Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 4/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.4/R-CM
Ședința publică din 12 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ștefan Badea președinte secție civilă
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana Nanu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30, sector 1, împotriva sentinței civile nr.876/CM din 20.09.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit: recurentul-pârât Ministerul Educației, Cercetării și T, intimatele-reclamante, OG, intimații-pârâți Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal, Grădinița cu Program Normal nr.16 P, Municipiul P-prin Primar, Inspectoratul Școlar al Județului A, Ministerul Economiei și Finanțelor-A și Consiliul Județean
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus, prin serviciul de registratură, întâmpinare din partea intimatelor-reclamantă și că părțile au solicitat soluționarea cauzei în lipsă, în conformitate cu disp.art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că la data de 22.02.2008 reclamantele OG, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar "Muntenia" au formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal, Grădinița cu program normal nr.16, Municipiul P - prin Primar, Inspectoratul Școlar al Județului A, Ministerul Educației Cercetării și T, Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția -ă a Finanțelor Publice A și Consiliul Județean A, pentru a fi obligați pârâții după cum urmează:
- pârâții Grădinița cu program normal nr.16, Inspectoratul Județean A și Ministerul Educației, Cercetării și T, să asigure reducerea normei didactice de predare cu două ore suplimentare;
- toți pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus în cele două ore lucrate suplimentar față de norma didactică pe perioada octombrie 2001 - 6 octombrie 2003, cu actualizarea sumelor în funcție de creșterea indicelui de inflație, până la data efectuării plății;
- să se dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor;
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.876/CM pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă în ședința publică din data de 29.09.2008, dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Județean A și s-au respins excepțiile privind prescripția dreptului material la acțiune și a lipsei calității procesuale pasive, ultima invocată de Municipiul P - prin Primar.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantele OG, reprezentate de Sindicatul Învățământ Preuniversitar MUNTENIA, în contradictoriu cu pârâții Centrul Bugetar Colegiu Național Liceal, Grădinița cu program normal nr.16, Municipiul P, Ministerul Educației Cercetării și Au fost obligați pârâții Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal și Grădinița cu program normal nr.16, să plătească reclamantelor diferențe de drepturi salariale reprezentând plata cu ora pentru două ore suplimentare, pentru reclamanta pentru OG perioada octombrie 2001 - 06.10.2003, iar pentru reclamanta pentru perioada septembrie 2002 - 06.10.2003, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A mai fost obligat pârâtul Municipiul P - prin Primar să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării drepturilor de mai sus.
S-a respins capătul de cerere privind reducerea normei didactice.
S-a respins acțiunea formulată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, prin Direcția -ă a Finanțelor Publice A, Consiliului Județean A și Inspectoratului Școlar al Județului A, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Au fost obligați pârâții Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal și Grădinița cu program normal nr.16 să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor în sensul celor dispuse.
Au fost obligați pârâții Centrul Bugetar Colegiul Național Liceal P și Grădinița cu program normal nr.16 P să plătească reclamantelor cheltuieli de judecată în cuantum de 1042 lei.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut următoarele:
S-au analizat cu prioritate excepțiile invocate apreciind ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean A, sens în care a fost respinsă acțiunea reclamantelor față de acest, întrucât potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, Consiliul Județean nu are calitate procesuală pasivă întrucât "În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean"
În art. 20 alin.1 din același act normativ se menționează "Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale."
În raport de aceste dispoziții unitatea administrativ teritorială care ar fi putut sta în judecată este Județul A prin Președintele Consiliului Județean.
Însă potrivit Legii nr.388/2007, legea bugetului de stat pe anul 2008, nici această unitate administrativ teritorială nu are calitate procesuală pasivă, deoarece Județul A nu mai are calitatea de ordonator de credite, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată făcându-se prin decizie a directorului general al finanțelor publice județene, după consultarea Consiliului Județean.
Deci, Consiliul Județean are numai un rol consultativ în ceea ce privește alocarea bugetului privind cheltuielile de personal pentru educație din bugetul de stat alocat Județului
Va fi respinsă și excepția prescrierii dreptului material la acțiune având în vedere disp.art.16 și 17 din Decretul nr.167/1958, privind întreruperea prescripției extinctive prin recunoașterea dreptului pretins, așa cum rezultă din Acordul încheiat la 28.11.2005 Comisia de negociere a Guvernului României și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului P, tribunalul apreciază că excepția este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Întrucât între reclamante și pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Inspectoratul Școlar Județean A nu există raporturi juridice de muncă, tribunalul apreciază că aceste pârâte nu au calitate procesuală pasivă, urmând a respinge acțiunea reclamantelor față de aceștia.
Pe fond, examinând înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut în fapt următoarele:
Reclamantele au calitatea de personal didactic în cadrul Grădiniței cu Program Normal nr. 16, intrând sub incidența Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic.
