Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1281/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR(---)
DECIZIA CIVILĂ NR- 1281
Ședința publică din data de 7 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Carmen Pârvulescu Dr- (---) (---)
Grefier: (---) (---)
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul M- (---) împotriva sentinței civile nr- 1043 pronunțată la data de 23-06-2009 de către Tribunalul Arad în dosarul nr(---) în contradictoriu cu pârâții Școala Generală Bârsa și Primarul comunei Bârsa, având ca obiect drepturi bănești-
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților-
Procedura de citare este îndeplinită legal-
Recursul este scutit de taxă de timbru-
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă de la dezbateri, constată procesul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare-
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată-
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad la data de 10 iunie 2009, reclamantul M- (---), reprezentat prin Sindicatul Liber din Învățământul a chemat în judecată pe pârâții Școala Generală Bârsa și Primarul comunei Bârsa, solicitând instanței obligarea pârâtei Școala Generală Bârsa la calcularea și acordarea primelor de vacanță aferente concediului de odihnă, cuvenite și neacordate, în perioada 2004 - 2008; obligarea pârâtului să actualizeze drepturile salariale enunțate mai sus la data plății efective a acestora; obligarea pârâtei să consemneze în carnetul de muncă al reclamantului, iar pârâtul Primarul comunei Bârsa să vireze fondurile bănești necesare drepturilor salariale mai sus menționate-
În motivarea acțiunii a arătat că în perioada 2004 - 2008 i-au fost acordate numai indemnizațiile de concediu, nu și primele de vacanță deși art- 37 alin- 1 lit- g) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național pe anii 2007 - 2010, precum și cel la Nivel de Învățământ pe anii 2003 -2004, prevăd că personalul din învățământ beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de Contractul Colectiv de Muncă, inclusiv de o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, aceasta acordându-se odată cu indemnizația de concediu-
Potrivit dispozițiilor art- 241 alin- 1 și 243 din Codul muncii, Contractul Colectiv de Muncă este obligatoriu, angajatorul răspunzând pentru încălcarea dispozițiilor acestuia-
Prin sentința civilă nr- 1043/23-06-2009 Tribunalul Arada respins acțiunea formulată de reclamantul M- (---) reprezentat prin Sindicatul Liber din Învățământul, în contradictoriu cu pârâții Școala Generală Bârsa și Primarul comunei Bârsa, pentru plata primelor de vacanță pe anii 2004-2008, actualizate cu indicele de inflație și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă-
Tribunalul a reținut:
Este neîndoielnic și, de altfel, necontestat de către reclamant că salariile personalului din învățământ se suportă din fondurile alocate special de la bugetul de stat, în principal și de la bugetul local, iar dispozițiile legale în materia salarizării acestui personal, sunt dispoziții speciale cu caracter imperativ care derogă de la dispozițiile generale, sunt de strictă interpretare și aplicare și nu pot face obiectul negocierilor la încheierea contractelor colective de muncă, decât în măsura în care nu contravin legilor speciale de salarizare ale acestui personal, în contextul în care Legea nr- 128/1997, privind Statutul personalului didactic se aplică personalului didactic de predare, didactic auxiliar, precum și celorlalte categorii de personal didactic nominalizate în statut-
Este adevărat că art- 50 alin- 12 din Legea nr- 128/1997 stabilește cu valoare de principiu că personalul didactic beneficiază și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de Contractul Colectiv de Muncă, putându-se, așadar, concluziona, prin interpretarea logică și teleologică a acestui text, că prima de vacanță nu contravine dispozițiilor speciale în materia salarizării personalului din învățământ, dar este indeniabil că, în lipsa unor stipulații exprese ale acestor dispoziții, aceasta poate fi acordată numai în condițiile precis determinate de art- 35 lit- g) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Județean, care, de altfel, stă la baza acțiunii de față-
Or, prevederea contractuală invocată de reclamant (ce se regăsește identic și la art- 37 lit- g) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Învățământ) stabilește fără nici un echivoc că părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, cu alte cuvinte aceasta poate fi plătită în măsura în care fiecare angajator în parte identifică și dispune de atare resurse fără ca în acest scop, să poată fi grevate fondurile alocate special de la bugetul de stat, în principal, și de la bugetul local destinate pentru plata salariilor și altor drepturi bănești ale personalului din învățământ care sunt prevăzute de lege-
În cauză, însă, reclamantul nu a invocat și nici nu au dovedit că angajatorul său ar dispune de atare venituri proprii care să poată acoperi plata primelor de vacanță și nici reprezentantul său nu a făcut vreo atare susținere în fața instanței, după cum nici pârâtul angajator nu a făcut vreo apărare sub acest aspect, iar din lucrările dosarului și, îndeosebi, documentația depusă la dosar de sindicatul reprezentativ nu rezidă nici un element în acest sens, astfel încât se impune cu necesitate concluzia că pretențiile reclamantului sunt nefondate, inclusiv ca o consecință, și în ceea ce privește petitele subsidiare ale acțiunii-
