Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1526/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1526
Ședința publică de la 19 Martie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier: - -
Pe rol, pronunțarea în recursurile declarate de pârâții Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 4723/12.11.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, G, și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la 14.03.2008, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză la 19.03.2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 4723/12.11.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamanții:, G, împotriva pârâților: Curtea de Conturi a României, și a cererii de chemare în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, formulată de Curtea de Conturi a României.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților diferența dintre indemnizația lunară brută cuvenită și cea plătită efectiv și sporul de vechime pentru perioada 01.10.2006-30.06.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților diferența dintre premiul anual cuvenit și cel efectiv încasat pentru anul 2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data plății inițiale și până la data plății efective.
S-a dispus obligarea pârâtei să plătească reclamantei diferența dintre indemnizația lunară brută cuvenită și cea plătită efectiv și diferența dintre premiul anual cuvenit și cel efectiv încasat pentru perioada 01.06.2006 -31.08.2006.
S-a dispus obligarea pârâtei să plătească reclamantei sporul de vechime pentru perioada 01.01.2007 -30-06.2007
S-a dispus obligarea pârâtei să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților conform prezentei hotărâri..
S-a admis cererea de chemare în garanție și în consecință, obligă chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure pârâtei fondurile necesare pentru plata diferențelor de drepturi salariale actualizate, cuvenite reclamanților.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanții dețin funcția de controlori financiari în cadrul Camerei de Conturi
Prin dispozițiile art. 2 din OUG 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi aprobată prin legea nr 11/2000, s-a stabilit că aceștia se remunerează cu indemnizația lunară, potrivit valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexă, corectată periodic în raport de evoluția preturilor.
Din valoarea sectorială pentru funcțiile de demnitate publică, la care sunt asimilate și funcțiile reclamanților, s-a actualizat începând cu data de 01 02 2006, în baza
prevederilor OG nr 3/2006 controlorii financiari nu au beneficiat de creșterile indemnizației lunare și actualizarea periodică a acestora.
De asemenea, reclamanții nu au beneficiat nici de majorarea cu 6% a valorii sectoriale de referință pentru funcțiile de demnitate publică începând cu 01 09 2006.
Diferența drepturilor salariale solicitate de reclamanți este prevăzută în OUG nr. 160/2000 iar apărarea intimatei prin care se invocă lipsa unui act normativ care să precizeze expres creșterile salariale pentru controlorii financiari,constituie culpa acesteia întrucât avea obligația să asigure aplicarea dispozițiilor legale privind salarizarea reclamanților.
Având în vedere că reclamanții nu au încasat drepturile bănești la care erau îndreptățiți,instanța a admis acest capăt de cerere și a obligat pârâta să plătească reclamanților diferența dintre indemnizația lunară brută cuvenită și cea efectiv plătită pentru perioada 01 06 2006-31 12 2006,sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective.
Referitor la capătul de cerere privind sporul de vechime pentru perioada 01 10 2006- 30 06 2007, instanța l-a admis reținând că prin OUG 160/2000 nu s-au abrogat nici expres și nici tacit dispozițiile Lg nr. 154/1998 ce reglementează sporul pentru vechimea în muncă.
Astfel, prin art. 24 al 3 din Lg 154/1998, cu privire la modul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, se prevede că dispozițiile referitoare la alte drepturi salariale, cum este sporul pentru vechimea în muncă, rămân în vigoare. Iar prin OUG nr 160/2000 s-au abrogat expres numai prevederile referitoare la salariul de merit, sporuri, indemnizații și stimulente prevăzute în Lg nr 50/1995.
Potrivit art 11 al 1 din Lg nr 50/1995 pentru activitatea desfășurată, membrii și personalul Curții de Conturi beneficiază la sfârșitul anului calendaristic de un premiu corespunzător salariului de bază realizat în ultima lună din anul pentru care se acordă premiul.
Așadar, aplicându-se greșit dispozițiile legale privind calculul indemnizației lunare, au fost calculate eronat și drepturile reprezentând premiul anual pentru anul 2006.
Pentru aceste considerente,instanța a admis și acest capăt de cerere și a obligat pârâta să plătească reclamanților diferența dintre premiul anual cuvenit și cel efectiv încasat pentru anul 2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data plății inițiale și până la data plății efective.
Pe cale de consecință, potrivit prevederilor Decretului 92/1976,a fos obligată pârâta să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților conform prezentei hotărâri.
Asupra cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată atât de reclamanți, cât și de pârâtă, instanța a admis-o constatând că, potrivit art 19 lit b din Lg nr.500/2002,ministerul " dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare".
De asemenea, se prevăd și responsabilitățile acestui minister, respectiv coordonarea activităților care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea legilor bugetare anuale, a legilor de rectificare și a legilor privind aprobarea contului general de execuție.
Astfel, în conformitate cu prevederile art 28 din Lg 500/2002,proiectele legilor bugetare se elaborează de către Guvern,prin Ministerul Economiei și Finanțelor, iar
potrivit art. 35, acesta din urmă întocmește proiectele bugetelor, pe baza proiectelor întocmite de ordonatorii principali de credite și a bugetului propriu ca urmare,nici o cheltuială din fondurile publice nu poate fi angajată,potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
Ministerul Economiei și Finanțelor are, astfel obligația de a pune la dispoziția pârâtei sumele necesare pentru plata drepturilor pretinse de reclamanți, motiv pentru care instanța va admite cererea de chemare in garanție, considerând-o întemeiată, și va obliga chematul in garanție să asigure și să vireze pârâtei fondurile necesare pentru plata sumelor cuvenite reclamanților.
Împotriva sentinței a declarat recurs Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, invocând următoarele:
Recurenta Curtea de Conturi a României, arata ca reclamanții au beneficiat si beneficiază in continuare de lege speciala de salarizare, OUG 160/2000.
Ca reclamanții au o valoare de referința proprie de 257 RON, care poate fi modificata numai prin act normativ.
Ca aceștia au beneficiat de creșterile salariale prin actele normative care precizau expres fiecare categorie de personal din sectorul bugetar căreia i se acorda creșterea salariala si procentul cuvenit.
Ca este adevărat ca OUG 160/2000 stabilește in art.3 ca reclamanții sunt asimilați funcțiilor de demnitate publica, dar nu fac parte din aceasta categorie, iar creșterile salariale sunt acordate prin act normativ special in fiecare an, act normativ care precizează limitativ categoriile de salariați cărora li se aplica.
Ca prin 233/2006 in anul 2006 valoarea de referința sectoriala prevăzuta in anexa se majorează cu 4%, începând cu iunie si cu 5% începând cu septembrie, fata de nivelul lui august.
Având in vedere dispozițiile legale amintite se arata ca nu poate fi admis nici capătul de cerere cu privire la acordarea diferențelor privind premiul anual.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, a arătat ca rolul MF este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat si ca aceasta instituție nu trebuie confundata cu Statul
Ca MF nu este parte in raporturile de munca existenta intre reclamanții si instituțiile la care aceștia isi desfasoara activitatea.
Guvernul este răspunzător de realizarea prevederilor bugetare si de repartizarea către ordonatorii principali de credite, a sumelor de la bugetul de stat, conform destinațiilor bugetare, acestea fiind stabilite in conformitate cu legea bugetara anuala.
Astfel, obiectul cererii de chemare in garanție nu se încadrează in prevederile art. 60-63 Codul d e procedura civila.
Ca este culpa ordonatorului principal de credite ca nu a prevăzut sumele ce trebuie plătite reclamanților, in proiectul de buget pe anul 2007.
Ca recurenta nu poate elabora proiectul de rectificare a bugetului de stat fara sa aibă propunerea ordonatorului principal de credite.
In speța, calitatea de ordonator principal de credite o are paratul Ministerul Public, acestuia revenindu-i obligația legala de a depune diligentele necesare in vederea obținerii creditelor bugetare necesare plații sporului de vechime, cu respectarea procedurilor specifice elaborării proiectului legii privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2007. Potrivit rt. 1 din OUG 160/2000, ontrolorii financiari din cadrul Curții de Conturi se remunerează cu indemnizație lunară, conform anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență. Art. 2 (1), valoarea de referință sectorială și coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexă constituie baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizației lunare a controlorilor financiari, corectată periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de lege pentru determinarea și corecția valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică. Art. (2), cuantumul indemnizației lunare se stabilește pe baza valorii de referință sectorială înmulțită cu coeficientul de multiplicare prevăzut în anexă. Rezultatul se rotunjește din o mie în o mie lei în favoarea persoanei respective.
Potrivit Ordonanței nr.3/2006 alin (3), indemnizațiile persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, precum și ale celor care ocupă funcții asimilate cu funcții de demnitate publică sunt prevăzute în anexele nr. VII/1a, VII/2a, VII/3a și VIIIa, pentru perioada 1 februarie - 31 august 2006, și, respectiv, în anexele nr. VII/1b, VII/2b, VII/3b și VIIIb, pentru perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2006.
Așa cum rezulta din dispozițiile legale mai sus citate, indemnizația lunara a controlorilor financiari, se corectează periodic prin raportare la corecțiile aduse indemnizațiilor stabilite pentru funcțiile de demnitate publica.
Scopul este menținerea puterii de cumpărare in raport cu evoluția preturilor de consum.
Este adevărat ca reclamanții beneficiază de lege speciala privind salarizarea, insa aceasta lege cuprinde o norma de trimitere la dispozițiile din actele normative care reglementează corectarea valorii de referința sectoriala in cazul funcțiilor de demnitate publica, dispoziții cu caracter imperativ, in speța OG 3/2006, ale cărui dispoziții privind majorările trebuie aplicate si in cazul reclamanților.
Așa cum rezulta din probele existente la dosar si din susținerile partilor, recurenta nu a calculat si acordat intimaților reclamanți majorările legale cuvenite, motiv pentru care se retine ca in mod temeinic si legal, Tribunalul a admis acțiunea si a obligat parata la plata diferențelor respective si pe cale de consecința si a diferențelor rezultate din recalcularea premiului anual.
In ceea ce privește recursul Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea constata ca potrivit art. 3 alin 1 ( 2, 10) din HG 386/2007, in realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în principal, următoarele atribuții: 2. elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare; 10. deschide creditele necesare pentru cheltuielile fiecărui ordonator principal de credite în cadrul fiecărui exercițiu bugetar;
Așa cum se observa din cele mai sus arătate, deși intre reclamanți si chematul in garanție nu exista raporturi de munca directe, acesta din urma are atribuții legale, privind elaborarea proiectului bugetului de stat, si operarea rectificărilor corespunzătoare, precum si deschiderea creditelor necesare pentru cheltuielile ordonatorilor principali.
Cum nicio cheltuiala din fondurile publice nu poate fi angajata in afara limitelor legale, se constata ca in mod temeinic si legal, instanța de fond a admis cererea de chemare in garanție, motiv pentru care se va respinge recursul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 4723/12.11.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, G, și, având ca obiect drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 Martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red. Jud.22.04.2008
Tehn./Ex.2
/ și
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Lucian Bunea, Doina Vișan
