Pretentii civile. Speta. Decizia 3885/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3885
Ședința publică de la 12 Iunie 2009
Complet constituit din:
Președinte: - -
JUDECĂTOR 1: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran
Grefier:
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 948/21.04.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimații-pârâți Tribunalul Mehedinți și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal, iar recurentul cere și judecarea potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Curtea, având în vedere că se solicită judecarea în lipsa părților, ridică excepția prescripției, constată pricina în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Mehedinți la data de 27 februarie 2008, reclamanta, judecător la Judecătoria Dr Tr S, a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Mehedinți pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata primei de concediu de odihnă aferente anului 2004, actualizată cu indicii de inflație până la momentul plății efective.
În motivarea acțiunii a arătat că, prin OUG146/2007 s-a reglementat obligativitatea acordării sumelor de bani reprezentând prima de vacanță mai multor categorii de salariați din sistemul public.
A mai arătat că legiuitorul a intenționat să acorde prime de vacanță tuturor categoriilor de bugetari, și în acest sens au fost alocate și fonduri prin legea bugetului de stat, deci și categoria magistraților trebuia să beneficieze de aceste drepturi. A precizat că, a fost numită în calitatea de judecător stagiar la Judecătoria Dr. Tr. S, începând cu data de 01.09.2004.
Pârâta Ministerul Finanțelor a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, invocând lipsa calității procesuale pasive având în vedere inexistența raporturilor juridice dintre reclamantă și pârâtă,sumele de bani solicitate de acesta fiind exclusiv în competența angajatorului, iar pe de altă parte inadmisibilitatea față de prevederile art.1 ale OG nr.22/2002, care prevăd că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă,
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, motivând că prin Decizia nr. XXIII pronunțată în dosarul nr. 31/2005 de secțiile unite ale s-a stabilit că magistrații sunt îndreptățiți la acordarea primei CO pentru anii 2001-2002, astfel cum a fost reglementată prin art. 41 al 1 din Legea 50/1996. S-a arătat că, dreptul magistraților a încetat să mai subziste, nemaiputând fi pretins cu începere de la 1 ianuarie 2003 și până la modificarea actului normativ de salarizare a judecătorilor și procurorilor ( legea nr. 45/2007 pentru aprobarea OUG nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și altor categorii de personal din sistemul justiției) care a reintrodus la art. 241dreptul la primă de vacanță.
Tribunalul Mehedinți, prin sentința nr. 948 din 21 aprilie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâții Ministerul Justiției și Tribunalul Mehedinți să plătească acesteia prima de vacanță aferentă anului 2004, actualizată în raport de inflație la data plății efective.
A respins acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanta are calitatea de judecător la Judecătoria Dr. Tr. S, din cadrul Tribunalul Mehedinți.
Prin art.41 ind.1 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, modificată prin OG nr.83/2000 s-a prevăzut că magistrații și celelalte categorii de personal, au dreptul pe perioada concediului de odihnă la o primă egală cu indemnizația brută sau după caz indemnizația de încadrare lunară brută din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
bugetare pe perioada 2001-2006 nu au permis acordarea acestor prime, prevederile bugetare mai sus menționate fiind suspendate prin legii bugetare anuale.
Această situație a determinat valorificarea acestui drept prin intermediul instanței judecătorești
Pentru a preîntâmpina cheltuieli bugetare suplimentare, prin OUG 146/2007, s-a reglementat modalitatea de plată primelor cu ocazia plecării în concediul de odihnă, pe baza prevederilor din actele normative a căror aplicare a fost suspendată prin legi bugetare anuale.
Potrivit art 1 alin 2 din OUG 146/2007 se prevede că intră în categoria persoanelor căruia îi sunt aplicabile prevederile ordonanței,printre alții, și personalul auxiliar din cadrul J, omițându-se a se referi și la categoria magistraților. Astfel, se creează o gravă discriminare între cele două categorii profesionale, salarizate în baza aceleiași legi, în vigoare pentru perioada în litigiu, cum este definită prin art. 2 din OG 137/2000.
Pentru a se înlătura această discriminare, conform art. 27 din OG, 137/2000, reclamanta este îndreptățită să primească despăgubiri proporțional cu prejudiciul suferit
Aceste despăgubiri constau în acordarea primei de vacanță pe perioada 2004, actualizată cu indicele de inflație,conform art. 5 din OUG 146/2007.
Față de acestea este neîntemeiată susținerea Ministerul Justiției că prin decizia nr. XXIII pronunțată de Secțiile Unite ale prin care s-a stabilit că magistrați sunt îndreptățiți la acordarea primei CO pentru anii 2001-2002, deoarece așa cum s- arătat mai sus, dreptul prevăzut de art. 41 din Legea 50/1996 cu modificările și completările ulterioare, a fost doar suspendat și nu abrogat, suspendare care nu echivalează cu pierderea dreptului conferit de lege.
Mai mult, prin OUG nr. 27/2006 dreptul la acordarea primelor de concediu a fost prevăzut în continuare pentru magistrați.
Referitor la lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată prin întâmpinare, instanța a constatat că pârâta nu are calitate procesuală pasivă în cauză și respins acțiunea față de aceasta întrucât nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, neexistând nici un fel de raporturi de muncă cu aceștia, mai mult pârâtul nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții și ministere.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
In motivele de recurs susține că sentința a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, Ministerul Justiției neavând calitate procesuală pasivă, deoarece nu are atribuții de legiferare, pentru a putea înlătura eventuale discriminări. A mai arătat că din anul 2003 dreptul la prima de concediu pentru magistrați a fost abrogat, acesta existând numai pentru perioada 2001-2002; s-a mai arătat că OG nr. 137/2000nu are în vedere modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii. S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
Recursul este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanța de fond în mod greșit a admis pe fond acțiunea reclamantei, în condițiile în care în cauză era împlinit termenul de prescripție extinctivă.
Astfel, potrivit rt. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii, care constituie dreptul comun în materie de litigii de muncă, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Or, în cauză, reclamanta a solicitat despăgubiri reprezentând contravaloarea primei de vacanță aferentă anului 2004, acțiunea fiind introdusă la data de 27 februarie 2008, așadar după împlinirea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de lege.
Potrivit art. 306 alin. 2. pr.civ. motivele de ordine publică - cum este și cel privind excepția prescripției dreptul la acțiune în sens material - pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs.
Văzând disp. art. 137.pr.civ. instanța nu va mai trece la analiza motivelor de recurs formulate, întrucât se va pronunța mai întâi asupra acestei excepții de fond - prescripția - care face de prisos cercetarea în fond a pricinii.
În aceste condiții, existând cazul de modificare a hotărârii prev. de art. 304 pct. 9.pr.civ. și văzând și disp. art. 312.pr.civ. va fi admis recursul și va fi modificată sentința, în sensul că se va respinge acțiunea, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție extinctivă a dreptului la acțiune în sens material.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr. 948/21.04.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, precum și cu intimații-pârâți Tribunalul Mehedinți și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă - - | JUDECĂTOR 2: Sorina Petria Mitran - - - | JUDECĂTOR 3: Marin - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/2.07.2009
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Sorina Petria Mitran, Marin
