Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1267/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 1267/R-CM
Ședința publică din 29 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
JUDECĂTOR 3: Laura
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL CURTEA DE A PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr.575/CM din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură al instanței, s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimatului-chemat în garanție Ministerul Educației, Cercetării și. Se mai arată, că prin cererea depusă la dosar din partea recurentului-pârât se solicită ca judecarea cauzei să se facă în lipsă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că, reclamantul SINDICATUL PERSONALULUI DIN PREUNIVERSITAR în numele și pentru reclamanții membri de sindicat, I, -, G, Tarța, a, -, a, G, G, au chemat în judecată în calitate de pârâții ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR 1 I, CENTRUL BUGETAR COLEGIUL NAȚIONAL, MUNICIPIUL CURTEA DE A PRIN PRIMAR, pentru a fi obligați la calcularea și plata primelor de vacanță cuvenite și neacordate pe perioada 2005-2008, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă și consemnarea acestor mențiuni în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt îndreptățiți la aceste prime de vacanță în virtutea art. 50 alin. 2 din Legea nr.128/1997 care prevede că personalul din învățământ beneficiază de premii și alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.
De asemenea, art.243 din Codul muncii prevede că, contractul colectiv de muncă este obligatoriu între părți, art.165 din Codul muncii prevede că salariații nu pot renunța la drepturile salariale cuvenite, iar art.241 din muncii stipulează că, contractul colectiv de muncă produce efecte asupra tuturor salariaților din învățământ.
La data de 02.02. 2009 Municipiul Curtea de Aaf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Cercetării și, Ministrul Finanțelor Publice, Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Directorului Direcției Generale Finanțelor Publice A, Consiliului Județean și Inspectoratului Școlar Județean solicitând ca în cazul în care ar cădea în pretenții să fie obligați chemații în garanție la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor bănești solicitate prin acțiune.
Consiliul Județean Aaf ormulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în garanție susținând că nu are calitatea procesuală pasivă, deoarece nu are calitatea de ordonator de credite principal, secundar sau terțiar față de Municipiul Curtea de A, neavând astfel atribuții de a distribui de la bugetul său ori de a prelua de la bugetul de stat fonduri pentru achitarea drepturilor salariale, ci numai un rol consultativ, iar în al doilea rând, nu are calitatea de angajator față de reclamanți în sensul prev. de disp.art. 14 alin.2 din muncii.
Direcția Generale a Finanțelor Publice A și Ministerul Finanțelor Publice a invocat în principal excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că, potrivit disp.art. 167 din Legea 84/1995 finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar se realizează în primul rând din bugetele primăriilor de care aparțin. De asemenea, a fost invocată și excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție.
Aceleași excepții au fost invocate și de Directorul Executiv al
În urma probelor administrate în cauză, Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.575/CM din 18 martie 2009, admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice, Directorul Direcției Generale a Finanțelor Publice, Consiliul Județean A.
A admis acțiunea formulată de reclamant și a obligat pe pârâții Școala cu Clasele I-VIII nr.1 " I" Curtea de A și Centrul Bugetar Colegiul Național " " să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând prima de vacanță pe perioada 2005-2007, în raport de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în cadrul unității de învățământ pârâte, drepturi ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Municipiul Curtea de A să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor salariale solicitate.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată împotriva Ministerului Educației Cercetării și B, Ministrul Finanțelor Publice B, Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Consiliului Județean și Inspectoratului Școlar Județean
S-a reținut de instanța de fond la pronunțarea acestei sentințe că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice A, Directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice A și Consiliului Județean A, întrucât acești chemați în garanție nu au calitatea de angajatori ai reclamanților și nu sunt nici ordonatori de credite ai unităților de învățământ preuniversitar, neavând astfel calitatea procesuală pasivă în cauză.
De asemenea, cu privire la Inspectoratul Școlar Județean A și Ministerul Educației Cercetării și, tribunalul a constat că printre atribuțiilor acestora nu se află și cele privind plata drepturilor solicitate prin acțiune și nu au calitatea de ordonatori de credite.
Pe fondul cauzei s-a reținut că, în baza prerogativelor date de disp.art.28 din Legea nr. 54/2003 reclamantul Sindicatul personalului din Învățământul Preuniversitar în apărarea drepturilor membrilor săi a solicitat pârâților plata primelor de vacanță pe perioada 2005-2008, indexate cu indicele de inflație până la plata efectivă, precum și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților, drept de care nu au beneficiat, deși erau îndreptățiți conform clauzelor cuprinse în contractul colectiv de muncă.
Art. 241 alin.1 muncii, stipulează că, contractul colectiv de muncă la nivel național produce efecte obligatorii asupra tuturor salariaților angajați, art. 8 alin.1 din CCM la nivel național pe 2007 - 2010 prevede că în raporturile de muncă dintre angajați și angajator se aplică cu prioritate reglementările mai favorabile pentru salariat indiferent dacă acestea se găsesc sau nu în contractul colectiv de muncă sau în prevederile legale.
