Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 720/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 720/
Ședința publică din 18 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Dorina Rizea
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, CURTEA DE APEL BRAȘOV, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DGFP împotriva sentinței civile nr.808/22.04.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat - pentru intimații reclamanți a, și, lipsă fiind recurenții pârâți TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, precum și intimații pârâți Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Mureș și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Întrebată fiind de către instanță, reprezentanta intimaților reclamanți arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța în temeiul art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta intimaților reclamanți solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.808/2008 a Tribunalului Brașova fost espinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Curtea de APEL BRAȘOV.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV si Curtea de APEL BRAȘOV, in ceea ce-l privește pe reclamantul -.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național de Combaterea Discriminării, ca fiind fără obiect.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finanțelor.
A fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților Tribunalul Mureș si Curtea de Apel Targu-M, in ceea ce-i privește pe reclamanții a, -, si.
A fost admisă in parte acțiunea precizata, formulata de reclamanții a, -, si, in contradictoriu cu parații TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției si Ministerul Economiei si Finanțelor.
Au fost obligați parații TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV si Ministerul Justiției sa plătească reclamanților diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 30% din indemnizația de încadrare bruta lunara, pe perioada 11.04.2002-31.12.2002, cu excepția perioadelor in care reclamanții au beneficiat de acest spor, diferențe salariale ce vor fi actualizate cu indicele de inflație si prin aplicarea dobânzii legale la data plații efective.
A fost obligat paratul Ministerul Economiei si Finanțelor sa aloce fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
A fost obligată parata Curtea de APEL BRAȘOV sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților.
A fost respinsă acțiunea formulata de reclamanții a, -, si, in contradictoriu cu parații Tribunalul Mureș si Curtea de Apel Targu-M, ca fiind introdusa împotriva unor persoane fără calitate procesuala pasiva.
A fost respinsă acțiunea precizata, formulata de reclamanta, in contradictoriu cu parații TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Targu-M, Ministerul Justiției si Ministerul Economiei si Finanțelor, ca neîntemeiata.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
xcepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune nu este întemeiata.
Astfel, instanța a apreciat ca termenul de prescripție de 3 ani al dreptului material la acțiune începe sa curgă, in conformitate cu prevederile art.21 alin.1 din Legea nr.137/2000 si art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958, la momentul constatării discriminării, in speța la data de 22.07.2005-data pronunțării Hotărârii nr.185/2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Deoarece acțiunea a fost înregistrata la TRIBUNALUL BRAȘOV la data de 12.12.2007, instanța a constatat respectarea termenului de prescripție legal.
In consecința, instanța a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Curtea de APEL BRAȘOV, instanța a respins, pentru următoarele motive:
Nu are relevanta faptul ca, pe perioada 11.04.2002-31.12.2002, aceasta parata nu avea calitatea de ordonator secundar de credite.
La momentul solicitării drepturilor salariale ce fac obiectul prezentei acțiuni, Curtea de APEL BRAȘOV are calitatea de ordonator de credite, astfel încât poate sta in judecata, in calitate de parata.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, in calitate de mandatara, instanța a constatat că potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art. 118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, următoarele atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, fiind necesar ca acesta să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare plății drepturilor salariale.
Ca urmare, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este lipsita de obiect, deoarece aceasta instituție nu a stat in judecata in calitate de parat, ci numai ca expert in domeniul nediscriminării, in conformitate cu dispozițiile art.27 din OG nr.137/2000.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților Ministerul Justiției, TRIBUNALUL BRAȘOV si Curtea de APEL BRAȘOV, in ceea ce-l privește pe reclamantul -, invocata din oficiu, a fost respinsa de prima instanța, pentru următoarele considerente:
Verificând carnetul de munca al acestuia, prima instanța a constatat ca, in perioada 11.04.2002-31.12.2002, reclamantul a îndeplinit funcția de judecător la Judecătoria Zărnești, instanța aflata in circumscripția Tribunalului Brașov si Curții de APEL BRAȘOV, existând raporturi juridice de munca intre aceste instanțe si Ministerul Justiției, pe de-o parte si reclamant, pe de alta parte.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților Tribunalul Mureș si Curtea de Apel Targu-M, in ceea ce-i privește pe reclamanții a, -, si, invocata din oficiu, este întemeiata, fiind admisa de către instanța.
