Drepturi bănești. Practica juridica. Decizia 849/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.849
Ședința publică din data de 27 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Giurgiu Afrodita
- G -
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamanții, C, -, C, -, G, -, -, -a, a, -, -, -, -, -, -, G, G, G, -, G, -, G, -, a, toți cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură, cu sediul în B,-,.2..B,.1,.61, sector 6 și de pârâta SC SA B, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.55 din data de 8 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-reclamanți, C, -, C, -, G, -, -, -a, a, -, -, -, -, -, -, G, G, G, -, G, -, G, -, a, toți reprezentați de avocat, din Baroul București, lipsind intimata-pârâtă SC SA
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că recursurile sunt motivate și au fost declarate în termen legal.
Avocat pentru recurenții-reclamanți depune la dosar note scrise și o cerere prin care solicită să i se comunice decizia pronunțată în prezenta cauză. Arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursurilor.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenții-reclamanți arată cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune că incidente în prezenta cauză sunt disp. art.283 alin.1 lit.c, termenul de prescripție fiind de 3 ani, având în vedere că sunt drepturi salariale, fiind definite în art. 170 CCM la nivel de ramură în anul 2007 ca suplimentări salariale, astfel că solicită respingerea acesteia ca nefondată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active arată că reclamanții au solicitat drepturile salariale pentru perioada cât au fost sau sunt salariații societății pârâte, situație față de care și această excepție este nefondată.
Referitor la excepția prematurității solicită respingerea acesteia având în vedere că în cauză sunt incidente disp. art.243 Codul muncii în care legiuitorul precizează că "executarea contractului de muncă este obligatorie".
Arată că pârâta nu a depus actul adițional înregistrat la Direcția de Muncă pentru anul 1997 din care să rezulte includerea acestora în salariul de bază a cestor drepturi salariale.
De asemenea, arată că potrivit disp. art.176 din CCM 1997 c/val gazelor naturale sunt drepturi salariale, având în vedere că dacă nu ar fi fost suplimentări salariale nu ar mai fi fost prevăzute la acest text de lege.
Cu privire la aprovizionarea toamnă-iarnă pârâta a invocat faptul că potrivit unui telex această suplimentare salarială ar fi fost inclusă în salariu. Consideră că nu poate fi luată în considerare această susținere, deoarece acest telex nu poate substitui un act adițional.
Mai arată că, cu privire la suplimentările salariale privind primele de Paști și de C, aceste au fost incluse în salariu numai pentru anul 2003.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, urmând ca pârâta să depună la dosar actele adiționale, precum și pentru efectuarea unei expertize.
CURTEA
Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Dambovita sub nr - reclamantii, C, -, C, -, G, -, -, -a, a, -, -, -, -, -, -, G, G, G, -, G, -, G, -, a au solicitat ca in contradictoiu cu parata SC SA prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la plata drepturilor salariale restante pentru anii 2005,2006,2007 si 2008 drepturi prevazute de art 183 din CCM la nivel de ramura de energie,termica,petrol si gaze,de art 170 alin 1 si 178 alin 1 CCM la nivel de societate -drepturile urmand sa fie actualizate in functie de rata inflatiei.
Prin aceeasi actiune s-a mai solicitat sa se constate nulitatea clauzei cuprinsa in art 176 alin 1 CCM al SC SA precum si obligarea paratei la plata sumei reprezentand salariul mediu de baza pe unitate -cu titlu de prima de Paste aferenta anului 2008.
In motivarea actiunii reclamantii arata ca sunt salariatii societatii parate,calitate in care in raport cu prevederile art 176 alin 1 si 2 din CCM la nivel de ramura li se cuveneau drepturilor salariale solicitate prin actiune dar care nu au fost acoredate,de societatea parata.
Reclamantii au mai aratat ca in anul 1997 in urma negocierilor dintre Patronat si Sindicat,drepturile reprezentand aprovizionarea de toamana si c/valoarea a 4000 mc gaze naturale au fost introduce in salariu,insa pentru anii urmatori,aceasta masura nu a mai fost adoptata,dar nici nu au fost platite
In legatura cu capatul de cerere privind constatarea nulitatii art 176 alin 1 din CCM reclamantii arata ca acest drept salarial nu poate fi compensate decat in temeiul unui act aditional la CCM pe ramura si nicidecum in cazul contractului incheiat la nivel de unitate,prin aceasta prevedere incalcandu-se dispozitiile art 178 alin 2 din CCM pe ramura.