Art. 50 alin 2 din Legea nr. 128/1997 prevede expres că personalul din învățământ beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute în contractul colectiv de muncă.
În această ordine de idei, contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ a prevăzut încă de la începutul apariției sale, dreptul personalului didactic la prima de vacanță ce trebuia acordată în plus față de indemnizația de concediu.
Astfel, potrivit art. 37 lit. g dim contractul colectiv de muncă amintit, părțile contractante convin ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță, care se acordă odată cu indemnizația de concediu.
În temeiul disp. art.13 din OUG nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, în raport de care, începând cu anul 2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, a fost admisă acțiunea față de pârâtul Municipiul Curtea de A și a fost obligat să vireze celorlalți pârâți fondurile necesare achitării drepturilor solicitate de reclamanți prin cererea de chemare în judecată.
Împotriva sentinței a formulat recurs în termen legal pârâtul Municipiul Curtea de A, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- Tribunalul a respins în mod greșit cererea de chemare în garanție prin aceea că nu a dat eficiență dispozițiilor art. 167 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările ulterioare, potrivit căruia unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii și dispozițiilor art. 167 alin. (2), (3) și (5) din lege în baza cărora cheltuielile de personal intră în categoria finanțării de bază, finanțare care se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, virate apoi în bugetele locale.
Nu au fost avute în vedere nici prevederile art. 7 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 388/2007, care stabilesc că repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată pe comune, orașe, municipii se face prin decizie a directorului direcției generale a finanțelor publice județene după consultarea consiliului județean și a primarilor, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar.
Pe de altă parte, susține recurentul-pârât, Ministerul Educației Cercetării și este ordonator principal de credite pentru unitățile de învățământ.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Recursul declarat de pârât este nefondat.
Dat fiind obiectul cererii de chemare în judecată - plata drepturilor salariale solicitate de cadrele didactice din învățământul preuniversitar de stat - examinarea pretențiilor se poate realiza în contradictoriu cu acele instituții cărora legea le stabilește atribuții în salarizarea acestei categorii de personal.
Din anul 2001, în baza art. XIII alin. (1) din nr.OUG 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, cu modificările ulterioare, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea.
excepție de la această regulă anumite cheltuieli enumerate la lit. a)-f) de la acest alineat, nu însă și cheltuielile de personal.
Finanțarea de la bugetele locale a cheltuielilor de personal rezultă și din prevederile art. 167 alin. 3 din Legea învățământului nr. 84/1995.
Potrivit art. 19 și următoarele din nr.HG 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, autoritatea administrației publice locale, consiliul local, examinează propunerile de cheltuieli ale instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat și va cuprinde cu prioritate în bugetul local fondurile necesare pentru finanțarea acestora.
Atribuții strict legate de execuția bugetelor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat au însă ordonatorul principal de credite al bugetului local - primarul, în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale despre al cărei buget este vorba - instituția de învățământ la care sunt arondate alte unități de învățământ și, în fine, instituția de învățământ cu personalitate juridică.
Ceea ce se suportă de la bugetul de stat pentru finanțarea de bază din învățământul preuniversitar de stat nu privește categoria cheltuielilor de personal.
Finanțarea de bază nu cuprinde numai cheltuielile de personal, ci și cheltuielile materiale și servicii, cheltuielile cu perfecționarea profesională, cheltuielile pentru transportul elevilor, etc. așa cum rezultă din prevederile art. 167 alin. (5) din Legea învățământului nr. 84/1995.
Dispozițiile art. 167 alin. (3), teza a doua din Legea învățământului nr. 84/1995 modificată, potrivit cărora finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale trebuie interpretate prin raportare la prevederile art. 2 din nr.HG 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, cu modificările ulterioare care precizează expres tipurile de cheltuieli aparținând finanțării de bază care se suportă de la bugetul de stat.
Cum printre aceste cheltuieli nu se află și cheltuielile de personal, rezultă că plata drepturilor salariale ale cadrelor didactice se finanțează, așa cum se prevede în teza întâi a art. 1 din Norme, de la bugetul local al unității administrativ-teritoriale.
Prin urmare, nu au incidență în speță dispozițiile legii bugetului de stat privitoare la procedura de repartizare de la bugetul de stat a sumelor defalcate din pe unități administrativ-teritoriale, astfel că s-a reținut corect de tribunal lipsa calității procesuale a chemaților în garanție.
Rezultă că nu se regăsește cu privire la hotărârea criticată motivul de nelegalitate invocat, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, urmând ca în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul MUNICIPIUL CURTEA DE A PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr.575/CM din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
EM/2 ex./02.10.2009
Jud. fond: /
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Paulina Ghimișliu, Laura
