Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 3887/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 3887

Ședința publică de la 12 Iunie 2009

Complet constituit din:

Președinte: - -

JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă

JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran

Grefier:

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții -, -, C, G, -, (), -, împotriva sentinței civile nr. 464/22.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Curtea de Apel București, Tribunalul București, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, iar recurenții cer și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.

Curtea, având în vedere că se solicită judecarea în lipsa părților, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București la 17 09 2007,reclamanții -, -, (), (), C, G, -, -, au chemat în judecată pe pârâtii Tribunalul București,Curtea de Apel București, Ministerul Justitiei și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea în solidar a pîrîtilor Ministerului Justitiei B, Curtea de Apel București la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut al fiecărui reclamant pe perioada 1 septembrie 2001 - 1 septembrie 2007 și în continuare sume ce vor fi reactualizate cu rata inflației la data plății efective și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să includă în bugetul de stat la prima rectificare de buget a acestor sume.

In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului București - Secțiile a VIII -a civilă,respectiv a IX-a civilă și deși prin art 6 alin 2 din Codul muncii se consacră principiul că pentru munca egală și pregătire profesională gală, să fie retribuiți in mod egal, principiu ce se regăsește și în dispozițiile art 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului precum și în alte prevederi legale.

Contrar acestor principii prin art 19 pct 3 din Legea nr 50/1996 cu modificările ulterioare, respectiv OG nr 83/2000,grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului,a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, actelor comisiei pentru cetățenie beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități.

Reclamanții mai arată că instituirea unor astfel de sporuri în favoarea numai a anumitor categorii de grefieri, conduce la aplicarea unui tratament diferențiat, care rezidă într-o inegalitate de tratament în ceea ce privește drepturile salariale, creându-se astfel o discriminare în cadrul aceleiași profesii.

La solicitarea reclamanților Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea nr 7494/6 11 2007 dispus strămutarea judecării cauzei la Tribunalul Dolj,iar Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin încheierea din 15 11 2007 dispus scoaterea cauzei de pe rolul instanței și înaintarea dosarului la Tribunalul Dolj, spre competentă soluționare.

Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 03 12 2007,având prim termen de judecată la 18 11 2008.

Prin întimpinarea formulată în cauză Ministerul Justiției, a solicitat instanței respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată întrucât de procentul de 10% din salariul brut potrivit prev art 19 alin 3 din Legea nr 50/1996, beneficiază numai personalul auxiliar prevăzut în mod expres și numai în raport cu timpul efectiv lucrat în acesta activități și anume: grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului,a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și secretarii comisiei de cercetare a averii.

In întâmpinare se mai arată că potrivit prev art 48 din regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr 387/2005,Președintele instntei stabilește prin ordin de serviciu,repartizarea personalului pe secții, în raport de pregătirea profesională și cu experiența fiecăruia, iar prin fișa postului se stabilesc atribuțiile fiecăruia.

In subsidiar Ministerul Justiției prin întimpinare a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune în raport de prevederile art 283 alin 1 lit c din Codul muncii.

La data de 31 01 2008 formulat întâmpinare și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând respingerea acțiunii pe lipsa calității procesuale pasive a acestuia.

Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 464 din 22 februarie 2008 respins acțiunea formulată de reclamanți

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții fac parte din personalul auxiliar de specialitate al Tribunalului București,respectiv Secțiile a VIII și a IX civilă.

Potrivit prevederilor art 19 alin 3 din legea nr 50/1996, grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care unt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activităti.De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară conform textului de lege menționat,beneficiarii sporului prevăzut, sunt doar categoriile de personal limitativ prevăzuți la textul de lege și în condiții expres prevăzute în raport cu timpul efectiv lucrat în activitățile numărate.

Diferențierea dintre reclamanți și categoriile de personal enumerate de art 19 alin 3 din Legea nr 50/1996, instanța apreciază că, are un caracter obiectiv întrucât in art 48 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanțelor judecătorești s-a prevăzut că, repartizarea personalului pe secții este stabilită de președintele instanței prin ordin de serviciu,în raport cu pregătirea profesională și cu experiența fiecăruia, iar atribuțiile de serviciu sunt cuprinse in fișa postului.

Nici starea de discriminare nu fost reținută de instanță, principiul egalității de tratament nefiind încălcat in condițiile în care o lege stabilește reguli diferite în raport cu persoane ce se află în situații diferite, existând o diferențiere a sarcinilor și atribuțiilor de serviciu între reclamanți și persoanele nominalizate prin lege.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor instanța a constatat că între acesta și reclamanți nu există raporturi juridice, astfel că a admis excepția și în consecință, a respins acțiunea față de acesta.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

In motivele de recurs susțin că instanța de fond în mod greșit a respins aucțiunea deoarece art.6 muncii consacră pentru toți salariații principiul potrivit căruia pentru muncă egală și pregătire profesională egală să fie retribuite egal.

Au mai susținut că principiul egalității între cetățeni,prin excluderea privilegiilor și discriminării e consacrat și în OG.nr.137/2000 aprobată prin Legea nr.48/2002,art.1 alin.2,art.23 din Constituție.