Astfel, din studiul carnetelor de munca, s-a constatat ca in perioada 11.04.2002-31.12.2002, pentru care se solicita drepturile salariale restante in prezenta cauza, reclamanții nu au funcționat in cadrul acestor instanțe, astfel încât nu exista raporturi de munca intre aceste parți pe perioada susmenționata.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
In perioada 11.04.2002-31.12.2002, reclamanții a, -, si au îndeplinit in mod neîntrerupt funcția de judecător la instanțe din cadrul Curții de APEL BRAȘOV.
Potrivit art. 11 din OUG 177/2002, modificată prin Legea 347/2003, judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție potrivit art. 29 alin.1 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și soluționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, primesc un spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Pentru activitatea specializată de combatere a infracțiunilor de corupție, sporul de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzut la alineatul 1, se acordă procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, procurorilor și specialiștilor de înaltă calificare din cadrul Parchetului Național Anticorupție, precum și procurorilor care participă la ședințele de judecată ale completelor specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție.
Prin neacordarea acestui spor tuturor magistraților s-a creat o discriminare, recunoscută de altfel de Ministerul Justiției în calitate de inițiator de acte legislative în domeniul justiției.
Legislația internă nu prevede dispoziții discriminatorii în ceea ce-i privește pe cetățenii României.
Astfel articolul 16 alin.1 și 2 din Constituția României prevede că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii și discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege.
Conform dispozițiilor OG nr.137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, principiile legalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminărilor sunt garantate în special în exercitarea drepturilor economice, sociale, culturale, a drepturilor la muncă, la libera alegere a corupției, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariul pentru munca egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Articolul 2 pct.1 al acestei ordonanțe arată că prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, etc. care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării a drepturilor prevăzute de lege în domeniul public, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
La pct.2 din art.2 al aceluiași act normativ se arată că sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre sau dezavantajează anumite persoane pe baza criteriilor prevăzute la punctul 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. Punctul 3 al aceluiași articol prevede că orice comportament activ ori pasiv care prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de altele, atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz.
Analizând reglementările internaționale referitoare la drepturile omului, instanța constată că potrivit art.2, pct.1 din declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricărei discriminări, iar potrivit art.29, pct.2, în exercițiul drepturilor și libertăților sale, fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite de lege, în scopul exclusiv al asigurării, recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților celorlalți, în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democrată.
Articolul 2 pct.2 din Convenția nr.111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei prevede că diferențele, excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație nu sunt considerate discriminatorii. In speță însă trebuie analizat dacă reglementările în baza cărora s-au acordat sporurile solicitate de reclamanți respectă aceste dispoziții.
Răspunsul la această problemă a fost dat prin Hotărârea nr. 185/ 22.07.2005 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care a constatat existența unei discriminări directe, potrivit art. 2 din OG nr. 132/2000 și s-a recomandat Ministerului Justiției să inițieze un proiect de act normativ, în vederea modificărilor discriminatorii, în sensul eliminării situației de inegalitate evidentă dintre cele două categorii de salariați.
Intre timp, a fost emisă Ordonanța de Urgență nr. 27/2006, publicată în Monitorul Oficial nr.314/7.04.2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.
Aceasta ordonanță pune capăt discriminării între magistrați, asigurându-se o salarizare adecvată a judecătorilor și procurorilor, astfel că se recunoaște implicit faptul ca, că anterior apariției acestui act normativ, a existat o discriminare în salarizarea judecătorilor.
In consecința, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele reprezentând sporul de 30% reglementat de art.11 din OUG 177/2002, pe perioada 11.04.2002 (data intrării în vigoare a OUG nr.43/2002) - 31.12.2002.
In aceste condiții, instanța a admis în parte acțiunea precizata, în sensul obligării pârâților TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV si Ministerul Justiției să plătească reclamanților diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 30% din indemnizația de încadrare bruta lunara, pe perioada 11.04.2002-31.12.2002, cu excepția perioadelor in care reclamanții au beneficiat de acest spor, diferențe salariale ce vor fi actualizate cu indicele de inflație si prin aplicarea dobânzii legale la data plații efective.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifica prin necesitatea corelării salariului de care reclamantul ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de către angajator si salariul de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarului, pentru a nu se diminua puterea de cumpărare.
Dobânda legala la suma datorata trebuie acordata pentru acoperirea prejudiciului constând in lipsa de folosința a banilor, pe perioada cuprinsa intre momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul plății efective, având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 Cod civil
Potrivit art. 15 din HG 83/2005, instanțele judecătorești și parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, instanța a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială,reactualizate, menționate mai sus.
