Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 2110/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 2110
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții -, și, toți cu domiciliul ales la cabinet avocatură - P,-,.2..24, județ P, împotriva sentinței civile nr.1228 din 5.06.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata-pârâtă reprezentată de avocat din Baroul Prahova, în substituire avocat titular din același barou, lipsind recurenții-reclamanți.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că apărătorul recurenților-reclamanți a depus la dosar o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Avocat având cuvântul depune la dosar concluzii scrise și un raport de expertiză extrajudiciară. Arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Curtea ia act de declarația acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru intimata-pârâtă solicită respingerea recursului conform concluziilor scrise. Precizează că în ceea ce privește cheltuielile de judecată, urmează să le solicite pe cale separată.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții -, și au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata către fiecare reclamant a câte unui salariu minim pe ramură pentru anii 2006, 2007 și 2008 reprezentând contravaloarea aprovizionării toamnă-iarnă, proporțional cu perioada efectiv lucrată, sumă ce va fi actualizată conform indicelui de inflație de la momentul nașterii dreptului și până în momentul plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că potrivit art. 176 alin.1 și 2 din CCM la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze pe anii 2006, 2007 și 2008, cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos în sumă fixă, fiecare din aceste adaosuri urmând să aibă un cuantum minim de un salariu minim pe ramură.
Au mai susținut reclamanții că deși executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, conform art.243 din Codul muncii, iar în contractele colective de muncă nu pot fi incluse drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă la nivel superior, potrivit art.238 din Codul muncii, nu au beneficiat de drepturile solicitate prin prezenta acțiune.
În drept, au fost invocate disp.art.176 alin.1 și 2 din CCM la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze, art.99 alin.2 și 100 alin.2 din CCM unic la nivel național pe anii 2005, 2006, precum și CCM unic la nivel național pe anii 2007-2010, art.155, art.166, art.283 alin.1 lit.c, art.284, art.287 din Codul muncii. Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată susținând, în esență, că venitul anual pentru aprovizionare toamnă-iarnă nu se datorează întrucât a fost introdus în salariul de bază al fiecărui salariat al societății din anul 1998, conform alin.6 al art.176 CCM ramură, excepție de la aplicarea alin.1 și 2 al art.176, iar ca o confirmare a acestei situații, sindicatul nu a mai intrat în negocieri, din 1998, pe tema acordării distincte a venitului anual pentru aprovizionare toamnă-iarnă.
La termenul din 05.06.2009, reclamanții și-au precizat acțiunea, indicând cuantumul pretențiilor, în sumă de 1720 lei, arătând că solicită pentru anul 2006, suma de 480 lei, pentru 2007, suma de 620 lei, iar pentru 2008, suma de 620 lei.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 1228 din 5 iunie 2009, Tribunalul Prahovaa respins acțiunea precizată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că potrivit art.176 din CCM la nivel de ramură, în luna octombrie (pentru aprovizionarea toamnă - iarnă), salariații vor beneficia de câte suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, urmând ca în CCM-urile încheiate la nivele inferioare să se stabilească condițiile și criteriile de acordare.
S-a mai arătat că prin același articol se mai prevede că negocierile cu organizațiile sindicale, pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă, vor începe cu minim 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acordă aceste adaosuri, care se dau în condițiile în care, prin CCM-urile încheiate la nivel de agent economic, nu s- convenit introducerea lor în salariul de bază.
A concluzionat tribunalul că din interpretarea acestui articol reiese că adaosurile pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă se acordă în baza CCM la nivel de ramură, însă condițiile și criteriile de acordare se stabilesc în CCM-urile încheiate la nivele inferioare, în urma negocierilor ce trebuie să înceapă cu minim 15 zile înaintea evenimentului în scopul stabilirii valorii concrete și întrucât din probele administrate nu a rezultat dacă s-au încheiat sau nu CCM- uri la nivele inferioare în care să se prevadă condițiile și criteriile de acordare, dacă s-a solicitat sau nu valoarea concretă ce se acordă pe bază de negocieri, pretenția reclamanților de a li se acorda asemenea adaosuri a fost apreciată ca neîntemeiată, cu consecința respingerii acțiunii precizate.
Împotriva sentinței primei instanțe reclamanții au declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Susțin recurenții că în mod greșit tribunalul le-a respins acțiunea întrucât, în conformitate cu art.176 din CCM la nivel de ramură, angajatorul trebuia să le acorde în luna octombrie a fiecărui an o sumă egală cu minimul salariului minim de bază brut stabilit la nivel de ramură energetică.
Se mai arată că salariul minim sus-menționat este negociat și înregistrat la Ministerul Muncii în fiecare an, prin CCM încheiat la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze sub nr.288/02/15.02.2006 și actele adiționale ce modifică această sumă pentru fiecare an.
