Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1269/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1269/R-CM
Ședința publică din 29 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL CURTEA DE A PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr.654/CM din 27 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatului-chemat în garanție Ministerul Educației, Cercetării și. Se mai arată că prin cererea depusă la dosar din partea recurentului-pârât se solicită ca judecata să se facă în lipsă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că rin p. acțiunea înregistrată la data de 2.12.2008 pe rolul Tribunalului Argeș, orecizată la 25.o3.2009, reclamanții, C, -, reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A au chemat în judecată pe pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 3 "Sf. " Curtea de A, Centrul Bugetar Grup Școlar Auto, Municipiul Curtea de A - prin primar pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați la calcularea și plata primelor de vacanță cuvenite și neacordate pe perioada 2005-2008, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt îndreptățiți la aceste prime de vacanță potrivit art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997, care prevede că personalul din învățământ beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
Prima de vacanță este prevăzută de art. 37 lit. g) din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ înregistrat la sub nr. 5521/01/09.01.2004 și din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ înregistrat la sub nr. 596/15/12.11.2007.
Același drept este reglementat și de contractele colective de muncă la nivel național pe anii 2005-2006 și 2007-2010, la art. 59 alin. (3) și (4).
Potrivit art. 30 alin. (1) raportat la art. 11 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 130/1996 aplicarea prevederilor contractelor colective de muncă la nivel de ramură învățământ este obligatorie în toate unitățile și instituțiile de învățământ și pentru toți salariații din învățământ.
La data de 10.02.2009 Municipiul Curtea de Aaf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Cercetării și, a Ministerului Finanțelor Publice, a Direcției Generale a Finanțelor Publice A, a Directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice A, a Consiliului Județean A și a Inspectoratului Școlar Județean A, solicitând ca, în cazul în care ar cădea în pretenții, să fie obligați chemații în garanție la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor bănești solicitate prin acțiune.
A motivat cererea prin aceea că potrivit art. 167 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Alineatele următoare din textul de lege vizează cheltuielile de personal, care intră în categoria finanțării de bază ce se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
Art. 7 alin. (5) din Legea nr. 388/2007 prevede că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pe comune, orașe, municipii se face prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene, după consultarea consiliului județean și a primarilor, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar.
Pe de altă parte, se arată, Ministerul Educației Cercetării și este ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ și răspunde de salarizarea personalului din învățământul preuniversitar.
Prin întâmpinare, Ministerul Educației Cercetării și a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată, arătând că nu este angajatorul reclamanților și nu are obligația de a plăti acestora drepturile salariale solicitate în acțiune.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001, autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
Consiliul Județean Aaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, susținând că nu are calitatea procesuală pasivă deoarece nu are calitatea de ordonator de credite principal, secundar sau terțiar față de Municipiul Curtea de A, neavând astfel atribuții de a distribui de la bugetul său ori de a prelua de la bugetul de stat fonduri pentru achitarea drepturilor salariale, ci numai un rol consultativ, iar în al doilea rând, nu are calitatea de angajator față de reclamanți în sensul prevăzut de dispozițiile art. 14 alin. 2 din Codul muncii.
Direcția Generală a Finanțelor Publice A și Ministerul Finanțelor Publice au invocat, în principal, excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că potrivit dispozițiilor art. 167 din Legea nr. 84/1995 finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar se realizează în primul rând din bugetele primăriilor de care aparțin. De asemenea, a fost invocată și excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție. Obligarea chemaților în garanție la locarea unor sume suplimentare ar presupune asigurarea acestor sume din bugetul propriu ceea ce este inadmisibil potrivit prevederilor art. 47 alin. 4 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002.
Aceleași excepții au fost invocate și de Directorul Executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice
Prin sentința civilă nr. 654/CM/27.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Argeșaa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a chemaților în garanție Consiliul Județean A, Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Directorul Executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice A și Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință, a respins acțiunea față de aceștia ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis acțiunea și a obligat pe pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 3 "Sf. " și Centrul Bugetar - Grup Școlar Auto să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005 - 2008, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A obligat pe pârâtul Municipiul Curtea de A să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării acestor drepturi.
Prin hotărârea menționată instanța a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației Cercetării și, a Directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice A, a Consiliului Județean A, a Ministerului Finanțelor Publice, a Direcției Generale a Finanțelor Publice A și a Inspectoratului Școlar Județean
Pentru a hotărî astfel, instanța a examinat cu prioritate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate, reținând următoarele:
Chemații în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Directorul Direcției Generale a Finanțelor Publice A și Consiliul Județean A nu au calitatea de angajatori ai reclamanților și nu sunt nici ordonatori de credite ai unităților de învățământ preuniversitar, neavând astfel calitatea procesuală pasivă în cauză.
De asemenea, cu privire la Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației Cercetării și, tribunalul a constatat că printre atribuțiilor acestora nu se află și cele privind plata drepturilor solicitate prin acțiune și nu au calitatea de ordonatori de credite.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că în baza prerogativelor date de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 54/2003, reclamanții reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A au solicitat pârâților plata primelor de vacanță pe perioada 2005 - 2008, indexate cu indicele de inflație până la plata efectivă, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților, drept de care nu au beneficiat, deși erau îndreptățiți conform clauzelor cuprinse în contractul colectiv de muncă.