In temeiul art.1din Decretul nr.92/1976, instanța a obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV la efectuarea cuvenitelor mențiuni in carnetele de munca al reclamanților.
Ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a paraților Tribunalul Mureș si Curtea de Apel Targu-M, instanța a respins acțiunea formulata de reclamanții a, -, si împotriva acestor parați, ca fiind introdusa împotriva unor persoane fără calitate procesuala pasiva.
Deoarece in perioada 11.04.2002-31.12.2002 reclamanta nu a avut calitatea de magistrat, ci de avocat, așa cum rezulta din carnetul sau de munca, constatând astfel ca nu i se cuvine sporul de 30% solicitat, instanța a respins acțiunea precizata, formulata de aceasta, in contradictoriu cu parații TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Targu-M, Ministerul Justiției si Ministerul Economiei si Finanțelor, ca neîntemeiata.
Deoarece nu s-a dovedit efectuarea vreunor cheltuieli in prezenta cauza, instanța nu a acordat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, MEF prin DGFP B și Ministerul Justiției.
Prin motivele de recurs formulate de Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV și Ministerul Justiției este reiterată excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 11.04-31.12.2002 conform art.1, art.3 și art.8 din Decretul 167/1958 arătându-se că în mod greșit s-a constatat că dreptul la acțiune începe să curgă de la data la care s-a constatat discriminarea prin HG nr.185/2005 a CNCD.
De asemenea, prin motivele de recurs au fost reiterate și celelalte excepții invocate în fața primei instanțe.
Pe fondul cauzei, prin motivele de recurs invocate de către pârâți se arată că stabilirea unui tratament juridic diferențiat în cazul anumitor categorii de personal reprezintă o opțiune a legiuitorului iar principiul egalității în drepturi nu presupune uniformitate. De asemenea, se arată că instanțele de judecată nu pot fi ținute să aplice dispozițiile Hotărârii 185/2005 a Colegiului Director al CNCD întrucât acesta este un act administrativ de îndrumare iar aplicarea sporurilor în discuție se acordă doar celor care au participat efectiv la judecarea cauzelor privind infracțiunile de corupție.
Recursurile sunt fondate în parte, după cum urmează:
Pe fondul cauzei, problema de drept ce stă la baza pretențiilor deduse judecății, a fost dezlegată prin decizia nr.VI din 15 ianuarie 2007 pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii. Prin această decizie s-a stabilit că "în aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor art.11 alin.1 din OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, precum și a dispozițiilor art.28 alin.4 din OUG 43/2002 modificată prin OUG 24/2004 modificată și aprobată prin 601/2004, drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraților".
Referitor la excepția prescripției curtea reține că dreptul material la acțiunea având ca obiect despăgubiri echivalente cu sporul de 30-40% s-a născut la data la care s-a constatat existența unei discriminări directe de către CNCD prin Hotărârea nr.185/22 iulie 2005 întrucât doar la această dată subiecții de drept vizați au cunoscut ori puteau să cunoască despre existența situației discriminatorie ce stă la baza pretențiilor din acțiune. Prin urmare, termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de Decretul 167/1958 precum și de art.283 din Codul muncii trebuie raportat la momentul pronunțării Hotărârii 185/22 iulie 2005 iar față de data introducerii acțiunii (12.12.2007) pretențiile aferente perioadei 11.04.2002 - 12.07.2002 vor fi respinse ca prescrise.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a Curții de APEL BRAȘOV pentru perioada 1.04.31.12.2002 curtea reține că în mod corect instanța de fond a respins această excepție întrucât perioada în care această instituție nu a fost ordonator secundar de credite nu are nici o relevanță în aprecierea calității procesual pasive.
În ceea ce privește recursul Ministerului Economiei și Finanțelor, curtea reține că potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea 303/2004 stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art.19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Față de aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă recursurile pârâților vor fi admise în parte conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursurile formulate de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, MEF prin DGFP B și Ministerul Justiției împotriva sentinței nr.808/22.04.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 11.04.2002 - 12.07.2002 și respinge pretențiile reclamanților aferente acestei perioade.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 18 Iunie 2008.
Președinte, - - | Pt.Judecător, - - aflată în concediu odihnă, semnează: Vicepreședinte instanță, | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: CȘ/19.06.2008
Dact: MD/25.06.2008 - 3 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Dorina Rizea
