmând ca la intrarea în vigoare a prezentei legi grefierii dactilografi în funcție să fie încadrați grefieri cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Legea nr.567/2004 a fost modificată prin Legea 17/2006 care a modificat art.91 al.2 în sensul că grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
Potrivit art.60 al.5 până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare rămân aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzute în alineatul 4.
În concluzie, funcția deținută de grefierii dactilografi fost modificată în funcția de grefier, iar salarizarea a rămas neschimbată, urmând ca la apariția legii de salarizare pentru întreg personalul auxiliar situația să fie reglementată pentru toate posturile de personal auxiliar.
Schimbând funcția deținută, reclamanților li s- schimbat și fișa postului și atribuțiile de serviciu, aspect dovedit cu înscrisurile de la dosar, situație în care ca și grefieri au preluat toate atribuțiile specifice acestei funcții.
Prin urmare s-a ajuns la situația în care pentru aceleași atribuții, pentru aceeași funcție și pentru aceeași muncă să se aplice salarii diferite, izvorâte din lege și care nu aveau legătură cu sporurile salariale personale ale angajatului.
Această situație contravine disp.art.6 al.2 Codul muncii precum și disp.art.5 al.1 Codul muncii privind dreptul la plată egală pentru muncă egală și egalitatea de tratament față de toți salariații.
În legătură cu egalitatea de tratament față de toți salariații sunt de menționat și prevederile OG 137/2000 care la art.1 al.2 lit.e, pct.i prevede că principiul egalității între cetățeni și al excluderii discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la un salariu egal pentru muncă egală și la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
De asemenea trebuie avute în vedere și disp.art.39 Codul muncii care prevăd dreptul salariatului la salarizare pentru munca efectiv depusă, situație în care pentru argumentele arătate acțiunea reclamanților a fost admisă ca temeinică și legală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate, cu consecința respingerii formulată de reclamanți ca fiind neîntemeiată.
În expunerea de motive arată că hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, precum și cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
La data de 02.02.2007 a intrat în vigoare OG nr.8/2007 care reprezintă legea specială de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea. Dispozițiile Legii nr.17/2006 de modificare și completare a Legii nr.567/2004, care îi îndreptățesc pe reclamanți la o salarizare a Legii nr.567/2004, care îi îndreptățesc pe reclamanți la o salarizare corespunzătoare funcției de grefier sunt aplicabile doar de la data de 2.02.2007, până la această dată dispozițiile în speță fiind cele cuprinse în Legea nr.567/2004. Astfel, pretențiile reclamanților aferente perioadei 01.01.2005-31.12.2006 nu au nici un temei legal.
Prevederile Codului muncii nu pot fundamenta pretențiile reclamanților, având în vedere caracterul special al legii de salarizare a personalului auxiliar de specialitate în raport cu norma generală.
În condițiile în care drepturile solicitate de reclamanți nu sunt expres prevăzute de lege pentru perioada pentru care au fost solicitate au drept consecință încălcarea atribuțiilor puterii judecătorești. Acordarea sau neacordarea unor drepturi salariale este o opțiune a legiuitorului și nu poate fi considerată ca aducând atingere principiului egalității în drepturi și al nediscriminării.
Deliberând asupra recursului de față funcție de criticile formulate și din oficiu potrivit prevederilor art.3041cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește pretinsa depășire a atributelor puterii judecătorești trebuie menționat că prin hotărârea pronunțată instanța a dat o interpretare legii și nu a adăugat la aceasta, așa cum în mod greșit se susține de către pârât.
Pe fondul cauzei prin apariția Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, publicată în OF. nr. 1197/14.12.2004 - intrată în vigoare la data de 01.01.2005-" la intrarea în vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute - art.91.
Prin această prevedere legală a intervenit o modificarea unilaterală a contractului de muncă, în sensul schimbării felului muncii prin transformarea încadrării reclamantelor din funcția de grefier - dactilograf în cea de grefier.
Însă această modificare trebuia asociată cu obligația corelativă de salarizare de către angajator conform noii funcții ocupate și muncii prestate efectiv de acestea, în vederea asigurării respectării principiului fundamental al nediscriminării, care în cadrul relațiilor de muncă se traduce prin egalitate de tratament față de toți salariații( art. 5 alin.1 ).
Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare( art. 1 alin.2 lit. I din nr.OG 137/2000, respectiv art.2 din Directiva CE nr. 78/2000 privind egalitatea de tratament în ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă).
În același sens, sunt și dispozițiile art. 41 alin. 4 din Constituție, art. 23 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 4 pct. 3 din Carta Socială Europeană revizuită, art. 7 lit. a pct. I din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice sociale și culturale și art. 1 alin. 2 lit. i din nr.OG 137/2000, conform cărora plata trebuie să fie egală pentru muncă egală.
Jurisprudența Curții Europene de Justiție a consacrat constant acest principiu, astfel potrivit Hotărârii, pronunțată în cauza Incze contra Austriei la 28.05.1995, noțiunea de discriminare, în sensul dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cuprinde, în general, cazurile în care un individ sau un grup de indivizi se vede, fără justificare adecvată, mai bine tratat decât altul, chiar dacă dispozițiile Convenției nu impun să-i fie acordat un tratament mai favorabil.
Diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, atunci când autoritățile statale "introduc distincții între situați analoage și comparabile", fără ca ele să se bazeze pe "o justificare rezonabilă și obiectivă" (Hotărârea, pronunțată în cauza Fredin contra Suediei, la 18.02.1991, parag. 60, Hotărârea, pronunțată în cauza Hoffmann contra Austriei, 23.06.1993, parag. 31, Hotărârea, pronunțată în cauza Spadea și Scalabrino contra Italiei, la 28.09.1995).
Prin urmare, angajatul trebuie să demonstreze că munca pe care a prestat-o are aceeași valoare comparativ cu alta pentru a beneficia de drepturile salariale recunoscute celor care prestează activitatea comparată cu a sa.
În speță, pornind de la aceste norme legale instanța constată incidența unei situații de discriminare indirectă prin încadrarea grefierilor - dactilografi în funcția de grefier, începând cu data de 01.01.2005- data intrării în vigoare a legii nr. 567/2004, dar cu menținerea salariilor de încadrare cuvenite, constând în acordarea drepturilor salariale conform funcției ocupate și muncii efectiv prestate. S-a ajuns la inegalitatea de tratament între grefieri și foștii grefieri dactilografi care prin transformarea postului în grefier au îndeplinit același atribuții fără o plată egală.
Ulterior, această inegalitate de tratament în raporturile de muncă sub aspectul salarizării între cele două categorii de personal a fost înlăturată prin Legea nr. 17/2006, care a modificat dispozițiile Legii nr. 567/2004, introducând la art. 91 alin. 2 prevederea conform căreia" grefierii - dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefier urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare."
Înlăturarea acestor discriminări a fost însă, doar aparentă, întrucât prin art. 17 din legea nr. 17/2006 s-a condiționat intrarea în vigoare a acestui act normativ de intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare. Or, abia prin intrarea în vigoare OG nr.8/2007 la data de 02.02.2007- s-a prevăzut că foștii grefieri dactilografi să fie remunerați pentru perioada anterioară, conform statutului reglementat de art. 3 alin. 1, respectiv art. 91 alin.2 din legea nr. 567/2004 modificată.
În schimb, lucru neobservat de pârâtul recurent, sentința atacată este nelegală doar sub aspectul faptului că, față de data introducerii cererii de chemare în judecată (30 ianuarie 2008), în mod greșit instanța de fond a admis cererea reclamanților începând cu data de 01 ianuarie 2005, neobservând că, pentru perioada 01 ianuarie 2005-29 ianuarie 2005, dreptul de acțiune este prescris potrivit prevederilor Decretului nr.167/1958.
Față de cele ce preced, în conformitate cu prevederile art.312 al.2 cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința atacată în sensul că respinge ca fiind prescrise pretențiile formulate de reclamanți pentru perioada 01 - 29.01.2005 și va menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.420/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge ca fiind prescrise pretențiile formulate de reclamanți pentru perioada 01 - 29.01.2005.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.06.2009.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - concediu odihnă Semnează vicepreședinte | JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan - - - | JUDECĂTOR 3: Victor - |
Grefier, |
Red.CV.
Tehnored. SM.
ex.2/31.08.2009
jud.fond:,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