Învederează recurenții că prima instanță a stabilit că acest drept nu le-a fost acordat, însă a apreciat în mod neîntemeiat că deși dreptul există, acesta nu poate fi acordat întrucât nu au existat negocieri care să stabilească cuantumul dreptului.
De asemenea, tot în mod greșit instanța a legat acordarea drepturilor salariale solicitate de existența, în mod obligatoriu, în CCM la nivel de unitate, a unei prevederi exprese cu privire la dreptul solicitat, negându-se astfel obligativitatea aplicării unui act superior, respectiv CCM negociat la nivel superior și în mod imperativ, care trebuie aplicat pentru tot grupul de semnatari ai înțelegerilor.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței, cu acordarea drepturilor solicitate, astfel cum au fost precizate.
Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat în cauză, însă reprezentată fiind în instanță, prin apărător ales, la termenul din 10.11.2009, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, depunând și concluzii scrise în acest sens, precum și un raport de expertiză extrajudiciară.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:
În conformitate cu disp.art.176 alin.1 din CCM la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze invocat de reclamanți, cu ocazia unor evenimente anuale, Paște, ziua meseriei, C, precum și în luna octombrie (pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă), salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale, sub forma unui adaos, în sumă fixă.
Art.176 alin.6 din același contract statuează, cu titlu de excepție, că fiecare din adaosurile de mai sus- printre care și cel în discuție în cauză- se acordă în condițiile în care, prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de agent economic, nu s-a convenit introducerea lui în salariul de bază.
Intimata-pârâtă a susținut și dovedit cu înscrisurile depuse la dosar că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă a fost inclusă în salariile de bază ale angajaților, inclusiv ale recurenților-reclamanți, astfel cum se va arăta în continuare:
Prin art.168 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anul 1997 încheiat de fosta Regie Autonomă a RA, pe de o parte și salariați, reprezentați de, pe de alta, s-a prevăzut dreptul la suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă în cuantum minim de un salariu minim pe RA, valoarea concretă a acestui drept urmând a fi introdusă în salariul de bază începând cu data de 1 iunie 1997, potrivit art.168 alin.3 din același contract.
Apoi, pentru anul 1998, art.168 alin.2 din prevede expres că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă a fost efectiv inclusă în salariul de bază, conform telexului nr.2412/1998.
Acest înscris emis și semnat de SNP SA, pe de o parte și, pe de alta, stabilește ca prima anuală de aprovizionare pentru toamnă să fie inclusă în salariul de bază brut sub forma unei cote procentuale începând cu data de 1 martie 1998, astfel: pentru salarii brute de bază până la 1.000.000 lei-10%; pentru salarii brute de bază între 1.000.001-2.000.000 lei-7% și pentru salarii brute de bază de peste 2.000.001 lei-5%, salariile brute de bază fiind astfel majorate de la această dată și constituind baza la care au fost calculate și acordate creșteri salariale rezultate din indexările periodice.
Și în continuare, în contractele colective de muncă la nivel de unitate aferente anilor 1999-2002 dreptul salarial suplimentar pentru aprovizionarea de toamnă este prevăzut în aceiași termeni de mai sus, iar ulterior anului 2002, deși reglementarea nu mai este stipulată, nu s-a susținut și nici nu s-a probat că nu ar mai fi fost plătit, fiindcă salariile angajaților nu au fost diminuate cu sumele sau cotele procentuale arătate expres în adresa semnată și însușită de părțile contractante, așa cum s-a arătat mai sus.
Lipsa negocierilor la nivel de unitate cu privire la condițiile și criteriile de acordare a primelor de aprovizionare toamnă-iarnă în sensul celor arătate de art.176 alin.2 din CCM la nivelul ramurii energie electrică, termică, petrol și gaze nu poate justifica, într-adevăr, respingerea acțiunii precizate, însă pe fond, soluția pronunțată de tribunal este corectă, câtă vreme s-a făcut dovada includerii suplimentărilor solicitate în salariile brute de bază ale recurenților-reclamanți, prin efectul menținerii acestora în salariul brut de bază, iar acțiunea prin care același drept salarial a fost revendicat din nou apare ca neîntemeiată, lipsa negocierilor la nivel de unitate fiind determinată tocmai de împrejurarea că suplimentările solicitate au fost incluse în salariile brute de bază ale angajaților.
În concluzie, cu precizările aduse în considerentele prezentei decizii, Curtea privește recursul ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge ca atare, sentința atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții -, și, toți cu domiciliul ales la cabinet avocatură - P,-,.2..24, județ P, împotriva sentinței civile nr.1228 din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
--- - --- - -
fiind în concediu medical fiind în concediu fără plată
prezenta se semnează de prezenta se semnează de
președintele instanței președintele instanței
Grefier
Red./VS
4ex./ 08.12.2009
Dosar fond nr-, Tribunalul Prahova
Jud.fond. R,
Operator de date cu caracter personal
Nr.notificare 3120
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Elena Simona Lazăr
