Drepturi bănești. Practica juridica. Sentința 1274/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1274
Ședința publică din 7 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr. - -
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către reclamanții, HG, helena, -, a, - personal contractual împotriva sentinței civile nr. 1121/30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Direcția de Dezvoltare și Asistență Comunitară A și Consiliul Local al Municipiului A, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1121/30.06.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins acțiunea civilă formulată și precizată de către reclamanții, HG, helena, -, a, - personal contractual, în contradictoriu cu pârâții Direcția de Dezvoltare și Asistență Comunitară A și Consiliul Local al Municipiului A, având ca obiect plata către fiecare reclamant a drepturilor bănești, reprezentând "indemnizația de dispozitiv" lunară, în cuantum de 25% din salariul de bază, actualizată cu rata inflației, pentru perioadele arătate în anexa acțiunii; obligarea pârâților la alocarea și acordarea indemnizației de dispozitiv pe toată perioada în care reclamanții își vor desfășura activitatea în instituția pârâtă; obligarea pârâtei Direcția de Dezvoltare și Asistență Comunitară A să dispună serviciilor competente din subordine, consemnarea în carnetele de muncă ale reclamanților a "indemnizației de dispozitiv", pentru perioadele la care aceștia sunt îndreptățiți.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții, au calitatea de personal contractual în cadrul Direcției de Dezvoltare și Asistență Comunitară
Din coroborarea dispozițiilor art. 3 și art. 13 din Legea nr. 138/20.07.1999, rezultă că indemnizația de dispozitiv se acordă cadrelor militare în activitate, militarilor angajați pe bază de contract și salariaților civili ai Ministerului Administrației și Internelor.
Administrația publică locală nu face parte din structura Ministerului Administrației și Internelor, respectiv Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Primăria este o structură administrativă care funcționează în cadrul autorității publice locale.
Astfel, refuzul organelor locale de a acorda reclamanților indemnizația de dispozitiv nu reprezintă o discriminare a personalului contractual, căruia nu-i sunt aplicabile prevederile Ordinului nr. 496/2003, emis de Ministerul Administrației și Internelor. Prevederile Legii nr. 138/1999 se adresează strict unei categorii profesionale, care, la data intrării în vigoare a legii, privea personalul militar din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
În anul 2004, structura Ministerului Administrației și Internelor a suferit modificări în sensul că a devenit Ministerul Internelor și Administrației Locale, prin trecerea în cadrul administrației locale a unor servicii, precum: pașapoartele, evidența personalizată, etc. În acest context a fost emis Ordinul nr.496/2003 al Ministerului Administrației și Internelor, în cuprinsul căruia se specifică faptul că, pentru personalul civil trecut în rândul administrației publice locale, funcțiile specifice din armată sunt asimilate noilor funcții, care sunt strict enumerate. Acest ordin nu produce efecte, întrucât nu a fost publicat în Monitorul Oficial.
Conform art. 10 alin.1 din Legea nr. 24/27.03.2000, în vederea intrării în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului ministruprecum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial partea Singurele excepții de la aceste reguli sunt prevăzute de art. 10 alin.1 ind.1 din Legea nr. 24/2000.
Întrucât Ordinul nr. 496/20073 al Ministerului Administrației și Internelor nu este un act normativ clasificat, se impunea publicarea sa în Monitorul Oficial, deoarece în caz contrar nu produce efecte juridice.
Pe de altă parte, stabilirea unor drepturi salariale printr-un ordin al ministrului este ilegală.
Date fiind aceste reglementări, instanța de fond a apreciat că stabilirea drepturilor salariale prin acte normative inferioare legii este nelegală, chiar și în ipoteza în care aceste acte normative extind aplicarea unor drepturi salariale altor categorii de personal, decât celor expres enumerate în textul legii.
Pe cale de consecință, a considerat că nu se poate reține legalitatea acordării indemnizației de dispozitiv altor categorii de personal decât cele menționate în cuprinsul Legii nr. 138/1999 sau al altor acte normative de forță juridică egală acesteia.
Reclamanții, HG, helena, -, a, au declarat, în termenul legal, recurs împotriva sentinței civile nr. 1121/30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea cererii de recurs se arată că prima instanță a respins în mod greșit cererea de chemare în judecată cu referire doar la prevederile art. 3 ale Legii nr. 138/1999, fără a ține seama de dispozițiile Ordinului nr. 496/2003, care produce efecte juridice.
Totodată, susțin că în anul 2003 Ministerul d e Interne a preluat și atribuții în domeniul administrației publice. Această preluare a determinat și modificarea Ordinului Ministerul Administrației și Internelor nr. 496/2003 care, la pct. 9.2 arată că indemnizațiile de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în cadrul administrației publice.
Intimații nu au depus întâmpinare, deși au fost citați cu această mențiune.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate, conform art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr. 138/1999, dispozițiile prezentei legi se aplică personalului militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției.
Potrivit prevederilor art. 47 și 49 din lege, personalul civil din ministerele și instituțiile centrale enumerate în art. 1, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Prin Ordinul Ministrului de Interne nr. 275 din 5 iunie 2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urmă act normativ fiind modificat și completat prin Ordinul MAI nr. 496/28 iulie 2003.
Potrivit punctului 9.2. introdus prin Ordinul modificator: "Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Punctul 31.1 din Ordin prevede că: "Prin personalul civil, în sensul prezentului Ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual civil din Ministerul Administrației și Internelor. Personalul civil din Ministerul Administrației și Internelor beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege, precum și de cele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar".
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate se constată că, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, trebuie ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile și autoritățile prevăzute în art. 1 din Legea nr. 138/1999.
Personalul din cadrul pârâtei face parte dintr-un organ al administrației publice locale, și nu din cadrul Ministerului d e Interne, astfel că Ordinul nr. 496/2003 al Ministerului Administrației și Internelor nu își are aplicabilitate în privința reclamanților.
- este așa reiese și din punctul VI al ordinului, care arată că măsuri de aplicare al ordinului vor fi luate de comandanții și șefii de unități.
Nu există nicio legătură de subordonare a instituției pârâte față de Ministerul Administrației și Internelor și ca atare ministrul administrației și internelor nu avea nici o atribuție în privința salarizării personalului contractual din cadrul administrației publice locale și, prin urmare, ordinul susmenționat nu poate fi aplicat în cazul pârâților și cu atât mai puțin dispozițiile Legii nr. 138/1999, care nu fac nici o referire la salarizarea personalului civil din administrația publică locală.
- este așa o demonstrează și denumirea legii, care se referă în primul rând la personalul militar și personalul civil, dar din cadrul acelorași unități (adică a unităților militare), or, în mod evident, pârâtul nu are personal militar privind salarizarea.
Chiar denumirea indemnizației, aceea de dispozitiv, demonstrează că această indemnizație nu se aplică în cadrul instituțiilor cu caracter eminamente civil.
Nu se poate invoca nici o discriminare în cauză, în temeiul art.16 din Constituția României, deoarece nu există nici o egalitate între persoanele care își desfășoară activitatea într-un dispozitiv militar, în care există anumite reguli specifice de acces, de circulație în interiorul dispozitivului, de comunicare, și o instituție publică, în care toate acele reguli nu se aplică.
Prin urmare, hotărârea recurată este legală și temeinică, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de către reclamanți ca nefiind întemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, HG, helena, -, a, și împotriva sentinței civile nr. 1121/30.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 octombrie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
Red. /11.10.2009
Tehnored.
2 ex. /11.10.2009
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