La termenul de judecata din data de 09.12.2008 s-a formulat cerere de interventie in interes propiu de catre, G, iar reclamantele si -scu au renuntat la judecata
Prin sentinta nr 55/08.01.2009 Tribunalul Dambovita a admis in parte actiunea si cererea de inteventie,a obligat parata la plata catre recamanti si intevenientii ale caror contracte de munca nu au incetat anterior lunii octombrie 2007,a suplimentarii salariale pentru luna ocombrie 2007 (aprovizionare toamna iarna ) in cuantum de un salariu minim pe SA,drepturi actualizate pana la data platii effective.
S-au respins cererile privind acordarea suplimentarii pentru aprovizionarea toamna -iarna pe anii 2005-2006 si 2008 si c/valoarea unei cantitati de gaze pe anii 2005-2008,precum si cea privind acordarea suplimentarilor de Pasti pe anul 2008.
Cererea de constatare a nulitatii absolute a clauzei prevazuta de art 176 alin 1 din CCM, a fost respinsa ca prescrisa.
Pronuntand aceasta solutie instanta de fond a retinut ca in raport cu dispozitiile art 168 alin 1 din CCM la nivel de unitate pe anul 1997,se prevede acordarea unei suplimentari salariale pentru aprovizionarea de toamna,iar conf alin 3 din acelasi articol se prevede ca aceasta suplimentare salariala va fi introdusa in salariul de baza dupa un mod de calcul ce va face obiectul unui act aditional.
de aceste dispozitii ale CCM la nivel de unitate s-a apreciat ca aceste drepturi fiind incluse in drepturile salariale au fost platite odata cu acesta,cererea fiind astfel nefondata.
In ceea ce priveste drepturile salariale reprezentand aprovizionarea toamna -iarna aferente anului 1998 rezulta potrivit art 168 alin 2 din CCM la nivel de ramura ca si acestea au fost introduce in salariu,aceeasi mentiune fiind facuta si pentru anii 2000-2002.
Cu privire la ajutorul material constand in c/valoarea a 4000 mc gaze naturale rezulta din art 176 alin 1 din CCM,retine instanta de fond ca si acestea au fost introduce in salariul de baza incepand cu 01.06.1997.
Intrucat drepturile salariale solicitate prin actiune si cererea de interventie nu se mai regasesc in CCM la nivel de unitate aferent anului 2005,a retinut instanta de fond ca acestea sunt nedatorate,intentia partilor fiind aceea de a nu le mai acorda.
In ceea ce priveste mentionarea acestor drepturi la nivel de unitate s-a retinut ca acest contact a intrat in vigoare la data de 26.03.2007 si neinculderea acestor drepturi duce la concluzia ca acestea au fost incluse in drepturile salariale,situatie acceptata se de catre sindicate.
Referitor la suplimentarile salariale aferente anului 2007 instanta de fond a constatat ca acestea sunt datorate intrucat nu rezulta ca si acestea au fost incluse in drepturile salariale.
Cererea reclamantilor privind constatarea nulitatii clauzei inscrisa in art 176 alin 1 din s-a retinut de instanta de fond ca este prescrisa prin aplicarea dispozitiilor art 283 lit d din CM care stipuleaza ca o cerere de acest gen poate fi formulate numai pentru durata existentei contractului colectiv de munca.
Cum durata de existenta a ccm a incetat (1997 ),aceasta cerere s-a retinut ca fiins precrisa.
Nici drepturile salariale anului 2008, s-a retinut de instanta de fond ca nu sunt datorate deoarece din actele dosarului rezulta ca au fost introduce in salariul de baza.
Impotriva sentintei pronuntata de instanta de fond au declarat recurs reclamantii, C, -, C, -, G, -, -, -a, a, -, -, -, -, -, -, G, G, G, -, G, -, G, -, intervenienții, G, a, si parata SC Sa B.
Prin recursul declarat reclamantii solicita,casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea efectuarii unei expertize care sa stabilesca daca drepturile salariale solicitate prin actiune au fost sau nu incluse in salariul de baza.