Recurenții au mai susținut că Legea nr.50/1996 prin art.19 pct.3 prevede că grefieri care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului,a actelor de publicitate imobiliară,precum și a celor de executare penală și civilă beneficiază de o indemnizație lunară din salariul de bază brut calculată în raport de timpul efectiv lucrat în aceste activități,drept carte este prevăzut și de art.3 alin.8 din OG.nr.8/2007.

Au mai arătat recurenții că,deși îndeplinesc o muncă egală cu cei care conform legii beneficiază de acest spor,sunt tratați inegal din punct de vedere al salarizării,discriminați fără un motiv obiectiv și rațional.

La data de 09 09 2008,intimații au depus întâmpinare în cauză prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea constată și reține următoarele:

Prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești s-a stabilit un sistem unic de salarizare a magistraților și a personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești și parchete, ținându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat, de pregătirea și competența profesională, precum și de incompatibilitățile și interdicțiile pentru magistrați prevăzute de Constituție și de legea pentru organizarea judecătorească.

Potrivit art. 18 din acest act normativ, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești și parchete erau stabilite între limitele minimă-maximă, pe grade sau trepte profesionale, în funcție de pregătirea profesională, de vechimea în specialitate și de nivelul instanței sau al parchetului.

Personalul auxiliar de specialitate beneficia de un spor de fidelitate, în raport cu vechimea efectivă în funcția auxiliară de specialitate, calculat la salariul de bază, și de o majorare între 5% și 10% a aceluiași salariu, în raport de nivelul instanței sau al parchetului, iar conform art. 19 alin. (3), astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, grefierii care participau la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care erau secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiau de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiau și conducătorii de carte funciară.

Legea nr. 50/1996 a fost abrogată prin art. 30 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată prin Legea nr. 247/2007, care, începând cu data intrării sale în vigoare - 3 februarie 2007 -, instituie un sistem unic de salarizare și de acordare a altor drepturi aplicabil exclusiv acestui personal auxiliar.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007, salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficientului de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.

Totodată, conform art. 3 alin. (8) din același act normativ, alineat abrogat prin art. I pct. 18 din Legea nr. 97/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 15 aprilie 2008: " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități."

Cu alte cuvinte, spre deosebire de perioada anterioară, între 3 februarie 2007 și 15 aprilie 2008 au beneficiat de această indemnizație lunară de 10% din salariul de bază un număr mai mic de grefieri, respectiv doar aceia care au participat la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și falimentului și a actelor de executare penală și civilă.

Unul dintre principiile sistemului de salarizare este acela al egalității de tratament în stabilirea salariului, consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituția României și de art. 6 alin. (3) din Codul muncii, cel de-al doilea text fiind introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, în concordanță cu normele Uniunii Europene.

Acest principiu de ordine publică: "la muncă egală sau de valoare egală, salariu egal" exclude orice discriminare în materia stabilirii sau modificării salariilor. Dacă felul muncii este același, dacă cerințele și condițiile de muncă sunt aceleași, dacă munca este egală sau de valoare egală, diferențierile de salarizare nu se justifică.

Sunt admisibile diferențieri de salarii pentru funcții/posturi similare dacă sunt dimensionate în funcție de nivelul studiilor, în raport cu importanța și complexitatea muncii, cu funcția/postul/meseria îndeplinit(ă) după cantitatea, calitatea și valoarea muncii, în raport cu condițiile de muncă și în funcție de vechimea în muncă, îndeosebi în specialitate, diferită.

Și în sistemul public (bugetar) principiul este aplicabil în interiorul aceleiași ramuri, al aceluiași domeniu sau la același nivel, fiind posibile însă diferențieri întemeiate obiectiv și rezonabil între domenii sau niveluri, fără a fi vorba de existența unor discriminări.

În raport cu dispozițiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 și ale art. 3 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 8/2007, în prezent abrogate, este fără îndoială faptul că au putut beneficia de indemnizația lunară de 10% din salariul de bază doar grefierii care participau la efectuarea actelor procedurale menționate de prevederile legale respective, fără ca salariile acestor grefieri să fie discriminatorii față de salariile celorlalți grefieri.

Aceste dispoziții legale nu au adus atingere principiului egalității de tratament în stabilirea salariilor, întrucât legiuitorul a instituit criterii obiective și rezonabile pentru determinarea beneficiarilor acestui drept salarial suplimentar, constând în natura activității prestate și în timpul efectiv lucrat în aceste activități.

În acest sens,ÎCCJ prin decizia nr.XXIV/12 05 2008, admițând recursul în interesul legii, a statuat că dispozițiile art.19 alin.3 din Legea nr.50/1996 și art.3 alin.8 din OG.nr8/2007 se interpretează că indemnizația lunară de 10 % din salariul de bază nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de aceste dispoziții,decizie care este obligatorie conform art.329 alin.3 Cod procedură civilă.

Față de aceste considerente,Curtea urmează ca în baza art.312 Cod procedură civilă să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții -, -, C, G, -, (), -, împotriva sentinței civile nr. 464/22.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți Curtea de Apel București, Tribunalul București, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12 Iunie 2009.

PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă

- -

JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran

- - -

JUDECĂTOR 3: Marin

-

Grefier,

Red. Jud.

2 ex/07 07 2009

fond:

Președinte:Mihaela Mitrancă
Judecători:Mihaela Mitrancă, Sorina Petria Mitran, Marin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 3887/2009. Curtea de Apel Craiova