Drepturi bănești. Jurisprudență. Decizia 656/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 656 din 24 septembrie 2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24 septembrie 2008
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu judecător
- - - - judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.361 /C din 10 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat consilier juridic pentru intimata-pârâtă, lipsă fiind recurentul-reclamant.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că la dosarul cauzei s-a depus răspuns la întâmpinare.
Reprezentantul intimatei-pârâte arată că a luat cunoștință de răspunsul la întâmpinare chiar dacă a fost depus într-un singur exemplar, nu solicită un termen nou, ci judecarea cauzei nemaiavând cereri de formulat.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata-pârâtă solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. Consideră că perioada solicitată de recurent aprilie 2002 - octombrie 2004 este prescrisă și ca urmare societatea nu ar trebui să fie obligată la plata acestor obligații bugetare aferente unui drept prescris, chiar dacă acestea au un regim de prescripție diferit. Contractul de muncă încheiat inițial prevedea ca sporul de vechime să fie acordat separat, iar din aprilie 2004 acest spor nu s-a mai acordat separat, iar cu acordul partenerilor sociali s-a încheiat un nou contract de muncă prin care salariile au fost majorate. Prin contractul colectiv de muncă s-a negociat cu partenerii sociali ca sporul de vechime să se acorde în salariul minim brut și astfel salariile au fost majorate, situație cu care a fost de acord și recurentul semnând actele adiționale care au fost încheiate și înregistrate și la Direcția acesta neavând nicio obiecție. Instanța de fond a luat în considerare toate probele, a făcut o interpretare corectă a tuturor actelor, sens în care solicită respingerea recursului.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
deliberând
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.361 din 10.06.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar nr- s-a respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC.""SA Tg.N, reținându-se în esență următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr.4824 din 30 octombrie 2007, reclamantul chemat în judecată civilă pe pârâta SC " " SA, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 7647 lei, sumă brută, reprezentând cuantumul sporului pentru vechimea în muncă, cuvenit și neachitat în perioada octombrie 2004 - octombrie 2006, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că, fost salariatul societății pârâte, în perioada 01.07.1994 - 10.10.2006, deținând funcția de consilier juridic; că, până în 01.04.2002 i- fost plătit sporul de vechime în muncă, spor salarial negociat și prevăzut în contractul de muncă încheiat cu pârâta, dată de la care, în mod nelegal, aceasta decis să nu îl mai acorde, motivat de faptul că nu mai era prevăzut în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de societate; că, sporul pretins nu fost inclus niciodată în salariul de bază brut negociat, asemenea clauză nefiind prevăzută în convenția colectivă de muncă încheiată la nivelul unității pentru anii 2003-2008; că, acordarea sporului de vechime în muncă este prevăzută prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, respectiv la nivel de ramură transporturilor pentru anii 2002 - 2004 și în aceste condiții clauzele contractului de muncă încheiat la nivel de unitate trebuie modificate corespunzător, astfel după cum fost prevăzut la art.238 din Codul Muncii și că, suma menționată în petitul acțiunii fost calculată prin utilizarea ca bază de calcul salariilor de bază brute lunare depuse de pârâtă într-un alt litigiu de muncă, soluționat în dosarul nr.61/103/2007 al aceleași instanțe.
În data de 25 februarie 2008, reclamantul și- precizat acțiunea, în sensul că solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 11120 lei, cu titlu de spor vechime cuvenit și neacordat pentru perioada aprilie 2002 - octombrie 2006, în cuantum actualizat potrivit indicelui de inflație la data efectuării expertizei, precum și obligarea pârâtei la virarea către bugetul consolidat de stat contribuțiilor datorate aferent sporului salarial pretins.
Față de această precizare de acțiune, pârâta invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada aprilie 2002 - octombrie 2004, motivat de dispozițiile art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958, rep. și ale art.166 alin.1 și art.283 alin.1 din Codul Muncii.
De asemenea, pârâta invocat și excepția lipsei de interes reclamantului în formularea capătului de cerere privind actualizarea contribuțiilor datorate de unitate la bugetul de stat pentru sporul salarial pretins, motivând că, acesta nu se poate subroga în drepturile și obligațiile organelor administrației financiare și, în plus acest lucru nu i-ar aduce vreun avantaj patrimonial sau de altă natură.
Excepțiile invocate au fost unite cu fondul cauzei.
Față de excepția lipsei de interes invocată de pârâtă, instanța constată că este nefondată, motivat de faptul că, interesul judiciar este definit ca fiind avantajul judiciar pe care părțile îl urmăresc prin promovarea cererii de chemare în judecată.
Or, în speța de față, interesul urmărit de către reclamant în formularea capătului de cerere privind plata actualizată contribuțiilor datorate de unitate la bugetul de stat pentru sporul de vechime în muncă pretins, constă în acela de fi asigurat, atât în sistemul asigurărilor sociale de stat cât și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și evident de avea posibilitatea de beneficia de plata indemnizațiilor cuvenite în această calitate, de asigurat, calculate la nivelul drepturilor salariale în cuantumul pretins prin cererea dedusă judecății.
Drept pentru care, excepția lipsei de interes invocată de către pârâtă a fost respinsă, ca nefondată.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada aprilie 2002 - octombrie 2004, invocată de pârâtă, instanța a constatat că este întemeiată, motivat de dispozițiile art.1, 3 și 7 din Decretul Nr. 167 din 10 aprilie 1958, rep. privitor la prescripția extinctivă, precum și ale art.166 și art.283 alin.1 lit. din Codul Muncii și de faptul că pretențiile reclamantului au fost formulate în octombrie 2007.
