Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 719/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 719/
Ședința publică din 18 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Dorina Rizea
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții TRIBUNALUL B, CURTEA DE APEL BRAȘOV și MINISTERUL JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr.653/27.03.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa recurenților pârâți Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției, a intimatei reclamante precum și intimații pârâți Statul Român prin Ministerul Economiei B și Finanțelor și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele de recurs, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 653/27.03.2008 a Tribunalului Brașova respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
A respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finantelor,ca fiind fara obiect.
A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul R,prin Ministerul Economiei si Finantelor,invocata din oficiu.
A admis in parte actiunea formulata de reclamanta,cu domiciliul ales la Judecatoria F,situata in mun.F,str.D-na nr.27,jud.B,in contradictoriu cu paratii Tribunalul,cu sediul in mun. B,-, jud.B,Curtea de Apel,cu sediul in mun. B,-, jud.B, Ministerul Justiției,cu sediul in B,-, sector 5 si Statul R,prin Ministerul Finanțelor Publice,cu sediul in mun.B,str.- nr.17,sector 5.
A obligat pe parații Tribunalul Brașov,Curtea de APEL BRAȘOV si Ministerul Justiției sa calculeze si sa plătească in solidar reclamantei dobânda legala corespunzătoare sumelor de bani ce i-au fost recunoscute acesteia prin sentința civila nr.716/M/24.08.2006 a Tribunalului Brașov,respectiv Decizia Civila nr.538/M/01.11.2006 a Curții de APEL BRAȘOV,sume ce reprezintă sporul neacordat de 30%,respectiv 40% din indemnizația de încadrare bruta lunara,calculate pentru perioada 11.04.2002-30.04.2004 si 01.05.2004-01.04.2006.
A respins acțiunea formulata de reclamanta împotriva paratului Statul R,prin Ministerul Economiei si Finanțelor,ca fiind îndreptata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr.- reclamanta a chemat in judecata pe parații Tribunalul Brașov,Curtea de APEL BRAȘOV,Ministerul Justiției si Statul R,prin Ministerul Finanțelor Publice,solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa oblige pârâții sa-i calculeze si sa-i plătească dobânda legala corespunzătoare sumelor de bani ce i-au fost recunoscute prin sentința civila nr.716/2007 a Tribunalului Brașov si decizia civila nr.358/M/2006 a Curții de APEL BRAȘOV,pentru perioadele 01.05.2004-01.04.2006 si 11.04.2002-30.04.2006,care reprezintă sporul de 30%-40% din salariul de încadrare brut lunar.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul R,prin Ministerul Economiei și Finanțelor,instanța constată că aceasta este întemeiata,deoarece intre reclamanți,pe de-o parte,si Statul R,pe de alta parte,nu exista raporturi juridice.
Ca urmare, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul R,prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor este lipsita de obiect, urmând a fi respinsa ca atare,deoarece aceasta instituție nu are calitatea de parata,ci de reprezentanta legala a paratului Statul
Excepția prescripției dreptului material la acțiune nu este întemeiata,deoarece dreptul la acțiune începe sa curgă de la data la care s-a constatat discriminarea in aplicarea sporului de 30%,respectiv 40%,prin Hotărârea nr.185/22.07.2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
In consecința, instanța a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Pe fondul cauzei, instanța constata ca reclamanta,in calitate de judecător la Curtea de APEL BRAȘOV, a obținut in justiție obligarea paraților la plata drepturilor salariale restante,echivalente cu sporul de 30% si de 40% din indemnizația de încadrare bruta lunara,actualizate cu rata inflației.
Pe calea unei noi acțiuni, cea care face obiectul prezentului dosar,reclamanta solicita si acordarea dobânzii legale la sumele de bani echivalente cu sporul de 30% si de 40% din indemnizația de încadrare bruta lunara.
Dobânda legala la suma datorata trebuie acordata pentru acoperirea prejudiciului constând in lipsa de folosința a banilor,pe perioada cuprinsa intre momentul la care trebuiau acordate aceste drepturi salariale si momentul plații efective,având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 civ.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției, în termen, motivat.
În toate recursurile se reiterează excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile reclamantei, aferente perioadei 11.04.2002 și până la data cererii de chemare în judecată.
