Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1913/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(8309/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.1913/

Ședința publică din data de 26 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște

JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN G și CONSILIUL LOCAL al COMUNEI, împotriva sentinței civile nr.800 LM din 19 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI G afiliat la Federația Educației Naționale și intimatul pârât GRUPUL ȘCOLAR, având ca obiect - drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns intimatul reclamant Sindicatul Învățământului G afiliat la Federația Educației Naționale, prin consilier juridic, cu împuternicire de reprezentare juridică nr.38/11.03.2009 atașată la fila 15 dosar, lipsind recurenții pârâți Consiliul Județean G, Consiliul Local al Comunei și intimatul pârât Grupul Școlar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurentul pârât Consiliul Județean G, a depus la dosar note scrise prin serviciul registratură al acestei secții la data de 25.03.2009 și a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererile de recurs.

Consilierul juridic al intimatului reclamant Sindicatul Învățământului G, depune la dosar note scrise și solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr. 800/LM/19.09.2008 a Tribunalului Giurgiu - Secția Civilă, s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată din oficiu și s-a constatat prescris dreptul la acțiune al reclamantului pentru perioada 2001-2004.

S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învățămâtului G AF (SIGR AF ).

În consecință, s-a dispus obligarea pârâtului Grupul Școlar să calculeze și să plătească membrilor sindicatului reclamant - personalul din învățământ drepturile bănești, reprezentând prime vacanță pentru anii 2005-2008, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data stabilirii dreptului și până la data plății lor efective

Totodată, pârâții Consiliul Local și Consiliul Județean G au fost obligați să vireze către Grupul Școlar fondurile necesare plății drepturilor anterior menționate.

Pârâții Consiliul Local și Consiliul Județean G au declarat recurs împotriva sentinței precitate.

În motivarea recursului primului dintre aceștia, s-a arătat că în bugetul local pe anul 2008 nu există o prevedere referitoare la cheltuielile cu plata drepturilor bănești reprezentând prime de vacanță pentru anii 2005-2008, aceste drepturi urmând a fi suportate de Consiliul Județean

C de-al doilea recurent a exprimat următoarele critici în motivarea recursului:

- potrivit art. 6 și 7 din Legea bugetului de stat pe anul 2008, sumele pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul localităților și sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată sunt destinate finanțării cheltuielilor de personal, burselor și obiectelor de inventar ale instituțiilor sau ale unităților din învățământul preuniversitar de stat;

- același act normativ precizează că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată se face prin decizie a Direcției Finanțelor Publice Județene, după consultarea Consiliului Județean și a primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a Inspectoratului Școlar, în funcție de numărul de beneficiari și de anumite criterii specifice, și nu din sau prin bugetul Consiliului Județean.

- în lumina acestor prevederi legale, se constată că pârâtul Consiliul Județean G nu are calitate procesuală pasivă.

Nu s-au propus noi dovezi în cauză.

În baza art. 312 alin. 1 teza I și art. 304 pct. 9.proc.civ. făcând și aplicațiunea corespunzătoare a prevederilor art. 304/1 proc.civ. (ce permit instanței de recurs să examineze pricina sub toate aspectele), Curtea va admite recursurile și va modifica sentința atacată în sensul menționat prin dispozitivul deciziei, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În mod greșit, Tribunalul a admis în parte pretențiile deduse judecății și a dispus să se acorde prima de vacanță pe anii 2005-2007 pentru membrii sindicatului reclamant - personal din învățământ, această categorie profesională având doar o vocație în acest sens, nu un drept efectiv și concret, care să izvorască dintr-o reglementare legală ori convențională.

Astfel, art. 50 din Legea nr. 128/1997 statuează, printre altele, că personalul didactic beneficiază de prime și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.

Conform art. 36 lit. g din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul Județului G - Învățământ, personalul din această ramură are dreptul la o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii.

Din conținutul acestor texte legale și convenționale rezultă că personalul din învățământ poate beneficia de prima de concediu doar dacă în bugetul angajatorului (unitatea școlară) s-au prevăzut sume cu această destinație - cerință neîndeplinită în speță - ori dacă există venituri proprii ale angajatorului din care să se poată suporta asemenea plăți - condiție, de asemenea, inexistentă în cauză, câtă vreme nu s-a administrat nici o dovadă în acest sens.

Trebuie avut în vedere și faptul că nu există nicio dispoziție legală ori convențională prin care să se stabilească obligația unității de învățământ ori a altor persoane juridice de a plăti prime de vacanță personalului din învățământ, obligație care să fie executată fără a fi prevăzute fonduri în acest sens în bugetul de stat ori local sau în lipsa unor venituri proprii ale angajatorului, din care să fie plătite asemenea drepturi salariale.

La toate acestea se adaugă și împrejurarea că nu există nici un criteriu legal în funcție de care să se determine, în concret, cuantumul primei de vacanță pentru personalul din învățământ.

Cu alte cuvinte, inexistența fondurilor financiare necesare suportării primei de vacanță pentru membrii sindicatului reclamant și imposibilitatea stabilirii în concret a cuantumului bănesc al acestui drept, nu pot conduce decât la ideea că pretențiile admise de prima instanță sunt neîntemeiate, astfel că este necesară admiterea recursurilor și schimbarea parțială a sentinței în sensul respingerii acestora.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate, față de împrejurarea că ele nu au fost criticate de către autorii căilor de atac exercitate în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Consiliul Local și Consiliul Județean G, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul Învățământului G AF (SIGR AF ) și intimatul-pârât Grupul Școlar, împotriva sentinței civile nr. 800/LM/19.09.2008 a Tribunalului Giurgiu - Secția Civilă.

Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge ca neîntemeiate pretențiile bănești aferente perioadei 2005-2008.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 26.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER

TEHNORED//2 ex./03.04.2009.

Jud.fond:,

Președinte:Liviu Cornel Dobraniște
Judecători:Liviu Cornel Dobraniște, Elena Luissa Udrea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 1913/2009. Curtea de Apel Bucuresti