Norma didactică de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare, curentă a preșcolarilor și elevilor se stabilește, potrivit art.43 alin. 1 lit. a din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Față de prevederile art.43 alin.1 lit. c din lege norma didactică a preșcolarilor și elevilor se stabilește pe grupă sau grupe combinate și nu pe ore ca în cazul profesorilor din învățământul preuniversitar.
Dispozițiile următoare acestui text de lege, prin care se reglementează conținutul normei didactice se referă și la învățământul preșcolar și școlar.
A se vedea în acest sens art.44 pct.1, 2, 3 și 4 din lege prin care se stabilește, fără deosebire de tipul de învățământ conținutul normei didactice, fie se detaliază acest conținut pentru învățământul preșcolar și școlar.
Cu toate că norma didactică a personalului didactic din învățământul preșcolar și școlar se stabilește pe grupă sau grupe combinate, și nu pe ore, legiuitorul a prevăzut la art.45 pct.1 fără a distinge între tipul de învățământ sau funcția didactică de predare și de instruire practică că personalul didactic de predare și de instruire practică, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și cu gradul didactic I beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
Punctele 2 și 3 ale acestui articol de lege constituie cazuri speciale sau excepții de la norma generală prevăzută la punctul 1.
Că prevederile art.45 pct.1 din Legea nr. 128/1997 se aplică tuturor categoriilor de personal didactic rezultă și din topografia textelor de lege amintite.
Faptul că personalul didactic care îndeplinește condițiile de vechime în învățământ și de grad didactic I cum este și cazul reclamantului beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal nu înseamnă reducerea activității de predare - învățare, de instruire practică și de evaluare cu două ore săptămânal, data fiind stabilirea normei didactice pe grupă sau pe grupe combinate, cu presupune efectuarea plății drepturilor salariale pentru cele două ore săptămânale, care depășesc norma didactică redusă la care au dreptul, prin plata cu ora conform art.51 pct.8 coroborat cu art.49 pct.1 și art.43 alin. 1 lit. a din lege.
Față de aceste considerente instanța de fond a statuat soluția expusă mai sus.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs recurentul-pârât Ministerul Educației Cercetării și T B, criticând hotărârea pentru următoarele motive:
În mod eronat instanța de fond nu a reținut excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de acest recurent, arătându-se că potrivit prevederilor art.166 din Legea nr.53/2003, cu modificările și completările ulterioare, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din executarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. În alineatul 2 din același articol se arată că termenul de prescripție prevăzut la alin.1(1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Se solicită să se constate că acordul aprobat prin OUG nr.17/2006 reglementează plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea prevederilor Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic care se referă la stabilirea salariului de bază al acestuia.
Nici OUG nr.17/2006 nu are ca obiect reducerea normei didactice cu două ore (art.45 (1) din Legea nr.128/1997) și nici plata drepturilor aferente în cazul efectuării acestor ore.
De altfel, Ordinul nr.3351 din 2 martie 2006 emis de Ministerul Educației și Cercetării prin care s-a aprobat metodologia de calcul a salariilor personalului didactic din învățământul de stat, în vederea determinării diferențelor salariale pentru perioada octombrie 2001-septembrie 2004, nu se referă la norma didactică, ci la sporurile care intră în salariile de bază și formează baza de calcul pentru alte drepturi salariale.
Se concluzionează că dreptul pretins de reclamanți este distinct de cel reglementat de OUG nr.17/2006 și de nr.3351/2006, întrucât în nici unul din aceste acte normative nu există o recunoaștere din partea ministerului în ceea ce privește plata celor două ore efectuate suplimentar față de norma didactică.
Instanța de fond nu a motivat decizia în acest sens și nu a îndepărtat în nici un fel susținerile recurentului-pârât cu privire la acest aspect.
În sensul celor arătate mai sus, recurentul precizează că nici prin acordul încheiat la 27.11.2005 între Comisia de a Guvernului României și Federațiile Sindicale reprezentative în învățământ, în calitate de parteneri sociali, nu se face referire în nici un fel la drepturile salariale reprezentând depășirea normei didactice.
Dezvoltarea motivului de recurs privind excepția prescripției dreptului material la acțiune, face posibil încadrarea sa în motivul prevăzut de art.304 alin.1 pct.9 în sensul că hotărârea pronunțată este dată cu aplicarea greșită a legii.
Se solicită admiterea recursului, admiterea excepției invocate și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticii aduse sentinței civile recurate, Curtea constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Trebuie precizată mai întâi împrejurarea că recurentul - pârât Ministerul Educației, Cercetării și T nu a invocat în fața instanței de fond excepția prescripției dreptului material la acțiune, această excepție fiind ridicată de către pârâtul Municipiul P prin Primar, astfel cum rezultă din practicaua încheierii dată în ședința publică din data de 25 septembrie 2008, excepție unită cu fondul cauzei (105 dosar fond).