Art. 241 alin. 1 din Codul muncii stipulează că, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați, iar art. 8 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007 - 2010 prevede că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat, indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.
Art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art. 37 lit. g) din contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
Conform prevederilor art. 30 alin. 1 și 2, cap. V din Legea nr. 130/1996, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
În temeiul dispozițiilor art. 13 din nr.OUG 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care începând cu anul 2001 finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, a fost admisă acțiunea față de pârâtul Municipiul Curtea de A, care a fost obligat să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor solicitate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată.
Împotriva sentinței a formulat recurs în termen legal pârâtul Municipiul Curtea de A, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- Tribunalul a respins în mod greșit cererea de chemare în garanție prin aceea că nu a dat eficiență dispozițiilor art. 167 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările ulterioare, potrivit cărora unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii și dispozițiilor art. 167 alin. (2), (3) și (5) din lege în baza cărora cheltuielile de personal intră în categoria finanțării de bază, finanțare care se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, virate apoi în bugetele locale.
Nu au fost avute în vedere nici prevederile art. 7 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 388/2007, care stabilesc că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pe comune, orașe, municipii se face prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene după consultarea consiliului județean și a primarilor, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar.
Pe de altă parte, susține recurentul-pârât, Ministerul Educației Cercetării și este ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
Dat fiind obiectul cererii de chemare în judecată - plata drepturilor salariale solicitate de cadrele didactice din învățământul preuniversitar de stat - examinarea pretențiilor se poate realiza în contradictoriu cu acele instituții cărora legea le stabilește atribuții în salarizarea acestei categorii de personal.
Din anul 2001, în baza art. XIII alin. (1) din nr.OUG 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, cu modificările ulterioare, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
excepție de la această regulă anumite cheltuieli enumerate la lit. a)-f) de la acest alineat, nu însă și cheltuielile de personal.
Finanțarea de la bugetele locale a cheltuielilor de personal rezultă și din prevederile art. 167 alin. 3 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Potrivit art. 19 și următoarele din nr.HG 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, autoritatea administrației publice locale, consiliul local, examinează propunerile de cheltuieli ale instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat și va cuprinde cu prioritate în bugetul local fondurile necesare pentru finanțarea acestora.
Atribuții strict legate de execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat au însă ordonatorul principal de credite al bugetului local - primarul, în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale despre al cărei buget este vorba - instituția de învățământ la care sunt arondate alte unități de învățământ și, în fine, instituția de învățământ cu personalitate juridică.
Ceea ce se suportă de la bugetul de stat pentru finanțarea de bază din învățământul preuniversitar de stat nu privește categoria cheltuielilor de personal.
Finanțarea de bază nu cuprinde numai cheltuielile de personal, ci și cheltuielile materiale și servicii, cheltuielile cu perfecționarea profesională, cheltuielile pentru transportul elevilor, etc. așa cum rezultă din prevederile art. 167 alin. (5) din Legea învățământului nr. 84/1995.
Dispozițiile art. 167 alin. (3), teza a doua din Legea învățământului nr. 84/1995 modificată, potrivit cărora finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale trebuie interpretate prin raportare la prevederile art. 2 din nr.HG 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, cu modificările ulterioare care precizează expres tipurile de cheltuieli aparținând finanțării de bază care se suportă de la bugetul de stat.
Cum printre aceste cheltuieli nu se află și cheltuielile de personal, rezultă că plata drepturilor salariale ale cadrelor didactice se finanțează, așa cum se prevede în teza întâi a art. 1 din Norme, de la bugetul local al unității administrativ-teritoriale.
Prin urmare, nu au incidență în speță dispozițiile legii bugetului de stat privitoare la procedura de repartizare de la bugetul de stat a sumelor defalcate din pe unități administrativ-teritoriale, astfel că s-a reținut corect de tribunal lipsa calității procesuale a chemaților în garanție.
situațiilor privind execuția bugetară în scopul monitorizării aplicării principiului finanțării proporționale cu numărul de elevi pentru cheltuielile de personal nu presupune implicarea efectivă a inspectoratului școlar județean în efectuarea plății drepturilor salariale ale cadrelor didactice.
Din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 2 din nr.HG538/2001 rezultă că drepturile salariale ale cadrelor didactice din învățământul de stat preuniversitar nu sunt finanțate din bugetul de stat prin Ministerul Educației Cercetării și.
Atribuțiile stabilite prin acte normative acestui minister în materia finanțării drepturilor salariale ale cadrelor didactice vizează numai fundamentarea finanțării proporționale prin aprobarea standardelor și criteriilor pentru determinarea costurilor medii anuale orientative pe elev/preșcolar, pe niveluri și profiluri de instruire.
Elaborarea de norme metodologice în aplicarea dispozițiilor din statut privitoare la salarizarea cadrelor didactice nu echivalează cu implicarea efectivă a acestui minister în efectuarea plăților cu acest titlu.
Rezultă că nu se regăsește cu privire la hotărârea criticată motivul de nelegalitate invocat, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, urmând ca în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-pârât MUNICIPIUL CURTEA DE A - prin primar, împotriva sentinței civile nr.654/CM din 27 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, C, -, reprezentați de Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de A și pârâții Școala cu clasele I-VIII nr. 3 "Sf. " Curtea de și Centrul Bugetar Grup Școlar Auto.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./07.10.2009
Jud. fond: /
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