Cu referire la practica judiciară a Curții de APEL TIMIȘOARA, reflectată de decizia nr- 691/15-04-2009, depusă de reprezentantul reclamantului, este de observat că nu cuprinde nici un considerent care să înlăture cerința legală de acordare a primelor de concediu numai în măsura în care angajatorul dispune de venituri proprii, venituri diferite de cele alocate din bugetul statului sau unităților administrativ teritoriale, astfel că nu poate fi valorificată în cauză de instanța de fond-
De asemenea, este inadmisibil ca totalul cheltuielilor de personal pentru cadrele didactice aprobate pe instituțiile de învățământ prin bugetul local, să poată fi modificate prin contractul colectiv de muncă, întrucât aprobarea acestora are loc prin legea bugetară anuală și hotărârea consiliului local care au forța juridică a unor atare acte normative și este de neconceput să poată fi modificate printr-o convenție încheiată între reprezentanții sindicatelor de ramură și ai ministerului d e resort-
Pe cale de consecință, pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile legale și contractuale la care s-a făcut referire, văzând și faptul că nu se pune problema cheltuielilor de judecată, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamantului-
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii-
În motivarea recursului s-a susținut că s-au interpretat și aplicat greșit dispozițiile art- 241 și 243 Codul muncii, ale art- 50 alin- 12 din Legea nr- 128/1997, art- 30 alin- 1 și 2 cap- V din Legea nr- 130/1996 ți art- 37 alin- 1 lit- din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național-
Pârâții intimați nu au depus întâmpinare și nu au formulat nici o apărare în recurs, și aceeași poziție au avut-o și în fond-
Examinând cauza sub toate aspectele conform dispozițiilor art- 3041Cod procedură civilă și în raport de motivele de recurs, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut că reclamantul nu a făcut dovada că angajatorul dispune de venituri proprii, plata primei de vacanță fiind condiționată de existența acestora-
Prin aceasta s-au aplicat greșit dispozițiile art- 287 din Codul muncii, potrivit cărora sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare-
În cauză, angajatorul nefăcând nici o apărare și nepropunând nici o probă, în mod nelegal s-a transferat sarcina probei în sarcina reclamantului, dispozițiile Codului muncii reprezentând normă cu caracter special și derogator în raport cu dispozițiile dreptului comun-
În condițiile în care reclamantul nu avea obligația de a dovedi existența fondurilor din venituri proprii, în mod greșit s-a întemeiat hotărârea de respingere a acțiunii pe acest motiv și se impune modificarea ei-
Acțiunea este întemeiată doar în parte, întrucât cu privire la drepturile pretinse pentru perioada 2004-2005 sunt incidente dispozițiile art- 283 lit- c Codul muncii, potrivit cărora acțiunea nefiind formulată în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, a intervenit prescripția-
Acțiunea fiind formulată la data de 10-06-2009, reclamantul poate pretinde prima de vacanță doar începând cu anul 2006-
Pentru aceste considerente, în baza art- 312 alin- 1 și 3 Cod procedură civilă va fi admis recursul reclamantului și modificată sentința în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la plata primelor de vacanță aferente anilor 2006-2008-
Se constată, de asemenea, că în mod greșit s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a Primarului comunei Bârsa, întrucât acesta are, potrivit art- 167 alin- 1 din Legea nr- 84/1995, art- XIII din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr- 32/2001 și art- 39 și 40 din Normele Metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr- 2192/2004, un rol decizional în aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli lunare ale fiecărei unități de învățământ-
Astfel, în lipsa unei decizii de aprobare a proiectelor de buget întocmite anual de unitățile de învățământ, nu este posibilă repartizarea și alocarea fondurilor necesare plății către reclamant a drepturilor salariale pretinse, chiar dacă în speță este vorba numai de venituri proprii ale angajatorului-
Prin urmare, va fi modificată sentința și admisă acțiunea și față de acest pârât în sensul că va fi obligat să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi către reclamant- Vor fi menținute restul dispozițiilor-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul M- (---) împotriva sentinței civile nr- 1043/23-06-2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr(---)-
Modifică în parte sentința recurată-
Admite acțiunea în parte-
Obligă pârâta Școala Generală Bârsa să plătească reclamantului prima de vacanță cuvenită pe anii 2006, 2007 și 2008-
Obligă pârâtul Primarul comunei Bârsa să asigure pârâtei Școala Generală Bârsa fondurile necesare plății acestor drepturi-
Menține în rest sentința-
Irevocabilă-
Pronunțată în ședință publică, azi 7 octombrie 2009-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
(---) (---) (---) (---) Dr- (---) (---)
Grefier,
(---) (---)
Red- I-J-/15-10-2009
Tehnored- N-B-
2 ex-/16-10-2009
Prim inst-: Trib- A -,
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu
