Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 1418/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1418
Ședința publică din data de 17 iunie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-. -, nr.6, județul P, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P și Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.684 din 25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, -, -, C, -, toți prin reprezentant legal a, cu domiciliul ales în P, str. - -, nr.4, județul P și pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1.
Recursuri scutite de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă.
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții, -, -, -, C, -, prin reprezentant au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea Tribunalului Prahova și Curții de APEL PLOIEȘTI în calitate de ordonator terțiar de credite la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut pe perioada decembrie 2004 și în continuare, sume actualizate în raport cu rata inflației de la data plății efective a acestora și obligarea pârâtei Curtea de APEL PLOIEȘTI de a efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și să le acorde 3 zile în plus la concediul de odihnă începând cu data introducerii prezentei acțiuni, precum și cu 3 ani înaintea acestei date.
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, deși din anul 2003 lucrează numai la calculator toate cele 8 ore zilnic, chiar și peste program, totuși nu au primit drepturile aferente acestei munci, așa cum sunt încasate de alți salariați din alte domenii sau de către salariații din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Au precizat reclamanții că sunt îndreptățiți să primească acest spor întrucât pentru o parte din salariați s-a acordat, iar legea este aplicabilă tuturor în mod egal, invocând în acest sens că beneficiază de acest spor personalul auxiliar de specialitate din cadrul ICCJ-Serviciu contabilitate și Informatică; salariații Ministerului d e Justiție, salariații din domeniul sanitar și cei din domeniul Industriei chimice și petrochimice, conform unor ordine interne.
Au mai susținut reclamanții. că folosirea zilnică a ecranului de vizualizare trebuie să fie întreruptă periodic prin pauze care să reducă suprasolicitarea, astfel cum prevăd și Normele Directivei Comunității Europene, specialiștii constatând în urma analizelor de laborator în componentele externe și interne ale computerelor a mercurului, bromului, ale clorurii de vinil cât și a altor substanțe chimice nocive menționate pe lista care din cauza căldurii degajă în timpul funcționării aparatului compuși ce pot pătrunde în organism afectând sănătatea persoanelor care lucrează la acestea.
S-a mai arătat de reclamanți că, deși lucrează în condiții grele și beneficiază de sporul corespunzător, nu beneficiază totuși de cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă așa cum prevăd disp. art.142 din Codul muncii.
In drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe disp. art.6 alin.2, art.40 pct.2 lit. și art.142 din Codul muncii, art.48 alin.l din Legea 50/1995 și art.14 alin. din Legea 56/1996.
In dovedirea acțiunii reclamanții au depus la dosar înscrisuri.
Tribunalul Prahovaa formulat întâmpinare în baza disp. art.115 Cod procedură civilă, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este reglementată de Ordonanța Guvernului nr.8/2007-anterior fiind reglementată de art.18 și 19 din Legea nr.50/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare -fiind stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare pe grade sau trepte în raport de funcția deținuta, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate precum și de nivelul instanței sau parchetului.
Totodată, a arătat că solicitarea reclamanților de a li se acorda sporul de lucru la calculator începând cu luna decembrie 2004 și în continuare, este neîntemeiată întrucât legea civilă nu retroactivează, aceștia putând solicita cel mult drepturile prevăzute de HG nr.1028/2006 de la intrarea în vigoare, urmând ca pentru perioada decembrie 2004- 01.10.2006 acțiunea să fie respinsă.
Cât privește al doilea capăt de cerere-acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă pe ultimii trei și în continuare, pârâtul Tribunalul Prahovaa solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate având în vedere că reclamanții beneficiază anual potrivit art.65 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare iar HG 1028/2006 și Legea nr.319/2006 nu prevăd obligația angajatorului de a acorda un astfel de concediu suplimentar.
