Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1780/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1780
Ședința publică din data de 23 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Alexandru Bobincă Ioana Cristina
- - -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de pârâta SC SA cu sediul in B, Calea, nr. 239, sect. 1, împotriva sentinței civile nr. 965 pronunțată la data de 20 martie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, OG, C, C, G, toți prin reprezentant comun, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Cabinetului de Avocat, din P, -,. 151,. C,. 8,. 36, județul
Recurs scutit de la plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns pentru recurenta pârâtă avocat din cadrul Baroului în baza împuternicirii avocațiale din 16.06.2008, intimații reclamanți reprezentați de avocat din cadrul Baroului P, în baza împuternicirii avocațiale n din 23.09.2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat, având cuvântul, arată că, în conceputul de citare, la poziția 33, s-a citat reclamanta iar la poziția 34 reclamanta a C, fiind vorba de aceeași persoană, iar numele corect al acesteia este
Curtea, dispune îndreptarea erorii strecurate în conceptul de citare de la poziția 33 și 34, în sensul că și a Ce ste aceeași persoană iar numele corect al acesteia este
Avocat având cuvântul pentru recurenta pârâtă arată că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, solicitând acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul, în dezbateri, asupra recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta pârâtă, solicită, în principal, admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii instanței de fond, admiterea excepției perimării dreptului la acțiune și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței pronunțate la fond și obligarea pârâtei la sumele de bani comunicate de aceasta ca fiind salariul de bază mediu pe societate, cu mențiunea că aceste sume sunt brute.
Solicită să se ia act că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
Avocat, având cuvântul pentru intimații reclamanți, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate la fond ca temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului formulat de pârâta SC SA împotriva sentinței civile nr. 965 din data de 20 martie 2008 Tribunalului Prahova, constată următoarele:
Reclamanții, -, OG, -, C, C, G, au chemat în judecată civilă pe pârâta SC SA B, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată pârâta la plata sumei de 10200 lei pentru fiecare reclamant, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, corespunzătoare sărbătorilor de Paști și de C pentru 2005 - 2007.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, aceasta avea obligația să plătească fiecărui salariat, cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, câte o primă constând într-un salariu mediu brut pe unitate, obligație care nu a fost îndeplinită de către pârâtă nici până în prezent.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că primele solicitate de reclamanți au fost incluse în salariul de bază și, prin urmare, aceasta nu mai poate solicita un drept salarial care i-a fost plătit.
Totodată, pârâta a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, arătând că, în cauză, sunt incidente disp. art.283 alin.1 lit. e Codul muncii potrivit cărora, dreptul la acțiune în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova, prin sentința sus-menționată, a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă prin întâmpinare și a admis acțiunea, obligând pârâta să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale corespunzătoare sărbătorii de Paști și 2005-2007, respectiv suma brută de 10200 lei pentru fiecare, ce va fi actualizată conform indicelui de inflație începând cu data scadenței fiecărei sume și până la plata efectivă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanții au avut calitatea de salariați ai pârâtei și că, în perioada 2005-2007, potrivit art. 168 din, aveau dreptul la prime pentru sărbătorile de Paști și de în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate pentru fiecare din aceste sărbători, însă, aceste drepturi salariale nu au fost achitate.
Această concluzie rezultă din faptul că pârâta care a pretins că, începând cu anul 2003, primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază conform negocierilor cu sindicatul, situație menționată în, nu a făcut și dovada includerii acestor prime în salariu, în condițiile în care acesteia îi revenea sarcina probei.
Referitor la excepția invocată de pârâtă prin întâmpinare, tribunalul a stabilit că, în cauză, sunt incidente disp. art. 283 alin.1 lit.c potrivit cărora termenul de prescripție este de 3 ani și nu cele ale art. 283 lit. e Codul muncii, deoarece, în speță, sunt solicitate drepturi salariale pentru care legiuitorul a înțeles să instituie un regim de prescripție distinct.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs, criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că, în mod greșit, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit. e Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond soluția a fost criticată deoarece, instanța nu a ținut seamă de disp. art. 168 alin. 2 din pe anii 2003 - 2004 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că, reclamanții, nu au formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.
Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Este adevărat că, potrivit art. 283 alin. 1 lit. e Codul muncii, dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefăcând nici o diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă, în ce privește drepturile salariale, prin același articol, la lit. c s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că instanța de fond în mod corect a respins excepția invocată de recurentă, această critică a recursului fiind nefondată.
Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului, vreodată, ca să existe termene de prescripție diferite pentru drepturile salariale în funcție de izvorul acestora.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că, începând cu anul 2003, în urma negocierilor purtate cu sindicatul, primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.
Această probă nu a fost făcută, astfel că, în mod corect, instanța de fond admis acțiunea.
În ce privește cuantumul sumei acordată reclamanților, criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariul de bază mediu brut pe unitate în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin. 1 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul reducerii sumei la care a fost obligată pârâta către reclamanți la câte 6631 lei brut fiecare.
Curtea urmează a menține restul dispozițiilor sentinței.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC ""SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 965 pronunțată la data de 20 martie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, OG, C, C, G, toți prin reprezentant comun cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul Cabinetului de Avocat, din P, -,. 151,.C,.8,.36, județul P.
Modifică în parte sentința în sensul că reduce sumele la care fost obligată pârâta la câte 6631 lei brut pentru fiecare reclamant.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Alexandru Bobincă Ioana Cristina
- - - - -- -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored. PC/SV
3 ex./30.09.2008
f- - Tribunalul Prahova
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Alexandru Bobincă Ioana Cristina