Se susține că prin acordarea dobânzii legale se asigură o dublă reparare a prejudiciului.
Pe de altă parte, această dobândă legală se poate acorda doar din ziua cererii de chemare în judecată.
Analizând recursurile, Curtea constată că sunt fondate în parte.
Excepția prescrierii dreptului material la acțiune a fost greșit soluționată la fond.
Reclamanta nu a pretins acordarea dobânzii legale prin cererea principală prin care a solicitat plata sporului de 30% - 40%.
Aceste drepturi însă au fost plătite reclamantei în 28.11.2006 și în 19.12.2006 așa cum s-a menționat în adresa 1472/2007 a compartimentului economic al Curții de APEL BRAȘOV, iar cererea de chemare în judecată având ca obiect plata acestor drepturi a fost înregistrată sub nr. 839/24.01.2006.
Prin decizia 1/9.01.2008, Curtea de APEL BRAȘOVa reținut că o astfel de cerere de acordare a dobânzii legale aferentă unei creanțe ce a făcut obiectul unei alte judecăți, anterioare, nu este inadmisibilă.
Așadar sunt aplicabile dispozițiile art. 1082 și 1088 Cod civil, pentru debitul principal curgând dobânzi de la data nașterii dreptului principal, respectiv 11.04.2202 și până la plata efectivă a sporului de 30-40% -28.11.1006.
În speță însă, valorificarea pretențiilor accesorii, adică a dobânzilor s-a făcut cu întârziere, cererea de chemare în judecată fiind promovată de abia în 27.08.2007, deci pentru pretențiile 11.04.2002 - 30.04.2004, excepția prescrierii dreptului material la acțiune trebuie admisă.
Momentul de la care curge termenul general de prescripție de 3 ani, atât pentru acordarea dreptului principal constând în spor de 30-40%, cât și pentru acordarea dobânzii aferente, este data de 22.07.2005, data pronunțării hotărârii 185 a CNCD care constatând discriminarea magistraților judecători la salarizare, le-a deschis dreptul la acțiune în acordarea de despăgubiri în vederea recuperării prejudiciului.
Astfel puteau fi pretinse aceste despăgubiri pentru o perioadă anterioară datei de 22.07.2005 de până la 3 ani.
Reclamanta însă și-a valorificat în termen dreptul principal, însă în ceea ce privește acordarea dobânzii nu poate fi ignorată excepția prescrierii dreptului material la acțiune deoarece intervin dispozițiile art. 1 alin 1 din D 167/1958 dobânzile aferente dreptului principal fiind pretinse prin cerere distinctă, urmează același termen general de prescripție de 3 ani neputând fi pretinse decât pentru o perioadă ce nu depășește 3 ani retroactiv de la data cererii de chemare în judecată.
Deci reclamanta poate pretinde dobânzile doar pentru perioada 1.05.2004 - 28.11.2006.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la acre curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță, părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă, astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
Față de cele ce preced, instanța va admite în parte recursurile în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va modifica sentința conform celor din dispozitiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursurile recurenților pârâți Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.653/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că:
Admite excepția prescrierii dreptului material la acțiune invocată de pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției pentru pretențiile aferente perioadei 11.04.2002 - 30.04.2004 și în consecință.
Respinge pretențiile reclamantei având ca obiect plata dobânzii legale pentru sumele de bani ce i-au fost acordate cu titlu de spor de 30-40%, pentru perioada 11.04.2002-30.04.2004, ca prescrise.
Menține restul dispozițiilor sentinței cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român, a MEF și cu privire la obligarea pârâților Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să plătească în solidar reclamantei dobânda legală aferentă sumelor acordate cu titlu de spor de 30-40%, pentru perioada 1.05.2004-28.11.2006 (data plății efective a debitului principal).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 18 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefir Ptr - afaltă în concediu legal semnează Prim grefier |
Cu opinie sperată
În sensul admiterii recursurilor formulate de către pârâți, modificării hotărârii atacate și respingerii pretențiilor reclamantei cu excepția perioadei 24.01.2006 - 19.12.2006.
Judecător,
Ptr. - -
Aflată în concediu legal
Semnează
Vicepreședinte Instanță
Opinie separată
În dezacord cu opinia majoritară consider că în cauză se impunea a fi respinse pretențiile privind acordarea dobânzii legale pe perioada anterioară introducerii acțiunii prin care s-au solicitat pretențiile principale.