În această situație excepția prescripției dreptului material la acțiune a fost analizată de către instanța de fond fiind respinsă cu motivarea cuprinsă în primul aliniat din pagina a 4-a a hotărârii recurate, avându-se în vedere dispozițiile art.16 și 17 din Decretul nr.167/1958 și acordului încheiat la data de 28.11.2005 de Comisia de negociere a Guvernului României și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ (108 verso dosar fond).
Condițiile de invocare și soluționare a acestei excepții sunt rezolvate prin prevederile art.1 și 18 din decretul sus menționat din care rezultă caracterul imperativ al acestor norme, instanța judecătorească fiind obligată să cerceteze din oficiu dacă dreptul la acțiune este prescris.
Prin urmare, recurentul - pârât Ministerul Educației, Cercetării și T poate invoca această excepție prin întâmpinare și cum nu a depus o astfel de întâmpinare, în fața instanței, fie la prima zi de înfățișare, fie mai târziu, în tot cursul procesului.
La fel ca și celelalte părți, pârâtul poate invoca prescrierea dreptului la acțiune pe calea recursului, sau chiar direct în fața instanței de recurs
Se va trece deci în continuare să se analizeze dacă instanța de fond în mod corect a respins această excepție invocată de către celelalte părți.
Întrucât critica de esență a respingerii acestei excepții de către instanță constă în nemotivarea soluției de respingere a acesteia,Curtea constată că în mod corect instanța de fond a respins această excepție urmând ca prin considerentele ce se vor preciza în continuare să complinească motivarea primei instanțe și să răspundă implicit la criticile formulate în prezentul recurs de către intimatul -pârât Ministerul Educației, Cercetării și
Motivul de recurs prin care s-a invocat prescripția dreptului la acțiune este nefondat, instanța de fond reținând corect că a avut loc întreruperea cursului prescripției prin Acordul încheiat la data de 28 noiembrie 2005 între Guvernul României și federațiile sindicale din învățământ, precum și prin nr.OUG17/2006 cu privire la plata drepturilor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004, pentru personalul didactic din învățământul de stat.
Din această perspectivă se reține că, potrivit art.83 alin.1 lit.c din Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate și că acest act normativ nu conține dispoziții privind întreruperea cursului prescripției extinctive.
Potrivit art.295 alin.1 din Codul muncii, dispozițiile acestuia se întregesc însă cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă, cu dispozițiile legislației civile, cu referire la art.16 alin.1 din Decretul nr.167/1959 care dispune: "prescripția se întrerupe: a) prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția".
Efectul întreruperii termenului de prescripție constă, potrivit art.17 alin.1 și 2 din actul normativ evocat, în ștergerea prescripției anterioare și începerea unui nou termen de prescripție.
Față de cele expuse, rezultă că acțiunea reclamanților introdusă la data de 22.02.2008, prin care s-au solicitat drepturi bănești restante pe perioada octombrie 2001 - la zi nu este prescrisă, pentru că în cauză au intervenit mai multe acte întreruptive de prescripție și nu doar unul singur, iar instanța le-a reținut corect ca atare.
Astfel, prin Acordul semnat la data de 28 noiembrie 2005 s-au recunoscut debitele care se datorau personalului didactic din învățământ, reprezentând diferențe salariale cuvenite acestora urmarea calculării greșite a salariilor pe perioada octombrie 2001 - octombrie 2004, așa că după această dată a început să curgă o nouă prescripție.
Constatările din acest act s-au reflectat apoi în nr.OUG17/2006, care în art.1 a prevăzut plata diferențelor salariale cuvenite pentru perioada octombrie 2001 - octombrie 2004 pentru personalul didactic, rezultată din aplicarea Legii nr.128/1997.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 (1) combinat cu art.3041Cod pr.civilă, să fie respins ca nefondat recursul formulat de recurentul - pârât Ministerul Educației Cercetării și T formulat împotriva sentinței civile recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul - pârât MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI împotriva sentinței civile nr.876/CM/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă - Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, intimați - reclamanți fiind: și OG ambii, reprezentanți de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Muntenia, iar intimați - pârâți fiind: CENTRU BUGETAR COLEGIU NAȚIONAL LICEAL P, GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL NR.16 PITEȘTI, MUNICIPIUL PITEȘTI, prin primar, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI A, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A și CONSILIUL JUDEȚEAN
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 ianuarie 2009 la Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
20.01.2009
jud fond.
Președinte:Ștefan BadeaJudecători:Ștefan Badea, Ion Rebeca, Georgiana Nanu