La rândul său și pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că sporul de calculator la care se referă reclamanții nu reprezintă altceva decât o reglementare a sporului pentru condiții de muncă deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu un spor distinct, așa cum afirmă aceștia, spor care de altfel nu este reglementat prin niciun act normativ.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, având în vedere că reclamanții nu pot invoca regulile generale prevăzute de legislația muncii din moment ce actele normative speciale nu reglementează zile de concediu suplimentare pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că în această situație, Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare, CNCD fiind instituția abilitată și investită prin lege să se pronunțe cu privire la caracterul discriminatoriu al unei anumite fapte.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.684 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării invocată de acesta, s-a respins acțiunea reclamanților față de pârâtul Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, s-a admis în parte acțiunea, au fost obligați pârâții să plătească reclamanților sporul de lucru la calculator de 15% din salariul de bază brut pe perioada decembrie 2004 și în continuare, sume actualizate în raport de rata inflației la data plății efective a acestora și obligarea la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă ale reclamanților, au fost obligați pârâții la acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă pentru reclamanți începând cu decembrie 2004 și în continuare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a CNCD, că acesta nu poate fi chemat în instanță în calitate de pârât, deoarece Consiliul, conform art.16-20 din OG nr.137/2000 republicat, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de discriminare, cu toate completările și modificările ulterioare, având competența materială de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metodă și în orice domeniu de activitate.
Față de aceste considerente, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării și pe cale de consecință a respins acțiunea față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul cauzei, instanța de fond a reținut că reclamanții, personal auxiliar de specialitate din cadrul Curții de APEL PLOIEȘTI sunt încadrați în baza unor raporturi juridice de muncă reglementate de dispozițiile Codului Muncii.
Salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este reglementată în prezent de art.3 din OG nr.8/2007, fiind stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținuta, de nivelul instanței sau al parchetului.
Potrivit art.6 alin 2 din Codul muncii, tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plata egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecția împotriva concedierilor ilegale.
In legătură cu măsura protecției sănătății și securității în muncă sporurile la salariu pot fi stabilite până la limita maximă permisă de lege, pentru locurile de muncă, cu condiții grele sau vătămătoare, mai ales că aceste sporuri pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a unui drept distinct.
A apreciat instanța de fond, că rezultă că sporul de calculator de până la 15% din salariul de bază solicitat de către reclamanți a fost și este acordat anumitor categorii de salariați din alte domenii or, în situația în care legea este aplicabilă tuturor în mod egal se încalcă în acest fel principiul nediscriminării.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă pe ultimii 3 ani și în continuare, s-a reținut de către instanța de fond, că reclamanții beneficiază anual potrivi art.65 din Legea nr.567/2004 de un concediu de odihna plătit de 30 de zile lucrătoare.
Față de situația că nici în HG nr.1028/2006 și nici în Legea nr.319/2006 nu se prevede obligația angajatorului de a acorda un astfel de concediu suplimentar și apreciind drept urmare a condițiilor deosebite de muncă, că reclamanții sunt îndreptățiți de a beneficia și de acordare a celor 3 zile în plus la concediu de odihnă anual, instanța de fond a admis și acest capăt de cerere și a obligat pârâții la acordarea celor 3 zile în plus la concediu de odihnă fiecărui reclamant începând cu luna decembrie 2004 și în continuare.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Tribunalul Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Ministerul Justiției, criticând-o ca nelegală și netemeinică în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Tribunalul Prahovaa solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești este reglementată de Ordonanța Guvernului nr.8/2007-anterior fiind reglementată de art.18 și 19 din Legea nr.50/1996 republicată cu modificările și completările ulterioare -fiind stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare pe grade sau trepte în raport de funcția deținuta, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate precum și de nivelul instanței sau parchetului.
Totodată, a arătat că solicitarea reclamanților de a li se acorda sporul de lucru la calculator începând cu luna decembrie 2004 și în continuare, este neîntemeiată întrucât legea civilă nu retroactivează, aceștia putând solicita cel mult drepturile prevăzute de HG nr.1028/2006 de la intrarea în vigoare, urmând ca pentru perioada decembrie 2004- 01.10.2006 acțiunea să fie respinsă.