În acest sens trebuie avut in vedere că obligațiile care au ca obiect o sumă de bani se pot executa întotdeauna în natură, de aceea neexecutarea unei astfel de obligații nu poate avea drept consecință la plata de despăgubiri compensatorii care ar trebui să constea tot într-o sumă de bani, ci numai la plata de despăgubiri moratorii (pentru întârziere). Potrivit art. 1088. Civil "la obligațiile care au drept obiect o sumă oarecare daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală" și "sunt debite din ziua cererii de chemare în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept." Prin urmare legiuitorul condiționează acordarea dobânzii la obligațiile bănești de dovada punerii în întârziere a debitorului, ori, în speță reclamanta nu a făcut dovada punerii în întârziere a vreunuia dintre debitori înainte de introducerea acțiunii și nici nu sunt incidente prevederile legale care reglementează cazurile în care debitorul se consideră de drept pus în întârziere. Față de aceste motive acordarea dobânzii legale pentru perioada anterioară introducerii acțiunii dedusă judecății contravine dispozițiilor legale arătate mai sus. Este de menționat că legiuitorul nu a condiționat în nici un fel aplicarea acestor dispoziții de alte aspecte ce țin de izvorul sau natura obligației bănești.
Pe de altă parte, în literatura juridică și practica judiciară s-a subliniat că Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor la fel ca și reglementarea anterioară ( Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească ) au omis să precizeze natura juridică a raporturilor de muncă al acestora. De asemenea, nici documentele cadru adoptate de Consiliul European prin organele sale ca și cele adoptate de nu au abordat explicit sau implicit natura juridică a profesiei de magistrat.
Cu toate acestea, cu privire la aceste raporturi s-a pronunțat și Curtea Constituțională ( decizia 275/2002 MO 135/2003 ) și literatura de specialitate, în sensul că magistrații constituie o categorie profesională cu un specific aparte care exercită putere juridică și își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui - generis. De fapt raportul de serviciu al magistraților nu constituie altceva decât o formă specifică, atipică și unică a unui raport juridic de muncă.
Pornind de la aceste premise de necontestat se impune concluzia potrivit căreia raportul juridic de muncă este de natură contractuală.
Această natură contractuală mai sus evocată susține dispozițiile art. 1088 civ având în vedere că celălalt izvor juridic posibil al obligațiilor ( în afară de acte juridice ) respectiv faptele juridice (delicte și cvasidelicte) nu pot constitui izvor al obligației de plată în prezenta cauză. Altfel spus raporturile juridice de față sunt de natură contractuală-atipică, și nicidecum delictuală.
În acest sens trebuie amintit că toate izvoarele posibile de obligații ( conform Codului civil și literaturii de specialitate ) se reduc la două categorii principale: a) actele juridice ( contractele și cvasicontractele ) și b) faptele juridice ( delicte, cvasidelicte) ori este evident că raporturile juridice de muncă ale magistraților nu se pot încadra în cea de-a doua categorie.
De asemenea faptul că natura raportului de muncă al magistraților este una contractuală( atipică) rezultă și din definiția contractului ca fiind " acordul dintre două sau mai multe persoane pentru a constitui sau a stinge între dânșii raporturi juridice". Iată deci că un magistrat care deși nu a semnat un contract individual de muncă este totuși parte în cadrul unui raport juridic de dreptul muncii de natură contractuală în cadrul căruia drepturile și obligațiile părților sunt cele prestabilite prin legile speciale ce reglementează această profesie.
O concluzie contrară ar plasa acest raport juridic în sfera faptelor juridice ceea ce este inadmisibil.
Prin urmare, dispozițiile art. 1088 cod civil sunt aplicabile și în ceea ce privește drepturile bănești rezultate din raporturi juridice de muncă, iar acțiunea reclamantei se impunea a fi admisă doar pentru perioada cuprinsă între data introducerii acțiuni principale și data achitării debitului, respectiv 24.01.2006 - 19.12.2006.
Judecător,
Ptr. - -
Aflată în concediu legal
Semnează
Vicepreședinte Instanță
Red.op.maj.: AP/2.06.2008
Dact: MD/3.06.2008 - 3 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Dorina Rizea
