Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 960/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 960/2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa președinte
- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Cismaru
- - JUDECĂTOR 3: Victor
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CURTEA DE APEL ALBA IULIA, având ca obiect drepturi bănești, împotriva sentinței civile nr.978/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, față de actele și lucrările dosarului și solicitarea recurentei pârâte de judecate a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr- reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministrul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA solicitând obligarea pârâților la plata sporului de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 începând cu data de 1 august 2008 până la zi și în continuare, la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă, la alocarea fondurilor necesare plății sumelor solicitate și la emiterea ordinului de salarizare.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că are calitatea de judecător stagiar la Judecătoria Deva, fiind deci îndreptățit să primească acest spor, dat fiind că art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu a fost abrogat cu respectarea dispozițiilor constituționale, motiv pentru care este și a rămas în vigoare.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că nu are calitate de angajator al reclamantului și nici vreo atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale reclamantului.
Pârâtul MFP a invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 978/LM/2009 Tribunalul Hunedoara a admis în parte acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților, Tribunalul Hunedoara și Curtea de APEL ALBA IULIA, pârâții fiind obligați să plătească reclamantului sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 1.08.2008 până la data pronunțării sentinței precum și pe viitor, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA fiind obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
A fost respinsă în rest acțiunea. A fost respinsă acțiunea formulată față de MFP și s-a luat act de renunțarea la judecata capătului de cerere privind obligarea părților la emiterea ordinului de salarizare.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MFP este întemeiată deoarece acest minister nu este implicat în calcularea și plata drepturilor de orice natură ale personalului din justiție.
Aceeași excepție invocată de Curtea de apel a fost respinsă întrucât aceasta are calitate de ordonator secundar de credite, și este deținătoarea carentului de muncă al reclamantului.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamantul este judecător la Judecătoria Deva, iar față de decizia nr. 21/2008 pronunțată de ÎCCJ în recursul în interul legii pretențiile sale sunt întemeiate în ceea ce privește plata sporului de stres și suprasolicitare neuropsihică și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și a respingerii acțiunii în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata despăgubirilor bănești.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA nu are calitatea de angajator al reclamantului și nu are nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor. Hotărârea este nelegală și în ceea ce privește obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni înainte de rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Intimatul Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a lăsat la latitudinea instanței soluția ce se va pronunța, menționând că în situația în care se va reanaliza cauza sub toate aspectele să fie menținută soluția în ceea ce privește MFP.
Ceilalți intimați nu au depus întâmpinare.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041cod procedură civilă reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta recurentă este neîntemeiată.
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspund, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite, iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
De altfel, trebuie remarcat că și în raport de cel de-al doilea capăt de cerere recurenta pârâtă are calitate procesual pasivă, având în vedere că recurenta are calitatea de operator al carnetului de muncă al reclamantului, iar sentințele pronunțate în primă instanță în litigiile de muncă suntexecutorii de drept.
Față de cele ce preced, Curtea constată că instanța de fond a făcut o aplicare și interpretare corectă a legii și că aspectele critice ale recurentei sunt nefondate, motiv pentru care în conformitate cu art. 312 alin 1 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 din Legea nr.168/1999, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită.
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 978/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
09 Octombrie 2009
Red/tehnoredCMM/26.10.2009
2ex
Judecători fond:
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Cismaru, Victor