Instanta de fond sustin reclamantii prin sentinta pronuntata a incalcat dispozitiile art 129 alin 5 din Pr.Civ in situatie in care desi a obligat parata sa depuna la dosar actul aditional la CCM aferent anului 1997, nu a fost depus si nici nu a dispus efectuarea unei experitize contabile, in lipsa acestor probe a retinut ca suplimentarile salariale reprezentand c/valoare gaze naturale aferente anului 2005,2006,2007 si 2008 au fost compensate conform dispozitiilor art 176 din CCM din anul 1997.
Cu privire la suplimentarile salariale reprezentand ajutorul toamana iarana s-a retinut de asemeni gresit de instanta,sustin recurentii ca au fost incluse in salariu in baza telexului nr 242/1998.
Acest telex nu poate produce efectele unui act aditonal, la CCM si ca atare nu poate fi avut in vedere la solutionarea cauzei,sustine reclamantii recurenti.
Sentinta instantei de fond este gresita arata recurentii si in ceea ce priveste neacordarea ajutorului de Paste pentru anul 2008.Aceste drepturi salariale erau prevazute in CCM la nivel de ramura pentru anul 2007,fiind reglementate in art 170 coroborat cu art 168 alin 1.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formular recurs si pârâta SC SA B (filele 16-24) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Invocând cazul de recurs prevăzut de art.304 alin.1, pct.9 cod pr.civ, recurenta a susținut că hotărârea primei instanțe a fost dată cu greșita aplicare a legii constând în esență în faptul că suplimentarea salarială in general si in special cele aferente anului 2007 pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă a fost inclusă în salariile de bază ale tuturor angajaților începând cu anul 1997 așa cum rezultă din adresele nr.2328/1997, nr.2412/1998 (telex) și art.168 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate - încheiat și semnat de Patronat și salariații reprezentați de, înscrisuri pe care le-a depus în copie la instanța fondului dar care au fost greșit interpretate de aceasta.
Recurenta-pârâtă a mai susținut că lipsa negocierilor dintre și societate cu privire la aceste drepturi duce la concluzia ca acestea au fost introduse in salariile de bază,ceea ce explică renunțarea implicită a angajaților de a pretinde acordarea separată a venitului privind aprovizionarea toamnă-iarnă.
Pentru aceste motive, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea in totalitate a actiunii si a cererii de inteventie ca neîntemeiate.
Mai sustine recurenta ca sentinta instantei de fond este data si cu incalcarea dispozitiilor legale de ordine publica referitoare la prescriptia drepturilor reclamantilor de a solicita suplimentarile salariale cu titlu de aprovizionare toamna- iarana -aplicabile fiind dipozitiile art 283 lit e din.
Reclamantii, mai arata parata nu au nioci calitate procesuala activa intrucat acestia deduc judecatii un raport juridic obligational in care invoca calitatea de creditori,societatea avand-o pe cea de debitor.
Or,atata timp cat nu si-au dovedit calitatea de creditori intrucat a rezultat ca drepturile salariale solicitate au fost introduce in salariu,nu pot avea nici calitate de reclamanti in cauza de.
Hotararea instantei de fond,mai arata recurenta este contradictorie sub aspectul argumentelor care o sustin referitoare la acordarea drepturilor salariale aferente anului 2007.
Pe de o parte,arata recurenta,instanta de fond sustine ca aceste drepturi salariale au fost introduse in salariu,iar pe de alta parte pentru anul 2007,situatie identica, dispune plata acestor drepturi.
Curtea analizand sentinta pronuntata de instanta de fond prin prisma criticilor formulate de recurenti avand in vedere actele dosarului si dispozitiile legale in materie constata ca recursurile sunt nefondate urmand a fi respinse pentru urmatoarele considerente.
Critica recurentilor privind incalcarea de catre instanta de fond a dispozitiilor art 129 alin 5.Pr.Civ, este nefondata.
Art 129 alin 5.Pr.Civ impune judecatorului de a staruii prin toate mijloacele legale pentru aflarea adevarului in cauza ce o are de solutionat.
In speta insa,atata timp cat din actele depuse la dosar a rezultat exact situatia de fapt retinuta de instanta,nu era necesara administrarea probei cu expertiza asa cum sustin recurentii.
Din CCM la nivel de ramura incheiat in anul 1997,art 176 ( fila 41 dosar recurs ) rezulta ca s-a prevazut expres ca -incepand cu aceasta data ajutorul material reprezentand c/valoarea a 4000 mc gaze naturale ce se acorda fiecarui salariat va fi inclus in salariul de baza -.
Numai modalitatea de calcul urma a fi stabilita printr-un act aditional.
Dar cum recurentii sustin ca aceste drepturi salariale nu au fost cuprinse in salariul de baza,contrar celor stipulate prin clauza contractuala mai suscitata,fara sa conteste modul de calcul,administrarea probei cu expertiza nu era utila cauzei.
Pentru considerentele retinute mai inainte,Curtea constata ca sentinta instantei de fond cu privire la suplimentarile salariale reprezentand c/valoarea a 4000 mc gaze naturale este legala,recursul urmand a fi respins.
Nici critica cu privire la suplimentarile salariale reprezentate de aprovizionarea toamana -iarna nu este intemeiata.
Aceasta intrucat,potrivit adresei nr 2328/08.10.1997,fila 48 dosar recurs,toate suplimentarile salariale reprezentand aprovizionare toamna iarna au fost incluse in salariul de baza potrivit art 168 alin 1 CCM la nivel de Regie Autonoma.
Si in aceasta situatie numai modul de calcul urma sa fie stabilit prin incheierea unui act aditional,dreptul in sine nemaiputand fi acordat separat.
In ceea ce priveste recursul declarat de parata din analiza sentintei in raport cu criticile formulate rezulta ca acesta este nefundat.
Prima critica este neintemeiata intrucat asa cum a retinut si instanta de fond prin art 170 din contractul colectiv de munca la nivel de ramura si grup de unitati aferent anului 2007,s-a prevazut expres ca salariatii,cu ocazia unor evenimente anuale Paste,Ziua,C precum si in luna octombrie (pentru aprovizionare toamana-iarna vor beneficia de cate o suplimentare a drepturilor salariale.drepturi care nu s-a facut dovada ca au fost acordate nici separat si nici ca ar fi fost incluse in salariul angajatilor.
Nici criticile recurentei referitoare la prescriptia dreptului la actiune si lipsa calitatii procesuale active a reclamantilor nu sunt intemeiate.
Referitor la prescriptie aplicabile sunt dispozitiile art 283 alin 1 lit c din Codul muncii in raport cu care cererile in vederea unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator;
Cum in cauza reclamantii solicita obligarea pârâtei la plata unor drepturi salariale și nu neexecutarea unor clauze,cererile acestora pot fi formulate in termenul aratat mai sus de 3 ani, considerente față de care în baza art. 137 cod pr. civilă tribunalul a respins excepția prescripției dreptului la acțiune ca neîntemeiată.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului se reține că este neîntemeiată deoarece potrivit art. 176 alin. 1-2 la nivel de ramură, condițiile și criteriile de acordare a drepturilor se stabilesc în contractele colective de muncă încheiate la nivel de ramură.
Reiese ca între reclamanti și titularii dreptului solicitate,există identitate, considerente față de care tribunalul corect a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Si critica referitoare la modul de solutionare a fondului cauzei este neintemeiata intrucat asa cum s-a retinut la analiza primului motiv de recurs actiunea a fost admisa in parte,prin acordarea drepturilor aferente anului 2007,in raport de probele depuse la dosar,respectiv ca efect al art 170 din Contractul colectiv de munca incheiat pentru acest an -2007-.
de toate considerentele retinute mai sus Curtea in raport cu dispozitiile art 312 alin 1.Pr.Civ va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții, C, -, C, -, -, -, -a, a, -, -, -, -, -, -, G, G, G, -, G, -, G, -, intervenienții, G, a, toți cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocatură, cu sediul în B,-,.2..B,.1,.61, sector 6 și de pârâta SC SA B, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr.55 din data de 8 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.04.2009
Președinte JUDECĂTORI: Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Giurgiu Afrodita
- - - - -
Fiind pensionată
se semnează de
Președintele instanței
Grefier
- -
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.2 ex./13.05.2009
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Alexandrina Urlețeanu Giurgiu Afrodita