În consecință, instanța urmează să respingă acțiunea completată formulată de reclamant pentru perioada aprilie 2002 - octombrie 2004, ca fiind prescrisă.
În rest, analizând întreg probatoriul administrat în dosar, instanța constatat că acțiunea formulată este nefondată, motivat de următoarele considerente de fapt și de drept:
Reclamantul fost angajatul unității pârâte, în perioada 01.07.1994 - 10.10.2006.
Prin contractul de muncă încheiat cu unitatea pârâtă, reclamantului i- fost acordat, pe lângă salariul brut lunar și sporul de vechime în muncă, în procent de 25%.
Însă, prin prevederile art.41 alin.3 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramura transporturi pe perioada 2002 - 2004 și ale art.40 alin.2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2005 - 2006 s- prevăzut că sporurile salariale astfel reglementate, printre care și cel dedus judecății, se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază minim brut al salariatului.
Potrivit dispozițiilor art.238 și ale art.239 din Codul Muncii, convențiile colective de muncă " nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective încheiate la nivel superior ", prevederile acestora producând efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală.
Astfel, în aplicarea normelor imperativ prevăzute, prin contractele colective de muncă încheiate la nivelul societății pârâte pentru perioada 2002 - 2008, fost convenită includerea sporului pentru vechimea în muncă în salariul de bază minim brut al salariului, care reprezintă retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, dovada în acest sens constând în faptul că acest spor salarial nu mai fost prevăzut în convențiile de muncă încheiate, alături de sporurile acordate în continuare spor pentru munca de noapte, spor pentru condiții nocive precum și faptul că, nivelul salariilor acordate în cadrul unității este peste nivelul minim pe economie.
În acest context, se reține că, toate contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității pârâte, în perioada 2002 -2008, au fost înregistrate la. N, legalitatea acestora fiind astfel certificată
De asemenea, se reține că, prin actele adiționale la contractul individual de muncă, încheiate în 01.04.2003, 22.09.2004 și 16.02.2005 în urma negocierilor purtate, părțile litigante au convenit asupra majorării salariului de bază brut lunar cuvenit reclamantului, fără acordarea de sporuri salariale.
Împotriva sentinței civile nr.361 din 10.06.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în termen legal, a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru următoarele motive:
- în mod greșit a reținut prima instanță ca fiind inclus sporul de vechime în salariul de bază negociat direct cu angajatorul întrucât părțile nu au convenit printr-un înscris acest lucru, nici individual, nici la nivel de unitate;
- unitatea nu putea include sporul de vechime în salariul brut al salariaților întrucât mai mulți salariați aveau în perioada solicitată, salariul brut minim pe economie;
- nu există nicio negociere colectivă sau individuală referitoare la includerea sau neincluderea sporului de vechime în salariul de bază brut lunar al salariaților;
- la aceleași concluzii ajunge și expertiza contabilă efectuată în cauză, expertiză necontestată de unitatea pârâtă.
Recursul este nefondat.
În ceea ce privește solicitarea recurentului de plată a sporului de vechime și a obligațiilor bugetare aferente acestuia pentru perioada aprilie 2002 - octombrie 2004 acțiunea sa este prescrisă. Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantului pentru perioada menționată este întemeiată, motivat de dispozițiile art.1,3,7 din Decretul nr.167 din 10 aprilie 1958, republicată privitor la prescripția extinctivă, precum și art.283 alin.1 lit.c) din Codul Muncii și de faptul că pretențiile reclamantului au fost formulate la data de 30.10.2007.
Referitor la cealaltă perioadă cerută de recurent noiembrie 2004 - octombrie 2006 se reține că până la data de 01.03.2002 acesta avea un salariu brut negociat la care se adaugă și sporul de vechime de 25% corespunzător vechimii avute, în total suma de 750 lei. Începând cu 01.04.2002 acesta a negociat un salariu brut de 1.000 lei cu 30% mai mare în care a fost inclus, după voința părților, și sporul de vechime avut anterior. Apoi, de la 01.04.2003 i s-a majorat salariul brut cu încă 25% ajungând la 1.250 lei, iar de la 01.09.2004 i s-a majorat salariul cu 24,8% ajungând la 1.560 lei și de la 01.01.2005 i s-a majorat salariul cu 6% ajungând la 1.660 lei. legale invocate de reclamant și incidente în cauza(art.41 alin.3) din CCM- RT 2002 - 2004 și art.40 alin.2 din 2005-2006 prevăd ca sporul dedus judecății(sporul de vechime)se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază minim brut al salariatului.
Ca o susținere în plus stă și faptul că în contractele colective de muncă încheiate la nivel de societate pentru perioada aprilie 2002 - mai 2009 sporul de vechime nu a mai fost prevăzut în convențiile de muncă încheiate, alături de sporurile acordate în continuare(spor pentru muncă de noapte, spor pentru condiții nocive).
Toate contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității pârâte împreună cu actele adiționale încheiate ulterior, în perioada aprilie 2002 - mai 2009, au fost înregistrate la. N, legalitatea lor fiind astfel certificată, producându-și efectele juridice față de recurent.
Instanța a luat în considerare ca mijloc de probă actele adiționale semnate de angajator și fostul angajat, încheiate la 01.04.2003, 22.09.2004 și 16.02.2005, înregistrate de N, și prin care în urma negocierilor purtate, părțile litigante au convenit asupra majorării salariului de bază brut lunar cuvenit reclamantului, fără acordarea de sporuri salariale.
Față de considerentele expuse, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge ca nefondat recursul promovat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.361 /C din 10 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 24 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red.sent.- /
Red.dec.rec.- /3.10.2008
Tehn- / 2 ex.
3.10.2008/7.10.2008.
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu, Camelia Drăghin