Cât privește al doilea capăt de cerere-acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă pe ultimii trei și în continuare, pârâtul Tribunalul Prahovaa solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate având în vedere că reclamanții beneficiază anual potrivit art.65 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare iar HG 1028/2006 și Legea nr.319/2006 nu prevăd obligația angajatorului de a acorda un astfel de concediu suplimentar.
Cât privește principiul egalității în fața legii invocat de către reclamanți, tribunalul a învederat că acesta nu presupune uniformitate.
La rândul său și pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii, arătând că sporul de calculator la care se referă reclamanții nu reprezintă altceva decât o reglementare a sporului pentru condiții de muncă deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase, iar nu un spor distinct, așa cum afirmă aceștia, spor care de altfel nu este reglementat prin niciun act normativ.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, având în vedere că reclamanții nu pot invoca regulile generale prevăzute de legislația muncii din moment ce actele normative speciale nu reglementează zile de concediu suplimentare pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare, iar art. 65 din L 567/2004 prevede un concediu de odihnă fix de 30 de zile lucrătoare.
Curtea de APEL PLOIEȘTIa învederat că potrivit art.48 alin.1din Legea 50/1996 sporul pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoarea sau periculoase în cuantum de 15% din salariul de bază brut se acordă laboratoarelor de criminalistică, tipografii, compartimente de multiplicarea sau alte locuri de muncă proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Prin atribuțiile lor, reclamanții nu se află într-o situație similară iar sporul de lucru pe calculator este inclus în sporul pentru condiții deosebite de muncă, grele sau vătămătoare.
Pentru același spor, art.22 din OG8/2007 instituie condiția aprobării prin ordin a locurilor de muncă respective. Acest ordin va fi emis de președintele ÎCCJ, de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, sau după caz, de procurorul șef al DNA.
În ceea ce privește acordarea concediului suplimentar, Curtea consideră că personalul auxiliar de specialitate are o lege specială, respectiv Legea 567/2004 ale cărei dispoziții derogă de la odul muncii conform principiului " specialia generalibus derogant".
În recurs nu s-au formulat probe noi.
Legal citați intimații nu au formulat întâmpinare la recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei sub toate aspectele conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
În baza disp.art.65 din Legea 567/2004, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de concediu de odihnă anual plătit de 30 de zile lucrătoare, iar aceste dispoziții alcătuiesc legea specială în raport cu Codul muncii, urmând să fie aplicate în baza principiului "specialia generalibus derogant".
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.12 alin.1 din Legea 130/1996, contractele colective de muncă ale personalului auxiliar nu pot deroga de la dispozițiile legale.
În ceea ce privește sporul de calculator, potrivit art.48 din Legea 50/1996 se acordă un spor de 15% pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase laboratoarelor de criminalistică, tipografii, compartimente de multiplicare sau alte locuri de muncă, proporțional cu timpul efectiv lucrat, iar prin art.22 din OG8/2007 personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești poate beneficia de acest spor dacă locurile de muncă și categoriile de personal sunt aprobate prin ordin al ministrului justiției, al președintelui ICCJ, al procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, sau după caz, al procurorul șef al DNA.
În consecință, este necesară efectuarea unei expertize de specialitate pentru stabilirea condițiilor deosebite de muncă și acordarea acestui spor care este unic și nu se acordă de mai multe ori ( pentru condiții grele, pentru condiții vătămătoare, pentru condiții periculoase).
Așa fiind, în baza alin.312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursurile formulate, va modifica în parte sentința în sensul că va respinge ca neîntemeiată acțiunea.
Va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-. -, nr.6, județul P, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P și Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.684 din 25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, -, -, -, C, -, toți prin reprezentant legal a, cu domiciliul ales în P, str. - -, nr.4, județul P și pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr.1-3, sector 1 și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că respinge ca neîntemeiată acțiunea.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 17 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
- - - - - -
fiind în concediu de odihnă
prezenta se semnează de
președintele instanței
Grefier,
Red.
Tehnored.
3 ex./15.07.2009
dosar fond- - Tribunalul Prahova
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Vera Andrea Popescu Traian
